Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Данилишина Лучия
Căutare avansată
Foto: captura imagini video curaj.tv

Mîțu Gheorghe

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Potrivit Hotărârii nr. 40/2 din 17 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcţie a judecătorului Gheorghe Mîţu, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începînd cu 20 ianuarie 2017.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 10 ianuarie 2017, se suspendă judecătorul Gheorghe Mîţu, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani) din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 12 ianuarie 2017 pînă la 06 noiembrie 2019 inclusiv

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1013-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. 

Instruire/Diplome
31 martie 2009 - a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justitiei, obținînd media generală de 9,59

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.09.2003 - lector la Catedra de drept Civil a Universității de Stat din Moldova
2006 - consultant principal în Serviciul de Acte ale Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui RM, paralel, prin cumul, exercitînd și funcția de lector universitar
04.12.2012 - 2014 - Prodecan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova
26.02.2014 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău

Data numirii în funcție: 26.02.2014

Potrivit Hotărârii nr. 40/2 din 17 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcţie a judecătorului Gheorghe Mîţu, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începînd cu 20 ianuarie 2017.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 10 ianuarie 2017, se suspendă judecătorul Gheorghe Mîţu, de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani) din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 12 ianuarie 2017 pînă la 06 noiembrie 2019 inclusiv

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1013-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. 

Instruire/Diplome
31 martie 2009 - a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justitiei, obținînd media generală de 9,59

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.09.2003 - lector la Catedra de drept Civil a Universității de Stat din Moldova
2006 - consultant principal în Serviciul de Acte ale Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui RM, paralel, prin cumul, exercitînd și funcția de lector universitar
04.12.2012 - 2014 - Prodecan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova
26.02.2014 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău

Publicații
”Intermediarii pe piata valorilor mobiliare", Revista Națională de Drept, nr. 7, 2008
”Unele considerațiuni teoretice și practice privind intermedierea în domeniul activității vamale",  Revista Națională de Drept, nr. 8, 2008
”Aspecte teoretice și practice privind reprezentarea societăților comerciale", Revista Națională de Drept, nr. 10, 2008
”Intermediarii în asigurări", Revista Studia Universitatis 2009, nr. 8 (28)

”Reprezentarea și mandatul: aspecte de drept comparat și reglementările Codului civil",  Studii juridice în onoarea prof. univ. dr. Gheorghe Chibac, CEP USM, 2013
Autoreferatul tezei de doctor în Drept ”Reprezentarea și intermedierea - institutți fundamentale în Dreptul Privat", Chișinău, 2010
”Contestarea actelor administrative ale autorităților publice”, coautorat cu d-na Anastasia Pascari, Analele stiintifice ale Universitatii de Stat din Moldova
Seria ”Lucrări studențești", CE USM, 2003

”Patrimoniul succesoral", Biznes Pravo, 2006. nr. 12
”Clasele de moștenitori legali", Biznes Pravo, 2007
Materiale ale comunicărilor Știintifice ”Actul cu sine însuși și dubla reprezentare"
Rezumatele comunicărilor Conferinței știintifice Internaționale ”Învatamîntul superior și cercetarea - piloni de bază ai societatii bazate pe cunoaștere".
Știinte socio-umanistice, Vol. II, Chișinău, 28.09.2006 ”Noțiunea și elementele definitorii ale reprezentării convenționale"
Rezumatele comunicărilor Conferinței științifice internaționale ,,Învățămîntul superior și cercetarea - piloni de bază ai societătii bazate pe cunoastere"
Știinte socio-umanistice, Vol. II, Chișinău,  28.09.2006
”Intermedierea în transportu maritim", Conferința Științifică a masteranzilor și doctoranzilor
”Cercetare și inovare - perspective de evoluție și integrare europeana", Chișinau, 23 septembrie 2009
”Reprezentarea legală în raporturile patrimoniale dintre soți. Mandatul tacit reciproc al soților în regimul comunității de bunuri", Conferința știintifică a masteranzilor si doctoranzilor
”Cercetare și inovare - perspective de evoluție și integrare europeană", Chișinău, 23 septembrie 2009
”Reprezentarea legală în materia obligațiilor", Revista Națională de Drept, 2009. nr. 10-12, Ediție Specială
Conferința Internațională știintifico-practică „ Educație și cercetare într-un stat bazat pe drept", Chișinău, 16 octombrie 2009
”Instituțiile reprezentării și intermedierii în reglementarea Codului civil din 2002"
Conferința Internațională Știintifico-practică ”Codul Civil al Republicii Moldova, 5 ani de aplicare - probleme, realizări și perspective", Chișinău, 18-19 septernbrie 2008
Lucrări didactico-metodice: Valentina Cebotari, Gheorghe Mîțu, Ion Malanciuc ”Aspecte teoretice și practice ale prevederilor Codului Famlliei", Chișinău, 2011

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/11 din 02 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Gheorghe Mîțu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 51/6 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Gheorghe MÎȚU, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014
au fost contestate 107 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 86 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 80,37%;
2015 au fost contestate 13 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 84,61%;
2016 au fost contestate în total 225 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 166 ceea ce constituie 73,77%;
2017 au fost contestate în total 220 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 171, ceea ce constituie 77,72%;
2018 au fost contestate în total 16 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 68,75%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 907 de cauze examinate, 67 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,38%;
2015, din 776 de cauze examinate, 105 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,53%;
2016, din 509 cauze examinate, 78 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 15,32%;
2017, din 439 cauze examinate, 51 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,61%;
2018, din 184 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,26%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor judecători de la Judecătoria Chișinău: 
- Bularu Sergiu;
- Mîțu Gheorghe; 
- Patrașcu Natalia; 
- Muntean Vasilisa; 
- Negru Alexandru; 
- Parfeni Oxana; 
- Galușceac Eduard; 
- Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea 98/11 din 02 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Gheorghe MÎȚU de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 51/6 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 14/1 din 24 aprilie 2013, a fost admisă candidatura domnului Mîțu Gheorghe la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 310/15 din 02 mai 2017, se deleagă judecătorul Gheorghe Mîțu, pentru participare la Programul de stagiere și schimb de experiență în domeniul contenciosului administrativ, care se va desfășura în Konigswinter, Germania, în perioada 07–20 mai 2017.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Gheorghe Mîțu (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorilor Nicolae Pasecinic, Igor Barbacaru, Gheorghe Mîțu și Ludmila Iarmaliuc.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/11 din 02 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Gheorghe Mîțu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 51/6 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Gheorghe MÎȚU, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014
au fost contestate 107 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 86 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 80,37%;
2015 au fost contestate 13 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 84,61%;
2016 au fost contestate în total 225 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 166 ceea ce constituie 73,77%;
2017 au fost contestate în total 220 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 171, ceea ce constituie 77,72%;
2018 au fost contestate în total 16 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 68,75%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 907 de cauze examinate, 67 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,38%;
2015, din 776 de cauze examinate, 105 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,53%;
2016, din 509 cauze examinate, 78 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 15,32%;
2017, din 439 cauze examinate, 51 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,61%;
2018, din 184 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,26%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor judecători de la Judecătoria Chișinău: 
- Bularu Sergiu;
- Mîțu Gheorghe; 
- Patrașcu Natalia; 
- Muntean Vasilisa; 
- Negru Alexandru; 
- Parfeni Oxana; 
- Galușceac Eduard; 
- Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea 98/11 din 02 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Gheorghe MÎȚU de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 51/6 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 14/1 din 24 aprilie 2013, a fost admisă candidatura domnului Mîțu Gheorghe la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 310/15 din 02 mai 2017, se deleagă judecătorul Gheorghe Mîțu, pentru participare la Programul de stagiere și schimb de experiență în domeniul contenciosului administrativ, care se va desfășura în Konigswinter, Germania, în perioada 07–20 mai 2017.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Gheorghe Mîțu (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorilor Nicolae Pasecinic, Igor Barbacaru, Gheorghe Mîțu și Ludmila Iarmaliuc.

 

Hotărârea nr. 597/28 din 18 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 98/11 din 02 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018

Hotărârea Nr. 51/6 din 02 iunie 2017

Hotărârea nr. 40/2 din 17 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 310/15 din 02 mai 2017

Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 14/1 din 24 aprilie 2013

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/11 din 02 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Gheorghe Mîțu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, și, respectiv, au fost pronunțate hotărârile CD:
- nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, prin care au fost încetată procedura disciplinară, pe motiv că nu au fost comisă o abatere disciplinară;
- nr. 64/17 din 16 decembrie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară, ulterior prin Hotărârea Plenului CSM nr. 319/16 din 23 mai 2017, a fost menținută Hotărârea Colegiului disciplinar și respectiv, respinsă contestația petiționarului”.


În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 51/6 din 02 iunie 2017"în perioada de raportare, în privința judecătorului Gheorghe Mîțu au fost intentate 3 proceduri disciplinare, respectiv au fost pronunțate 3 hotărîri: nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, nr. 64/17 din 16 decembrie 2016 și nr.14/2 din 24 februarie 2017, prin care au fost încetate procedurile disciplinare pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 46/4 din 12 Aprilie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de către ÎI ”Scorţenscaia Zinaida" şi a menţinut Hotărârea nr. 281/10 din 28 septembrie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Centru}, Mîţu Gheorghe.

Conform Hotărârii nr. 232/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de dl Alexandru Mițcul, împotriva deciziei Inspecției Judiciare, emise în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu.

Potrivit Hotărârii nr. 76/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Alexandru Miţeul privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 09.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea din 03.12.2015 fiind solicitată tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc şi Gheorghe Mîţu. 

Prin Hotărârea nr. 3/6 din 18 martie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de cet.Paraschiv Andrei împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 156/15 din 07 decembrie 2015 emisă în privinţa judecătorilor Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, Barbacaru Igor şi Mîţu Gheorghe, cu menţinerea hotărârii contestate.

Potrivit Hotărârii nr. 64/17 din 16 Decembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a dispus înceteala procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară. Prin Hotărârea nr. 319/16 din 23 Mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de Alexandru Mițcul împotriva hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr. 64/17 din 16 decembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 60/17 din 16 Decembrie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău Gheorghe Mîțu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară.

La data de 16 iunie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Raileanu Olga, prin care aceasta și-a expus dezacordul cu acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Mîțu Gheorghe la examinarea cererii sale de eliberare a ordonanței judecătorești privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, născut la 17.09.2014, în mărime de 1/4 din salariu sau alte venituri ale soțului Răileanu Viorel, considerând că judecătorul incorect a emis încheierea nr.2p/o-345/15 din 25 mai 2015, prin care a refuzat în primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, astfel i-a fost îngrădit accesul liber la justiție. Prin Hotărârea nr. 194/24 din 10 decembrie 2015, Completul de admisibilitatea respins contestația depusă de cet.Răileanu Olga, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 23 iunie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 16 iunie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Mîțu Gheorghe.   

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 18 sesizări, dintre care (la Completul de Admisibilitate 2 rapoarte admise, la Colegiul Disciplinar – 2 rapoarte încetate).

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată au fost înregistrate 30 de sesizări, care au fost respinse. 

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/11 din 02 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Gheorghe Mîțu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, și, respectiv, au fost pronunțate hotărârile CD:
- nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, prin care au fost încetată procedura disciplinară, pe motiv că nu au fost comisă o abatere disciplinară;
- nr. 64/17 din 16 decembrie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară, ulterior prin Hotărârea Plenului CSM nr. 319/16 din 23 mai 2017, a fost menținută Hotărârea Colegiului disciplinar și respectiv, respinsă contestația petiționarului”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 51/6 din 02 iunie 2017"în perioada de raportare, în privința judecătorului Gheorghe Mîțu au fost intentate 3 proceduri disciplinare, respectiv au fost pronunțate 3 hotărîri: nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, nr. 64/17 din 16 decembrie 2016 și nr.14/2 din 24 februarie 2017, prin care au fost încetate procedurile disciplinare pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 46/4 din 12 Aprilie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de către ÎI ”Scorţenscaia Zinaida" şi a menţinut Hotărârea nr. 281/10 din 28 septembrie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Centru}, Mîţu Gheorghe.

Conform Hotărârii nr. 232/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de dl Alexandru Mițcul, împotriva deciziei Inspecției Judiciare, emise în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu.

Potrivit Hotărârii nr. 76/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Alexandru Miţeul privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 09.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea din 03.12.2015 fiind solicitată tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc şi Gheorghe Mîţu. 

Prin Hotărârea nr. 3/6 din 18 martie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de cet.Paraschiv Andrei împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 156/15 din 07 decembrie 2015 emisă în privinţa judecătorilor Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, Barbacaru Igor şi Mîţu Gheorghe, cu menţinerea hotărârii contestate.

Potrivit Hotărârii nr. 64/17 din 16 Decembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a dispus înceteala procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară. Prin Hotărârea nr. 319/16 din 23 Mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de Alexandru Mițcul împotriva hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr. 64/17 din 16 decembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 60/17 din 16 Decembrie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău Gheorghe Mîțu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară.

La data de 16 iunie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Raileanu Olga, prin care aceasta și-a expus dezacordul cu acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Mîțu Gheorghe la examinarea cererii sale de eliberare a ordonanței judecătorești privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, născut la 17.09.2014, în mărime de 1/4 din salariu sau alte venituri ale soțului Răileanu Viorel, considerând că judecătorul incorect a emis încheierea nr.2p/o-345/15 din 25 mai 2015, prin care a refuzat în primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, astfel i-a fost îngrădit accesul liber la justiție. Prin Hotărârea nr. 194/24 din 10 decembrie 2015, Completul de admisibilitatea respins contestația depusă de cet.Răileanu Olga, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 23 iunie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 16 iunie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Mîțu Gheorghe.   

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 18 sesizări, dintre care (la Completul de Admisibilitate 2 rapoarte admise, la Colegiul Disciplinar – 2 rapoarte încetate).

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată au fost înregistrate 30 de sesizări, care au fost respinse. 

 

Hotărârea nr. 46/4 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 194/24 din 10 decembrie 2015

Hotărârea nr. 76/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 3/6 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 232/12 din 26 septembrie 2016

Hotărârea nr. 319/16 din 23 Mai 2016

Hotărârea nr. 60/17 din 16 Decembrie 2016

Hotărârea nr. 64/17 din 16 Decembrie 2016

Știri
  • CSM propune „desemnarea pe viață” a opt judecători. Cine sunt aceștia

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Opt judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 18 noiembrie, iar membrii CSM au decis să înainteze toate cele opt candidaturi președintelui pentru numirea lor „pe viață” în funcția de judecători.

    Decretele celor opt judecători pentru numirea în funcție pentru o perioadă de cinci ani au fost semnate de fostul președinte Nicolae Timofti în februarie 2014. Tot în grup, cei opt judecători urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de președintele Igor Dodon.

    Cine sunt cei opt judecători numiți în funcție până la tingerea plafonului de vârstă

    Sergiu Bularu a  fost consilier al ex-preşedintelui PDM, actualul deputat, Marian Lupu. Ulterior, în 2014 acesta a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru.

    În 2014 Bularu avea un salariu ce circa 130 de mii de lei, obținut din activitatea de la Parlament, dar și cea de la Judecătorie. Acum salariul anual al judecătorului este de peste 220 de mii de lei, la care în 2018 s-au mai adăugat 11 mii de euro primiți de peste hotare. Bularu deține un apartament de 118 m2, un garaj, dar și un automobil de model Audi, procurat în 2017, și care are o valoare de 120 de mii de lei.

    Gheorghe Mîțu a fost numit în 2014 în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani. Potrivit Magistrat.md, anterior Mîțu a activat în calitate de lector la Catedra de drept Civil a USM, dar și concultant principal în Serviciul de Acte al Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui Voronin. În 2017 judecătorul a ridicat un salariu de peste 210 mii de lei, la care s-a adăugat o indemnizația de circa 54 de mii de lei. Judecătorul deține un apartament de 80 m2, dobândit în 2018, dar și un autoturism de model Mercedes-Benz E 220 CDI.

    Natalia Patrașcu  este judecătoare la Judecătoria Centru. Din 2004 şi până în 2007, Patraşcu a fost grefieră la Curtea de Apel Chişinău, iar din 2007 şi până în 2014, asistent judiciar la Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie. Patrașcu a fost cea care a decis în 2014  interzicerea exploatării de către Ministerul Afacerilor Interne a R. Moldova a camerelor de supraveghere de pe străzile capitalei. Ulterior Curtea de Apel a casat această decizie.

    Alexandru Negru a fost numit în 2014 de judecător la Judecătoria Buiucani. Acesta examinează dosarul lui Dorin Chirtoacă, chiar dacă fostul primar a cerut recuzarea acestuia de mai multe ori. Potrivit Magistrat.md, înainte de a deveni judecător, Negru a activat la Întreprinderea municipală „Servicii Locative Rîșcani” și „Servicii Locative Centru”. În 2017 judecătorul a avut un salariu de peste 160 de mii de lei.

    Oxana Parfeni a fost numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014. Anterior funcției de judecător, Parfeni a activat în calitate de asistent judiciar la CSJ, specialist principal la CSM și grefier la Judecătoria Buiucani, scrie Magistrat. Potrivit declarației de avere și interese, Parfeni a obținut un salariu de peste 200 de mii de lei în 2017. Familia Parfeni deține un teren, un apartament și o casă de locuit.

    Vasilisa Muntean, judecătoare la Judecătoria Buiucani, a fost cea care a decis în august prelungirea mandatului de arest pe numele lui Chiril Lucinschi, dar și cea care în 2014 a suspendat unele decizii luate de proprietarii Victoriabank și a menținut-o în funcție pe managerul băncii, Natalia Politov-Cangaş. În 2017 judecătoarea a avut un venit de peste 200 de mii de lei, la care se mai adaugă un venit de 65 de mii de ruble, primite de peste hotare.

    Eduard Galușceac a fost propus de CSM pentru numirea în funcția de judecător în ianuarie 2014, chiar dacă acesta a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”. Salariu pentru 2017 a judecătorului a constituit circa 150 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese, Galușceac are o casă de 149 m2, un apartament de 56 m2, la care se mai adaugă încă un apartament deținut de soția sa. Judecătorul mai deține două automobile: un Nissan Almera, anul de fabricație 1996, dar și un VAZ 2108, anul de fabrucație 1990.

    Violeta Chisilița a fost numită în 2014 judecătoare la Judecătoria Buiucani. Magistrat precizează că anterior aceasta a activat în calitate de lector la USM, șef-adjunct la cadetra „Administrație publică și drept” de la USM, dar și referent judiciat la CSM. Judecătoarea  a ridicat anul trecut un salariu de peste 200 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.

    La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

    Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

    900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

    Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

    În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

    Sursa: zdg.md
  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție SCAPĂ de amendă. Decizia CNI-ului a fost anulată

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincov, ar putea să rămână nepedepsită după ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că aceasta și-a tăinuit veniturile și proprietățile.

    Magistrata a cerut în instanța de judecată anularea actului CNI, emis pe 26 martie 2015, iar judecătorul Gheorghe Mâțu de la Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat dreptate și a anulat actul de constatate al CNI, motivând că „este ilegal și a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Totuși, Comisia Națională de Integritate are dreptul să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău.

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincov, ar putea să rămână nepedepsită după ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că aceasta și-a tăinuit veniturile și proprietățile.

    Magistrata a cerut în instanța de judecată anularea actului CNI, emis pe 26 martie 2015, iar judecătorul Gheorghe Mâțu de la Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat dreptate și a anulat actul de constatate al CNI, motivând că „este ilegal și a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Totuși, Comisia Națională de Integritate are dreptul să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău.

    Anterior, Comisia Națională de Integritate a stabilit că judecătoarea Svetlana Filincov nu a indicat toate veniturile și proprietățile în declarația de avere depusă pentru anul 2013. Aceasta ar fi tăinuit un venit de 13 mii de lei obținut din activitatea didactică și 20 600 de euro pe care soțul său i-a depus pe un cont pe tot parcursul anului 2013.

    De asemenea, a uitat să treacă în declarație o construcție accesorie cu suprafața de 36 de metri pătrați de lângă casa de locuit, șase conturi bancare, 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o companie, o remorcă și două mijloace de transport aflate în folosința soțului: „Porsche Cayenne” fabricat în 2012 și „Toyota Auris” din 2011.

    Pentru fals în declarații, judecătoarea risca să fie pedepsită cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.
    sursa: ziarulnational.md

  • Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность группы судей

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность сроком на пять лет, по предложению Высшего совета магистратуры, следующих магистратов:

     

    Эдуарда Галущака – судьей Суда Ботаника, Кишинэу;

    Анджелы Фурдуй - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;

    Александру Негру - судьей Суда Буюкань, Кишинэу;

    Оксаны Парфени - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;

    Виолеты Кисилица - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;

    Василисы Мунтян - судьей Суда Ботаника, Кишинэу;

    Светланы Вышку - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Серджиу Булару - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Инги Вештиман - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Наталии Патрашку - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Ирины Максим - судьей Суда Чентру, Кишинэу;

    Георге Мыцу - судьей Суда Рышкань, Кишинэу;

     

  • Echipa INJ a obţinut premiul II la ediţia a treia a Concursului Internaţional al Şcolilor de Magistratură THEMIS

    În perioada 22-26 septembrie, la Bucureşti s-a desfăşurat ce de-a 3-a ediţie a prestigiosului Concurs Internaţional al Şcolilor de Magistratură din Europa THEMIS. Echipa Institutului Naţional al Justiţiei, coordonată de Cristina Malai, consilier juridic superior în cadrul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, formator INJ, s-a plasat pe locul 2, secţiunea Etică şi deontologie juridică. Concursul a avut loc sub egida Reţelei de la Lisabona din cadrul Consiliului Europei şi a Reţelei Europene de Formare Judiciară (REFJ/EJTN),

    În perioada 22-26 septembrie, la Bucureşti s-a desfăşurat ce de-a 3-a ediţie a prestigiosului Concurs Internaţional al Şcolilor de Magistratură din Europa THEMIS. Echipa Institutului Naţional al Justiţiei, coordonată de Cristina Malai, consilier juridic superior în cadrul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, formator INJ, s-a plasat pe locul 2, secţiunea Etică şi deontologie juridică. Concursul a avut loc sub egida Reţelei de la Lisabona din cadrul Consiliului Europei şi a Reţelei Europene de Formare Judiciară (REFJ/EJTN),

    fiind organizat de Institutul Naţional al Magistraturii din România, în parteneriat cu Centro de Estudos Judiciaros din Portugalia. Obiectivul lui a fost aprecierea cunoştinţelor viitorilor judecători şi procurori din ţările europene şi stabilirea unei cooperări directe şi eficiente între aceştia. La competiţie au participat 17 echipe din 15 state: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Macedonia, Muntenegru, Portugalia, Republica Moldova, România, Slovenia, Spania, Ungaria. Ţara noastră a fost reprezentată de Snejana CAZACU, Alexandru SPOIALĂ şi Gheorghe MÎŢU, audienţi ai INJ.

    Concursul a fost structurat în 4 secţiuni tematice: Etică şi deontologie judiciară, Interpretarea şi aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Cooperare judiciară internaţională în materie civilă, Cooperare judiciară internaţională în materie penală. În scopul calificării pentru a participa la concurs, echipa INJ a prezentat, în luna august, o lucrare scrisă la tema „Etica judiciară – evoluţii, provocări şi soluţii: experienţa Moldovei în implementarea standardelor etice pentru judecători”. La Bucureşti, echipa a prezentat în limba engleză, timp de 30 de minute, informaţii despre cadrul legislativ şi normativ care reglementează conduita judecătorilor, accentuînd, în special, importanţa noului Cod de Etică al Judecătorului, adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii în 2007, şi eforturile depuse de către CSM şi INJ pentru familiarizarea judecătorilor cu noile standarde deontologice. În final, membrii echipei au elucidat şi cîteva teme actuale în ceea ce priveşte deontologia judiciară, şi anume: garanţiile instituţionale de asigurare a independenţei judecătorilor, responsabilitatea judecătorilor versus independenţa judecătorilor, măsuri de îmbunătăţire a percepţiei publice despre judecători şi aplicarea eficientă a mecanismelor disciplinare contra judecătorilor. Juriul a manifestat un interes sporit faţă de prezentarea dată, fapt exprimat prin multitudinea de întrebări adresate membrilor echipei noastre.

  • Parlamentul și-a preschimbat votul de două ori în decurs de o zi

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Liberalii și comuniștii au criticat acțiunile celor din coaliție, acuzându-i de încălcarea Regulamentului Parlamentului și procedurii parlamentare. Aceștia au insinuat că reformatorii au condiționat votarea proiectelor privind numirea membrilor în Consiliul Superior al Procurorilor și în Consiliul Superior al Magistraturii, de aprobarea proiectului privind numirea în funcție a directorilor ANRE. În cele din urmă, profesorii în drept Gheorghe Mîțu, Igor Hadîrcă și Ghenadie Fortuna au fost numiți în funcția de membri ai CSP. Aceștia au obținut câte un mandat de patru ani.
     

  • 11 luni de la moartea lui Sorin Paciu; Dosarul, tărăgănat în instanță

    Ghenadie Mîțu, magistrat la Judecătoria Soroca: „N-aș vrea să dau declarații pe fonul dat, că-s colegi. Eu cred că trebuie mai întâi vinovăția dovedită”.

    Ghenadie Mîțu, magistrat la Judecătoria Soroca: „N-aș vrea să dau declarații pe fonul dat, că-s colegi. Eu cred că trebuie mai întâi vinovăția dovedită”.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU