База данных судей Республики Молдовa
Пример: Dadu Ion
Расширенный поиск
фото: report.md

Кистол Джетта

Cуд Кишинев,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 08.10.1996 г.

Указом Президента РМ №291-III от 30 октября 2001 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Указом Президента РМ №304 от 8 октября 1996 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу.

Дата назначения на должность: 08.10.1996 г.

Указом Президента РМ №291-III от 30 октября 2001 г. назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста.

Указом Президента РМ №304 от 8 октября 1996 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда сектора Чентру мун. Кишинэу, Кистол Джетты, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных решений/определений 81, оставленных в силе 60 - 74,07%
2012 г. - опротестованных решений/определений 115, оставленных в силе 80 - 69,56%
2013 г. - опротестованных решений/определений 99, оставленных в силе 28 - 28,28%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 695, отмененных 21 - 3,02%
2012 г. - рассмотренных дел 665, отмененных 35 - 5,26%
2013 г. - рассмотренных дел 655, отмененных 28 - 4,27%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо, с 76 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г. ей присвоен III (третий) квалификационный класс судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда сектора Чентру мун. Кишинэу, Кистол Джетты, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных решений/определений 81, оставленных в силе 60 - 74,07%
2012 г. - опротестованных решений/определений 115, оставленных в силе 80 - 69,56%
2013 г. - опротестованных решений/определений 99, оставленных в силе 28 - 28,28%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 695, отмененных 21 - 3,02%
2012 г. - рассмотренных дел 665, отмененных 35 - 5,26%
2013 г. - рассмотренных дел 655, отмененных 28 - 4,27%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №84/6 от 16 мая 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо, с 76 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г. ей присвоен III (третий) квалификационный класс судьи.

Решение №136/8 от 16.10.2020 г.

Решение №66/12 от 09.06.2017 г.

Решение №24/3 от 17.03.2017 г.

Решение №44/2 от 17.01.2017 г.

Решение №221/12 от 23.09.2016 г.

Решение №84/6 от 16 мая 2014 г.

Решение ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г.

Согласно Решению №1/3 от 20 февраля 2015 г. Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии при Высшем Совете Магистратуры, отклонил, как необоснованную, жалобу Игоря Мокан против решения инспектора-судьи Судебной инспекции при Высшем совете магистратуры от 15.01.2015 г., которым определено отклонить его обращение №14 p/m от 05.01.2015 г. в отношении судей Суда сектора Чентру мун. Кишинэу Джетты Кистол и Дарьи Шушкевич.

13 июля 2012 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении судьи Суда сектора Чентру, мун. Кишинэу, Кистол Джетты, на основании ст. 22 части (1) лит. f1), j) и k) Закона о статусе судьи. Решением №34/9 от 12 октября 2012 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №728/35 от 13 ноября 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №34/9 от 12 октября 2012 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратурыв период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 19 жалоб, все признанные необоснованными.

Согласно Решению №1/3 от 20 февраля 2015 г. Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии при Высшем Совете Магистратуры, отклонил, как необоснованную, жалобу Игоря Мокан против решения инспектора-судьи Судебной инспекции при Высшем совете магистратуры от 15.01.2015 г., которым определено отклонить его обращение №14 p/m от 05.01.2015 г. в отношении судей Суда сектора Чентру мун. Кишинэу Джетты Кистол и Дарьи Шушкевич.

13 июля 2012 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении судьи Суда сектора Чентру, мун. Кишинэу, Кистол Джетты, на основании ст. 22 части (1) лит. f1), j) и k) Закона о статусе судьи. Решением №34/9 от 12 октября 2012 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №728/35 от 13 ноября 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №34/9 от 12 октября 2012 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратурыв период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 19 жалоб, все признанные необоснованными.

Решение №14/1 от 14.01.2020 г.

Решение №29/9 от 13.12.2019 г.

Решение №307/11 от 26 октября 2018 г.

Решение №1/3 от 20 февраля 2015 г.

Решение №34/9 от 12 октября 2012 г.

Решение №728/35 от 13 ноября 2012 г.

Новости
  • Cine este magistrata care a interzis jurnaliştilor să asiste la şedinţele de judecată în dosarul ex-procurorului Igor Popa: groparul Dosarului Diasporei şi deţinătoarea unui anti-premiu din partea unei televiziuni

    Magistrata Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, care a decis ca şedinţele de judecată în dosarul fostului procuror Igor Popa să se desfăşoare cu uşile închise pentru ca să nu poată asista jurnaliştii de la portalul Anticorupţie.md, a fost criticată de-a lungul anilor de mass-media şi societatea civilă. Djeta Chistol s-a remarcat, în special, în dosarul Diasporei, în 2016, după ce a respins plângerea moldovenilor aflaţi în afara ţării pentru că li s-a limitat dreptul la vot atunci când alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Igor Dodon.

    În 2012, Djeta Chistol a luat anti-premiul Cârlanul de aur de la Jurnal TV, după ce a constatat într-o decizie că o maşină se deplasa pe 3 străzi în același timp. Aceasta și-a motivat eroarea că are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii. Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul şi magistrata a fost avertizată ca să fie mai atentă.

    Magistrata Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, care a decis ca şedinţele de judecată în dosarul fostului procuror Igor Popa să se desfăşoare cu uşile închise pentru ca să nu poată asista jurnaliştii de la portalul Anticorupţie.md, a fost criticată de-a lungul anilor de mass-media şi societatea civilă. Djeta Chistol s-a remarcat, în special, în dosarul Diasporei, în 2016, după ce a respins plângerea moldovenilor aflaţi în afara ţării pentru că li s-a limitat dreptul la vot atunci când alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Igor Dodon.

    În 2012, Djeta Chistol a luat anti-premiul Cârlanul de aur de la Jurnal TV, după ce a constatat într-o decizie că o maşină se deplasa pe 3 străzi în același timp. Aceasta și-a motivat eroarea că are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii. Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul şi magistrata a fost avertizată ca să fie mai atentă.

     

    În 2016, în gestiunea Djetei Chistol a ajuns renumitul Dosar al Diasporei, în care moldovenii din afara ţării s-au plâns că le-a fost încălcat dreptul la vot la agerile prezidenţiale. La 13 noiem­brie 2016, pes­te hota­re au votat 138.720 de ale­gă­to­ri. În cel puțin 14 sec­ții de vota­re din dias­po­ră numă­rul maxim de trei mii de bule­ti­ne de vot a fost epu­i­zat.

    După mai bine de 11 ore de ședințe și două ore de deliberare, magistrata Chistol a respins cererea de chemare în judecată a celor 143 de cetățeni din diasporă, calificând-o drept „neîntemeiată”.

    Avocații au declarat că instanța a refuzat să acorde timp pentru pregătirea susținerilor verbale: „Au fost discursuri aprinse din partea tuturor, cu argumente și cu analiza probelor și legislației, pe alocuri și cu critici și cu emoții. Instanța s-a retras în deliberare puțin după orele 19.00 și cam pe la orele 20.55 a pronunțat hotărîrea de respingere a tuturor cererilor de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiate. Considerăm această hotărâre injustă”.

    Reprezentanţii diasporei au solicitat recuzarea Djetei Chistol. „În cadrul ședin­țe­lor de jude­ca­tă, cere­ri­le și demer­su­ri­le făcu­te de Dia­po­ră au fost res­pin­se nefon­dat de nenu­mă­ra­te ori. Deși auto­ri­tă­ți­le de stat au obli­ga­ția să pre­zin­te aces­te pro­be, ele nu au făcut acest lucru, iar instan­ța de jude­ca­tă nu i-a obli­gat să pre­zin­te rapoar­te­le care con­țin infor­ma­ția asu­pra tutu­ror cir­cum­stan­țe­lor care au avut loc la sec­ți­i­le de vota­re, cum ar fi: câte per­soa­ne s-au pre­zen­tat, câte per­soa­ne nu au putut să vote­ze, ce au făcut cu con­tes­ta­ți­i­le cetă­țe­ni­lor”, au argumentat apărătorii.

     

     Pe moment, în gestiunea Djetei Chistol se află un dosar penal intentat pentru spălare de bani pe numele fostului premier Vlad Filat. Din ianuarie 2019 au fost programate 41 de şedinţe de judecată dintre care au fost lucrative doar patru.

    Djeta Chistol activează în sistem din 1996, în cadrul Judecătoriei Chişinău. În 2017, Djeta Chistol a încercat să fie promovată la Curtea de Apel Chişinău, a fost admisă la concurs, dar fără succes pentru magistrată.

    În mai 2022, Djeta Chistol a fost înaintată pentru acordarea titluilui de veteran al sistemului. Titlului onorific ”Veteran al sistemului judiciar” se acordă judecătorului care întrunește următoarele condiții:

    are o vechime în funcţia de judecător mai mult de 25 de ani;

    pe parcursul activităţii în cadrul sistemului a manifestat un comportament ireproşabil;

    a susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor;

    nu a fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate;

    nu a fost suspendat din funcţie în baza art. 24 alin. (1) lit. a), c) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

    Djeta Chistol declară în proprietate un apartament de 68,3 metri pătraţi, la preţul de 8000 USD, fără să declare preţul de piaţă al imobilului. În 2009, magistrata a moştenit un teren pentru construcţii şi o casă de locuit cu suprafaţa de 151,7 metri pătraţi, evaluat la 357.174 de lei. Şi la acest imobil magistrata nu a indicat valoarea de piaţă.

    Amintim că magistrata Djeta Chistol a decis, vineri, examinarea dosarului penal pe numele fostului procuror Igor Popa în ședință închisă pentru a nu admite prezența la ședințe a cameramanului Centrului de Investigații Jurnalistice, Anatol Mătăsaru, și a reporterului de investigații Julieta Savițchi. Procuratura Anticorupţie a pornit dosarul penal pe numele lui Igor Popa în baza unei investigaţii jurnalistice realizată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice despre locuinţa sa de lux dintr-un bloc select din Chişinău.

    Igor Popa și avocații săi și-au argumentat demersul prin faptul că „activiștii civici [Anatol Mătăsaru - n.r.] și anumiți jurnaliști concreți [jurnalista de investigații Julieta Savițchi - n.r.] ar fi rău intenționați și au calitatea de martori în cadrul altei cauze penale pornite în privința sa pe faptul îmbogățirii ilicite aflate la faza de urmărire penală”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii Generale.

    De asemenea, avocații lui Popa au mai invocat faptul că în ședința de judecată urmează să fie audiați și minori pentru stabilirea unor circumstanțe ale cazului examinat.

    Acuzatorii de stat s-au pronunțat împotriva caracterului închis al examinării cauzei penale. Ei au susținut ideea ședințelor închise doar în partea ce ține de audierea minorilor pentru a nu admite prejudicierea acestora. „Nu există niciun secret de stat şi nu sunt argumente plauzibile ca examinarea acestui dosar să se desfâşoare cu uşile închise. Justiţia trebuie să fie transparentă”, ne-a declarat Petru Iarmaliuc, unul din procurorii pe caz

    Totuşi, acuzatorii nu pot să atace decizia Djetei Chistol, deoarece magistrata a decis că poate fi contestată odată cu fondul, după ce va fi emisă o sentinţă.

    Prima şedinţă de judecată în dosarul în care fostul procuror Igor Popa este învinuit de fals în declaraţiile publice a fost programată pentru 25 februarie 2022. De atunci au fost programate 5 şedinţe, fiind lucrativă doar una, când a fost admis demersul avocaţilor inculpatului ca şedinţele de judecată să nu fie publice.

    Precizăm că în una din zile inculpatul Igor Popa a chemat poliţia după ce cameramanul de la Anticorupţie.md i-a solicitat să se expună asupta acuzaţiilor aduse. Agentul constatator i-a aplicat cameramanului o amendă pentru huliganism, invocând că Igor Popa nu poate fi abordat pentru că există prezumţia nevinovăţiei.

    În pofida interdicţiilor şi presiunilor făcute, Centrul de Investigaţii Jurnalistice anunţă că îşi va face în continuare datoria faţă de cititori şi va monitoriza dosarele ex-procurorului Igor Popa.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii care vor examina cazul lui Filat după ce magistrata la care a ajuns dosarul s-a abținut

    Magistrata Valentina Garabajiu și-a luat abținere de la judecarea celui de-al doilea dosar deschis pe numele lui Vlad Filat, iar cazul a ajuns pe masa altor trei magistrați. Astfel, pentru că prima ședință care ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 31 ianuarie, a fost amânată, fostul premier nu a fost escortat la Judecătoria Chișinău.

    Potrivit avocatului lui Filat, magistrata și-a luat abținere, iar președintele instanței de judecată a considerat că în acest caz este necesară examinarea dosarului de către un complet de judecată, nu de un singur magistrat.

    Magistrata Valentina Garabajiu și-a luat abținere de la judecarea celui de-al doilea dosar deschis pe numele lui Vlad Filat, iar cazul a ajuns pe masa altor trei magistrați. Astfel, pentru că prima ședință care ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 31 ianuarie, a fost amânată, fostul premier nu a fost escortat la Judecătoria Chișinău.

    Potrivit avocatului lui Filat, magistrata și-a luat abținere, iar președintele instanței de judecată a considerat că în acest caz este necesară examinarea dosarului de către un complet de judecată, nu de un singur magistrat.

    „Am fost invitați pentru ora 10.30 pentru ședința preliminară, dar am al aflat despre schimbarea de judecători și complet. Abia după încercarea de a clarifica aceste lucruri, ni s-a dat acces la dosar”, a declarat avocatul lui Filat, Victor Munteanu.

    Potrivit avocatului, judecătoare Valentina Garabajiu a prezentate motive pertinente în opinia judecătorului care a examinat cererea de abținere. Totodată, Victor Munteanu a declarat în fața presei că Vlad Filat nu a fost escortat astăzi la Judecătoria Chișinău pentru că Administrația Penitenciarelor ar fi fost anunțată despre amânarea ședinței.

    Din completul de judecată care va examinat dosarul deschis pe numele lui Filat, vor face parte magistrații Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Olga Iftodi.

    Djeta Chistol, președinta completului care va examinat dosarul lui Filat, activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.

    Următoarea ședință în dosarul de spălare de bani deschis pe numele lui Filat la avea loc peste câteva zile, la 6 februarie.

    Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat este învinuit de săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Într-un comunicat de presă al Procuraturii se menționează că la 01.07.2013, Filat a încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, SUA. Pentru serviciile contractate, fostul premier ar fi achitat către compania nerezidentă, suma totală de 12 847 902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.
    Sursa: zdg.md

  • Judecătoarea care a avut în gestiune dosarul „Diaspora vs. R. Moldova” solicită promovare în funcție

    Con­si­li­ul supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) va exa­mi­na mâi­ne, 30 mai 2017, cere­ri­le unor jude­că­to­ri și can­di­da­ţi la fun­cţia de jude­că­tor de remi­te­re a mate­ri­a­le­lor Cole­gi­u­lui de eva­lu­a­re şi/sau Cole­gi­u­lui de sele­cţie şi Comi­si­ei uni­ce a INJ, pen­tru o even­tu­a­lă pro­mo­va­re sau numi­re în fun­cţie. Între aceștia se află și Dje­ta Chis­tol, magis­tra­ta care a ges­tio­nat dosa­rul „Dias­po­ra vs. R. Mol­do­va”. Ast­fel, Chis­tol vrea pro­mo­va­re în instan­ța ierar­hic supe­ri­oa­ră, adi­că la Cur­tea de Apel, scrie Ziarul de Gardă. 

    Con­si­li­ul supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) va exa­mi­na mâi­ne, 30 mai 2017, cere­ri­le unor jude­că­to­ri și can­di­da­ţi la fun­cţia de jude­că­tor de remi­te­re a mate­ri­a­le­lor Cole­gi­u­lui de eva­lu­a­re şi/sau Cole­gi­u­lui de sele­cţie şi Comi­si­ei uni­ce a INJ, pen­tru o even­tu­a­lă pro­mo­va­re sau numi­re în fun­cţie. Între aceștia se află și Dje­ta Chis­tol, magis­tra­ta care a ges­tio­nat dosa­rul „Dias­po­ra vs. R. Mol­do­va”. Ast­fel, Chis­tol vrea pro­mo­va­re în instan­ța ierar­hic supe­ri­oa­ră, adi­că la Cur­tea de Apel, scrie Ziarul de Gardă. 

    Dje­ta Chis­tol acti­vea­ză în sis­tem din anul 1996. Aceas­ta a ajuns în aten­ția publi­cu­lui în 2012, când a admis mai mul­te ero­ri într-o deci­zie de jude­ca­tă, unde a scris că „o mași­nă se depla­sa pe 3 străzi în ace­lași timp”. Aceas­ta a expli­cat gre­șe­a­la din cau­za volu­mu­lui mare de lucru și a obo­se­lii: „O să fiu mai aten­tă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scu­ze”, decla­ra Dje­ta Chis­tol. Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar al CSM a res­pins ulte­ri­or plân­ge­ri­le depu­se pe nume­le aces­te­ia și a avertizat-o să fie mai aten­tă.

    Tot Chis­tol a avut în ges­tiu­ne dosa­rul “Dias­po­ra vs R. Mol­do­va”. Aceas­ta a decis că sta­tul nu a încăl­cat drep­tul la vot a mol­do­ve­ni­lor din stră­i­nă­ta­te.

    La 13 noiem­brie pes­te hota­re au votat 138720 de ale­gă­to­ri, număr record din isto­ria ale­ge­ri­lor în R. Mol­do­va. În cel puțin 14 sec­ții de vota­re din dias­po­ră numă­rul maxim de trei mii de bule­ti­ne de vot a fost epu­i­zat.

    În ulti­ma sa decla­ra­ție de ave­re, pen­tru anul 2015, magis­tra­ta de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a indi­cat un venit sala­ri­al de 166 922 de lei. De ase­me­nea, Dje­ta Chis­tol  decla­ră că pose­dă un apar­ta­ment de 63 m.p. cu o valoa­re cadas­tra­lă de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locu­it, moș­te­ni­tă în 2009. În 2015, jude­că­toa­rea și-a cum­pă­rat un auto­mo­bil de 10 mii de euro. Tot­o­da­tă, magis­tra­ta indi­că dato­rii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împru­mu­tat anul tre­cut cu o rată a dobân­zii de 0%. În timp ce pri­ma sumă urmea­ză să o întoar­că până la sfâr­și­tul anu­lui curent, cel de-a doua, până în 2020.

    sursa: radionoroc.md

  • Argumentele Djetei Chistol și a magistraților de la Curtea de Apel la solicitările diasporei

    Dias­po­ra își va reven­di­ca drep­tul la vot în instan­ța supre­mă de jus­ti­ție, după ce magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, au men­ți­nut, fără schim­bă­ri, hotă­rârea pri­mei instan­țe, prin care cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a CEC, depu­să de 143 de cetă­țe­ni din stră­i­nă­ta­te, a fost res­pin­să. Alt­fel spus, instan­ța nu a recu­nos­cut fap­tul că, la 13 noiem­brie, ale­gă­to­ri­lor de pes­te hota­re le-a fost încăl­cat drep­tul la vot, în schimb a con­sta­tat că acțiu­ni­le insti­tu­ți­i­lor res­pon­sa­bi­le au fost per­fect lega­le.
    „Spe­ram la o matu­ri­ta­te a jus­ti­ți­ei mol­do­ve­nești în con­frun­ta­re cu cetă­țea­nul. Era un test pen­tru jus­ti­ția din R. Mol­do­va care ar fi ară­tat cât valo­rea­ză drep­tu­ri­le omu­lui în acest stat. Din păca­te, am ratat aceas­tă oca­zie. Ana­li­zând modul de des­fă­șu­ra­re a pro­ce­su­lui, am înțe­les că jude­că­to­rii aveau deja hotă­rârea adop­ta­tă. Com­ple­tul de jude­ca­tă le-a decla­rat păr­ți­lor și par­ti­ci­pan­ți­lor la pro­ces că se va expu­ne asu­pra demer­su­lui pri­vind sesi­za­rea Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC) oda­tă cu deci­zia pe dosar. Dar în deci­zie nu putea să se expu­nă și asu­pra ape­lu­lui CC. Era deja clar că aveau o hotă­râre adop­ta­tă în acest sens”, a expli­cat Edu­ard Digo­re, după pro­nun­ța­rea deci­zi­ei.

    Dias­po­ra își va reven­di­ca drep­tul la vot în instan­ța supre­mă de jus­ti­ție, după ce magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, au men­ți­nut, fără schim­bă­ri, hotă­rârea pri­mei instan­țe, prin care cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a CEC, depu­să de 143 de cetă­țe­ni din stră­i­nă­ta­te, a fost res­pin­să. Alt­fel spus, instan­ța nu a recu­nos­cut fap­tul că, la 13 noiem­brie, ale­gă­to­ri­lor de pes­te hota­re le-a fost încăl­cat drep­tul la vot, în schimb a con­sta­tat că acțiu­ni­le insti­tu­ți­i­lor res­pon­sa­bi­le au fost per­fect lega­le.
    „Spe­ram la o matu­ri­ta­te a jus­ti­ți­ei mol­do­ve­nești în con­frun­ta­re cu cetă­țea­nul. Era un test pen­tru jus­ti­ția din R. Mol­do­va care ar fi ară­tat cât valo­rea­ză drep­tu­ri­le omu­lui în acest stat. Din păca­te, am ratat aceas­tă oca­zie. Ana­li­zând modul de des­fă­șu­ra­re a pro­ce­su­lui, am înțe­les că jude­că­to­rii aveau deja hotă­rârea adop­ta­tă. Com­ple­tul de jude­ca­tă le-a decla­rat păr­ți­lor și par­ti­ci­pan­ți­lor la pro­ces că se va expu­ne asu­pra demer­su­lui pri­vind sesi­za­rea Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC) oda­tă cu deci­zia pe dosar. Dar în deci­zie nu putea să se expu­nă și asu­pra ape­lu­lui CC. Era deja clar că aveau o hotă­râre adop­ta­tă în acest sens”, a expli­cat Edu­ard Digo­re, după pro­nun­ța­rea deci­zi­ei.

    La 1 decem­brie, după mai bine de 11 ore de ședin­țe și două ore de deli­be­ra­re, magis­tra­ta Jude­că­to­ri­ei Cen­tru, Dje­ta Chis­tol, a res­pins drept „neîn­te­mi­a­tă” cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei Elec­to­ra­le muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, cu inter­ve­nien­ți acce­so­rii Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă (CEC), Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne și Inte­gră­rii Euro­pe­ne (MAEIE) și Guver­nul.

    Magis­tra­ta și-a argu­men­tat deci­zia prin fap­tul că Con­si­li­ul Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, care nu a făcut alt­ce­va decât să ia act de plân­ge­ri­le a 4031 de cetă­țe­ni din dias­po­ră și să le remi­tă CC, moti­vând că aces­tea nu ar fi fost depu­se în mod cores­pun­ză­tor, a res­pec­tat legi­sla­ția la emi­te­rea hotă­râri­lor.

    Mol­do­ve­nii din dias­po­ră au soli­ci­tat con­sta­ta­rea încăl­că­rii drep­tu­lui con­sti­tu­țio­nal și a dis­cri­mi­nă­rii direc­te pe cri­te­riu de reșe­din­ță, magis­tra­ta însă, invo­când pre­ve­de­ri­le CC și ale Codu­lui Elec­to­ral, a con­sta­tat că cetă­țe­nii din stră­i­nă­ta­te au fost tra­ta­ți în mod egal de către auto­ri­tă­ți­le R. Mol­do­va.

    Mai mult, jude­că­toa­rea a expli­cat că sta­tul i-a cre­at dias­po­rei faci­li­tă­ți supli­men­ta­re, com­pa­ra­tiv cu cetă­țe­nii R. Mol­do­va, prin acor­da­rea drep­tu­lui de a vota în baza pașa­por­tu­lui expi­rat, dar și la „ori­ca­re din cele 100 de sec­ții”, fără a fi „aron­dați la o sec­ție de vota­re”.

    Dje­ta Chis­tol le-a răs­puns mol­do­ve­ni­lor din Bolog­na că puteau tra­ver­sa încă 45 de km pen­tru a vota în ora­șe­le Fer­ra­ra sau Mode­na, iar celor din Montre­al, Can­a­da, că urmau să se depla­se­ze la Otta­wa, care se află la o dis­tan­ță de o oră și 45 de minu­te. Tot­o­da­tă, în hotă­rârea moti­va­tă se sti­pu­lea­ză că drep­tul la vot n-a fost încăl­cat și din motiv că cele 100 de sec­ții de pes­te hota­re, orga­ni­za­te „întoc­mai cu nor­me­le lega­le pre­vă­zu­te pen­tru ast­fel de acțiu­ni”, ofe­reau posi­bi­li­ta­tea de a vota pen­tru 288000 de cetă­țe­ni, dar că la urne au ieșit doar 139066 de ale­gă­to­ri. În con­for­mi­ta­te cu pre­ve­de­ri­le lega­le, potri­vit jude­că­toa­rei, CEC, MAEIE și Guver­nul au decis orga­ni­za­rea anu­me a aces­tui număr de sec­ții.

    Avo­ca­ții dias­po­rei, Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, au cali­fi­cat par­tea moti­va­tă a hotă­rârii drept una con­tra­dic­to­rie, care con­tra­vi­ne cadru­lui legi­sla­tiv, inclu­siv pen­tru că s-a refu­zat exa­mi­na­rea pro­be­lor video sau audi­e­rea mar­to­ri­lor, dar și pen­tru că date­le deți­nu­te de MAEIE vor­beau des­pre 800 000 de cetă­țe­ni în dias­po­ră, pe când cele 100 de sec­ții lezau, din start, drep­tul la vot a pes­te 500 de mii. În cadrul cere­rii de apel avo­ca­ții au con­tes­tat și refu­zul pri­mei instan­țe de a sesi­za CC pri­vind con­tro­lul con­sti­tu­țio­na­li­tă­ții art. 49, alin. 3 din Codul Elec­to­ral. De cea­lal­tă par­te, Maxim Lebe­din­schi, mem­bru CEC, a decla­rat că în cazul în care la o sec­ție de vota­re era aglo­me­ra­ție, per­soa­ne­le erau infor­ma­te des­pre posi­bi­li­ta­tea votă­rii la sec­ți­i­le din apro­pi­e­re, iar repre­zen­tan­ții MAEIE și-au jus­ti­fi­cat acțiu­ni­le prin fap­tul că Minis­te­rul a ținut cont de numă­rul esti­ma­tiv al ale­gă­to­ri­lor.

    Cu toa­te aces­tea, com­ple­tul de jude­ca­tă al Cur­ții de Apel Chi­și­nău, for­mat din magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, au dat drep­ta­te insti­tu­ți­i­lor sta­tu­lui, care s-ar fi con­dus de nor­me­le lega­le insti­tu­i­te de Par­la­ment, „orga­nul repre­zen­ta­tiv suprem al popo­ru­lui R. Mol­do­va și uni­ca auto­ri­ta­te
    legi­sla­ti­vă a sta­tu­lui”.
    „La fel, nu pot fi reți­nu­te argu­men­te­le ape­lan­ți­lor în ce pri­veș­te fap­tul că opțiu­ni­le depla­să­rii la alte sec­ții de vota­re repre­zin­tă o dis­cri­mi­na­re, inclu­siv repre­zin­tă o impu­ne­re din par­tea sta­tu­lui la supor­ta­rea unor chel­tu­ie­li exa­ge­ra­te de depla­sa­re, or, a fost indi­cat fap­tul că drep­tul la vot nu este un drept abso­lut, iar auto­ri­tă­ți­le sta­tu­lui, în baza nor­me­lor lega­le, insti­tu­ie numă­rul sec­ți­i­lor de vota­re. Ast­fel, în con­di­ți­i­le în care cetă­țe­nii insis­tau la exer­ci­ta­rea drep­tu­lui la vot, aceștia au avut posi­bi­li­ta­tea rea­lă de a-și exer­ci­ta drep­tul res­pec­tiv, asumându-și cores­pun­ză­tor și even­tu­a­le­le chel­tu­ie­li, iar sta­tul a asi­gu­rat sec­ți­i­le de vota­re cu numă­rul nece­sar de bule­ti­ne de vot”, se ara­tă în hotă­rârea moti­va­tă a instan­ței de apel.

    Instan­ța a mai invo­cat fap­tul că avo­ca­ții nu au con­tes­tat expres înche­ie­rea instan­ței de fond refe­ri­tor la res­pin­ge­rea demer­su­lui întru veri­fi­ca­rea con­sti­tu­țio­na­li­tă­ții nor­me­lor de drept, dar și că nu au invo­cat moti­ve­le de fapt și de drept ale dez­a­cor­du­lui cu deci­zi­i­le magis­tra­tei Chis­tol.
    sursa: zdg.md

  • Avocații Diasporei cer recuzarea magistratei Djeta Chistol

    În cadrul ședin­ței de astăzi, 30 noiem­brie, avo­ca­ții Dias­po­rei, Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, au cerut recu­za­rea magis­tra­tei Jude­că­to­ri­ei sect. Cen­tru, Dje­ta Chis­tol.

    „În cadrul ședin­țe­lor de jude­ca­tă, cere­ri­le și demer­su­ri­le făcu­te de Dia­po­ră au fost res­pin­se nefon­dat de nenu­mă­ra­te ori. Deși auto­ri­tă­ți­le de stat au obli­ga­ția să pre­zin­te aces­te pro­be, ele nu au făcut acest lucru, iar instan­ța de jude­ca­tă nu i-a obli­gat să pre­zin­te rapoar­te­le care con­țin infor­ma­ția asu­pra tutu­ror cir­cum­stan­țe­lor care au avut loc la sec­ți­i­le de vota­re, cum ar fi: câte per­soa­ne s-au pre­zen­tat, câte per­soa­ne nu au putut să vote­ze, ce au făcut cu con­tes­ta­ți­i­le cetă­țe­ni­lor, etc.

    În cadrul ședin­ței de astăzi, 30 noiem­brie, avo­ca­ții Dias­po­rei, Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, au cerut recu­za­rea magis­tra­tei Jude­că­to­ri­ei sect. Cen­tru, Dje­ta Chis­tol.

    „În cadrul ședin­țe­lor de jude­ca­tă, cere­ri­le și demer­su­ri­le făcu­te de Dia­po­ră au fost res­pin­se nefon­dat de nenu­mă­ra­te ori. Deși auto­ri­tă­ți­le de stat au obli­ga­ția să pre­zin­te aces­te pro­be, ele nu au făcut acest lucru, iar instan­ța de jude­ca­tă nu i-a obli­gat să pre­zin­te rapoar­te­le care con­țin infor­ma­ția asu­pra tutu­ror cir­cum­stan­țe­lor care au avut loc la sec­ți­i­le de vota­re, cum ar fi: câte per­soa­ne s-au pre­zen­tat, câte per­soa­ne nu au putut să vote­ze, ce au făcut cu con­tes­ta­ți­i­le cetă­țe­ni­lor, etc.

    De ase­me­nea, este inex­pli­ca­bil fap­tul că instan­ța de jude­ca­tă res­pin­ge cere­rea de sesi­za­re a Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le, pe motiv că CC s-ar fi expus prin două hotă­râri ante­ri­oa­re asu­pra arti­co­lu­lui dat. Veri­fi­când repe­tat, aces­te hotă­râri, am con­sta­tat că, de fapt, Cur­tea Con­sti­tu­țio­na­lă nu a dat apre­ci­e­re aces­tei nor­me. Ast­fel, reie­șind din fap­tul că instan­ța de jude­ca­tă a încăl­cat pro­ce­du­ra și pen­tru că avem sus­pi­ciu­ni de impar­ți­a­li­ta­te, noi cerem recu­za­rea jude­că­to­ru­lui.  Într-o cere­re scri­să vom men­țio­na toa­te moti­ve­le de recu­za­re a jude­că­to­ru­lui, având spe­ran­ța că se va admi­te acest demers, con­sta­tând anu­mi­te blo­ca­je care sunt cre­a­te de instan­ța de jude­ca­tă”, a decla­rat avo­ca­tul Edu­ard Digo­re.
    sursa: zdg.md

  • Cine este judecătoarea care va examina dosarul „Diaspora vs R. Moldova”

    verA­vo­ca­ții cetă­țe­ni­lor afla­ți în stră­i­nă­ta­te, care nu au putut vota la 13 noiem­brie din cau­za epu­i­ză­rii bule­ti­ne­lor de vot, au con­tes­tat în instan­ță hotă­râri­le Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, care nu a făcut alt­ce­va decât să ia act de plân­ge­ri­le a 4031 de cetă­țe­ni și să le remi­tă Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC), moti­vând că aces­tea nu ar fi fost depu­se în mod cores­pun­ză­tor. La 21 noiem­brie, avo­ca­ții Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, man­da­ta­ți de către 143 de cetă­țe­ni mol­do­ve­ni din Ita­lia, Marea Bri­ta­nie, Fran­ța, Irlan­da și Ger­ma­nia, au depus două cere­ri de che­ma­re în jude­ca­tă la Jude­că­to­ria Cen­tru. În baza hotă­râri­lor instan­ței, dar și în teme­iul Rapor­tu­lui pri­vind rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, sem­nat de Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă (CEC), CC urmea­ză să deci­dă dacă vali­dea­ză scru­ti­nul și man­da­tul pre­șe­din­te­lui ales, Igor Dodon. Dosa­rul „Dias­po­ra vs R. Mol­do­va” va fi exa­mi­nat vine­ri, 25 noiem­brie, de către magis­tra­ta Jude­că­to­ri­ei sect. Cen­tru, Dje­ta Chis­tol.

    verA­vo­ca­ții cetă­țe­ni­lor afla­ți în stră­i­nă­ta­te, care nu au putut vota la 13 noiem­brie din cau­za epu­i­ză­rii bule­ti­ne­lor de vot, au con­tes­tat în instan­ță hotă­râri­le Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, care nu a făcut alt­ce­va decât să ia act de plân­ge­ri­le a 4031 de cetă­țe­ni și să le remi­tă Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC), moti­vând că aces­tea nu ar fi fost depu­se în mod cores­pun­ză­tor. La 21 noiem­brie, avo­ca­ții Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, man­da­ta­ți de către 143 de cetă­țe­ni mol­do­ve­ni din Ita­lia, Marea Bri­ta­nie, Fran­ța, Irlan­da și Ger­ma­nia, au depus două cere­ri de che­ma­re în jude­ca­tă la Jude­că­to­ria Cen­tru. În baza hotă­râri­lor instan­ței, dar și în teme­iul Rapor­tu­lui pri­vind rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, sem­nat de Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă (CEC), CC urmea­ză să deci­dă dacă vali­dea­ză scru­ti­nul și man­da­tul pre­șe­din­te­lui ales, Igor Dodon. Dosa­rul „Dias­po­ra vs R. Mol­do­va” va fi exa­mi­nat vine­ri, 25 noiem­brie, de către magis­tra­ta Jude­că­to­ri­ei sect. Cen­tru, Dje­ta Chis­tol.

    Con­tes­ta­ți­i­le dias­po­rei „au rămas în aer”, după ce la 16 și 17 noiem­brie, Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1 a adop­tat două hotă­râri prin care deci­de să ia act de con­tes­ta­ți­i­le depu­se de dias­po­ră și să le „remi­tă CC pen­tru a fi lua­te în cal­cul la con­fir­ma­rea rezul­ta­te­lor ale­ge­ri­lor pen­tru func­ția de pre­șe­din­te al R. Mol­do­va”, în timp ce Codul Elec­to­ral pre­ve­de expres că încăl­că­ri­le elec­to­ra­le urmea­ză a fi solu­ţio­na­te exclu­siv de instanţe­le de jude­ca­tă și nu țin de com­pe­ten­ța CC. „În mod cert, CC nu poa­te să exa­mi­ne­ze aces­te con­tes­ta­ţii, pen­tru că nu poa­te admi­nis­tra nici pro­be, nu poa­te invi­ta mar­to­ri, nu poa­te veri­fi­ca dacă a fost omul ace­la la vota­re, dacă a fost real­men­te împie­di­cat să vote­ze sau nu”, a decla­rat Rodi­ca Secri­e­ru, secre­ta­ră gene­ra­lă a CC pen­tru europalibera.org.

    Cu toa­te aces­tea, în Rapor­tul pri­vind Rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, CEC lasă la dis­cre­ția CC să apre­cie­ze con­se­cin­țe­le asu­pra tota­li­ză­rii rezul­ta­te­lor lega­te de impo­si­bi­li­ta­tea celor 4031 de cetă­țe­ni de a vota. Acțiu­ni­le sunt cali­fi­ca­te de către avo­ca­tul Edu­ard Digo­re drept o pasa­re a res­pon­sa­bi­li­tă­ți­lor de către auto­ri­tă­ți.

    Dias­po­ra, pre­gă­ti­tă să mear­gă la CtE­DO

    Deși au fost man­da­ta­ți prin sem­nă­tu­ră de doar 143 de cetă­țe­ni din dias­po­ră, avoca­ții spun că repre­zin­tă inte­re­se­le tutu­ror celor din dias­po­ră. Ei sus­țin că cea mai impor­tan­tă soli­ci­ta­re este ca jus­ti­ția să con­sta­ta­te vio­la­rea drep­tu­lui la vot, iar acest liti­giu împo­tri­va sta­tu­lui este o pre­mie­ră pen­tru R. Mol­do­va. De ase­me­nea, apă­ră­to­rii cer instan­ței să recu­noas­că că s-a admis o ati­tu­di­ne dis­cri­mi­na­to­rie față de cetă­țe­nii din dias­po­ră. „Pen­tru ce sta­tul R. Mol­do­va a tipă­rit pes­te trei mili­oa­ne de bule­ti­ne, pen­tru cine le-a tipă­rit dacă nu le-a tri­mis în stră­i­nă­ta­te?”, se întrea­bă juris­tul. Avo­ca­tul Digo­re afir­mă că dacă va fi nece­sar, se va mer­ge la CtE­DO, care ar putea obli­ga sta­tul să achi­te pre­ju­di­ciu cetă­țe­ni­lor din dias­po­ră.

    „Cetă­țe­nii nu cer în instan­ță recom­pen­sa­rea pre­ju­di­ci­u­lui moral sau mate­ri­al, ei con­si­de­ră că sin­gu­rul mod în care se poa­te repa­ra aceas­tă eroa­re este anu­la­rea cel puțin a ale­ge­ri­lor în ace­le sec­ții de vot, pen­tru ca ei să poa­tă veni să-și exer­ci­te acest drept”, a decla­rat Edu­ard Digo­re. Avo­ca­tul pre­ci­zea­ză că a soli­ci­tat ca instan­ța să obli­ge Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne și Inte­gră­rii Euro­pe­ne (MAEIE) să pre­zin­te infor­ma­ți­i­le pri­vind cetă­țe­nii din dias­po­ră care au stat la baza deci­zi­ei pri­vind des­chi­de­rea a numai 100 de sec­ții de vota­re în stră­i­nă­ta­te, pen­tru a înțe­le­ge cine se face vino­vat.

    La momen­tul de față în instan­ță sunt două cere­ri de che­ma­re în jude­ca­tă împo­tri­va Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, dar ca păr­ți ter­țe sunt atra­se CEC, MAEIE și Guver­nul R. Mol­do­va.

    Rapor­tul CEC cu pri­vi­re la rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor pen­tru func­ția de pre­șe­din­te al R. Mol­do­va din 30 octom­brie 2016 a fost trans­mis instan­ței con­sti­tu­țio­na­le la 21 noiem­brie, iar nor­ma lega­lă pre­ve­de ca în zece zile de la aceas­tă dată CC să se expu­nă asu­pra vali­dă­rii man­da­tu­lui pre­șe­din­te­lui ales. Ter­me­nul ar putea fi extins însă, până când vor exis­ta niș­te hotă­râri ire­vo­ca­bi­le în aces­te liti­gii. „Acum depin­de ce infor­ma­ții vom avea la dis­po­zi­ție. În prin­ci­piu, CC lucrea­ză cu acte­le care îi sunt pre­zen­ta­te, rapor­tul CEC şi hotă­râri­le jude­că­to­reş­ti, care con­fir­mă exis­ten­ța unor încăl­că­ri even­tu­a­le”, a expli­cat Rodi­ca Secri­e­ru, secre­ta­ră gene­ra­lă a CC, care a decla­rat că insti­tu­ția a cerut tutu­ror instan­țe­lor de jude­ca­tă să pre­zin­te infor­ma­ția des­pre acțiu­ni­le elec­to­ra­le pe rol. Rodi­ca Secri­e­ru spu­ne că până la acest moment se cunoaș­te des­pre șase cau­ze la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, două din­tre care sunt ini­ția­te de con­cu­ren­tul elec­to­ral Maia San­du și repre­zen­ta­tul PAS, Ser­giu Litvi­nen­co.

    Dosa­rul pe masa magis­tra­tei Chis­tol

    Ambe­le cere­ri de che­ma­re în jude­ca­tă depu­se de dias­po­ră au fost admi­se, iar vine­ri, la 25 noiem­brie, magis­tra­ta Jude­că­to­ri­ei Cen­tru, Dje­ta Chis­tol, în ges­tiu­nea căre­ia a ajuns unul din­tre dosa­re, urmea­ză să deci­dă asu­pra coma­să­rii într-un sin­gur liti­giu a ambe­lor cau­ze. În ace­iași ședin­ță, CEC ar tre­bui să pre­zin­te avo­ca­ți­lor procesele-verbale de la sec­ți­i­le de vota­re unde s-au epu­i­zat bule­ti­ne­le, iar MAEIE și Guver­nul, date­le sta­tis­ti­ce în baza căro­ra s-a sta­bi­lit loca­ția și numă­rul sec­ți­i­lor în dias­po­ră. O hotă­râre, sus­ți­ne avo­ca­ta Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, ar putea fi pro­nun­ța­tă de instan­ța de fond săp­tămâ­na vii­toa­re, deo­a­re­ce ter­me­nul legal pre­vă­zut pen­tru exa­mi­na­rea liti­gi­i­lor elec­to­ra­le este de 3-5 zile.

    La 23 noiem­brie, avo­ca­ții au făcut o inter­pe­la­re la Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă pen­tru a afla dacă exis­tă dosa­re pena­le inten­ta­te refe­ri­tor la cazu­ri­le și nere­gu­li­le sesi­za­te în peri­oa­da elec­to­ra­lă.

    Dje­ta Chis­tol acti­vea­ză în sis­tem din anul 1996. Aceas­ta a ajuns în aten­ția publi­cu­lui în 2012, când a admis mai mul­te ero­ri într-o deci­zie de jude­ca­tă, unde a scris că „o mași­nă se depla­sa pe 3 străzi în ace­lași timp”. Aceas­ta a expli­cat gre­șe­a­la din cau­za volu­mu­lui mare de lucru și a obo­se­lii: „O să fiu mai aten­tă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scu­ze”, decla­ra Dje­ta Chis­tol. Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar al CSM a res­pins ulte­ri­or plân­ge­ri­le depu­se pe nume­le aces­te­ia și a avertizat-o să fie mai aten­tă.

    În ulti­ma sa decla­ra­ție de ave­re, pen­tru anul 2015, magis­tra­ta de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a indi­cat un venit sala­ri­al de 166 922 de lei. De ase­me­nea, Dje­ta Chis­tol  decla­ră că pose­dă un apar­ta­ment de 63 m.p. cu o valoa­re cadas­tra­lă de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locu­it, moș­te­ni­tă în 2009. În 2015, jude­că­toa­rea și-a cum­pă­rat un auto­mo­bil de 10 mii de euro. Tot­o­da­tă, magis­tra­ta indi­că dato­rii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împru­mu­tat anul tre­cut cu o rată a dobân­zii de 0%. În timp ce pri­ma sumă urmea­ză să o întoar­că până la sfâr­și­tul anu­lui curent, cel de-a doua, până în 2020.

    Vic­to­ria dias­po­rei în instan­ță nu înseam­nă anu­la­rea rezul­ta­te­lor de către CC

    Chiar dacă jus­ti­ția va da drep­ta­te dias­po­rei, doar CC e în drept să deci­dă dacă încăl­ca­rea drep­tu­lui la vot este în măsu­ră să schim­be rezul­ta­tul turu­lui II al scru­ti­nu­lui pre­zi­den­ți­al. Între­ba­tă în cadrul unui inter­viu dacă cele 4031 de con­tes­ta­ții pot influ­en­ța deci­zia CC în situ­a­ția în care dife­ren­ța din­tre Igor Dodon și Maia San­du este de pes­te 67 de mii de votu­ri, Rodi­ca Secri­e­ru a decla­rat că „tre­bu­ie să facem dis­tin­cţia între încăl­ca­rea drep­tu­lui indi­vi­du­al de a vota şi influ­enţa aces­tor încăl­că­ri asu­pra rezul­ta­tu­lui final. Dacă vor­bim de o dife­ren­ță de 1.000 de votu­ri între doi can­di­da­ţi, atun­ci da, fap­tul că 1.000 de cetă­ţe­ni nu au putut să vote­ze aceas­ta ar influ­en­ța rezul­ta­tul final.”

    La 21 noiem­brie, în cel puțin 30 de ora­șe din întrea­ga lume cetă­țe­nii mol­do­ve­ni au orga­ni­zat acțiu­ni de pro­test și flasmob-uri prin care și-au expri­mat dez­a­cor­dul față de rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor pre­zi­den­ți­a­le din 13 noiem­brie curent. Dias­po­ra a cerut demi­sia con­du­ce­rii Comi­si­ei Elec­to­ra­le Cen­tra­le și a Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne și Inte­gră­rii Euro­pe­ne. De ase­me­nea, cetă­țe­nii au soli­ci­tat sta­tu­lui orga­ni­za­rea repe­ta­tă a turu­lui II de scru­tin.

     

    La 13 noiem­brie pes­te hota­re au votat 138720 de ale­gă­to­ri, număr record din isto­ria ale­ge­ri­lor în R. Mol­do­va. În cel puțin 14 sec­ții de vota­re din dias­po­ră numă­rul maxim de trei mii de bule­ti­ne de vot a fost epu­i­zat. Pro­ble­me însă au exis­tat și la scru­ti­ne­le ante­ri­oa­re. Ime­di­at după ce Par­la­men­tul a admis limi­ta de 3 mii de bule­ti­ne pen­tru sec­ți­i­le pes­te hota­re, la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 28 noiem­brie 2010 au fost înre­gis­tra­te 3 cazu­ri de insu­fi­cien­ță a bule­ti­ne­lor. Mai mult, nici după ulti­me­le ale­ge­ri, din 30 noiem­brie 2014, când în câte­va sec­ții de vota­re din Rusia, Româ­nia și Ita­lia epu­i­za­rea bule­ti­ne­lor de vot era la limi­tă, legiu­i­to­rii nu au bătut alar­ma. La fel ca acum doi ani, în Ita­lia au fost des­chi­se 25 de sec­ții de vota­re, la Mosco­va și Bucu­rești, doar câte două sec­ții de vota­re, iar în Marea Bri­ta­nie, în gene­re a fost redu­să o uni­ta­te de vot. Se întâm­plă în con­di­ți­i­le în care ulti­me­le date ale MAEIE ara­tă că pes­te 800 000 de cetă­țe­ni sunt ple­ca­ți pes­te hota­re.

    Igor Dodon a câști­gat ale­ge­ri­le pre­zi­den­ți­a­le­la 13 noiem­brie cu un avan­taj de cir­ca 67 de mii de votu­ri. Aces­ta a acu­mu­lat 834 081 votu­ri sau 52,11% din sufra­gii, pe când Maia San­du a înre­gis­trat o per­for­man­ță de 766 593 de votu­ri sau 47,89% din sufra­gii.
    sursa: zdg.md

  • SUSPANS ÎN DOSARUL DIASPOREI

    Pronunțarea unei hotărâri în dosarul contestațiilor diasporei contra autorității electorale din Republica Moldova a fost amânată vineri pentru săptămâna viitoare.

    Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au cerut instanței ca solicitările cetățenilor din diaspora să fie scoase de pe rol, deoarece ar fi fost încălcată procedura de depunere a contestațiilor. Interesele diasporei au fost apărate în instanţă de avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru. După ședință, aceștia au declarat: ”Se încearcă prelungirea acestei perioade în care cetățenii să nu aibă un răspuns în privința contestațiilor lor”, a declarat Eduard Digore.

    Judecătoarea Djeta Chistol a decis ca toate contestațiile diasporei să fie comasate și examinate de un singur magistrat.

    Şedinţă publică, dar… „presa, închideți camerele!”

    Avocata Veronica Mihailov-Moraru a menționat că a solicitat ca jurnaliștilor să li se permită să filmeze la următoarea ședință din 28 noiembrie.

    Chiar dacă şedinţa de vineri a fost una publică, jurnaliştilor nu li s-a permis să filmeze sau să imprime acest proces. Magistrata Djeta Chistol le-a solicitat reprezentanţilor massmedia să închidă camerele de filmat. "Presa, închideţi camerele, şedinţa este publică”, a menţionat judecătoarea.

    Cine judecă diaspora?

    Potrivit portalului magistrat.md, înainte de a veni la Judecătoria Centru, Djeta Chistol, care judecă dosarul diasporei, a activat în funcţia de judecătoare în instanţa de la Botanica. Fiind de 20 de ani în sistem, numele acestei magistrate a devenit public acum câţiva ani când a emis o decizie din care reieșea că o maşină implicată într-un accident se deplasa pe 3 străzi concomitent. Ea nu a fost sancţionată disciplinar, deoarece a recunoscut că a greşit.

    Pronunțarea unei hotărâri în dosarul contestațiilor diasporei contra autorității electorale din Republica Moldova a fost amânată vineri pentru săptămâna viitoare.

    Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au cerut instanței ca solicitările cetățenilor din diaspora să fie scoase de pe rol, deoarece ar fi fost încălcată procedura de depunere a contestațiilor. Interesele diasporei au fost apărate în instanţă de avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru. După ședință, aceștia au declarat: ”Se încearcă prelungirea acestei perioade în care cetățenii să nu aibă un răspuns în privința contestațiilor lor”, a declarat Eduard Digore.

    Judecătoarea Djeta Chistol a decis ca toate contestațiile diasporei să fie comasate și examinate de un singur magistrat.

    Şedinţă publică, dar… „presa, închideți camerele!”

    Avocata Veronica Mihailov-Moraru a menționat că a solicitat ca jurnaliștilor să li se permită să filmeze la următoarea ședință din 28 noiembrie.

    Chiar dacă şedinţa de vineri a fost una publică, jurnaliştilor nu li s-a permis să filmeze sau să imprime acest proces. Magistrata Djeta Chistol le-a solicitat reprezentanţilor massmedia să închidă camerele de filmat. "Presa, închideţi camerele, şedinţa este publică”, a menţionat judecătoarea.

    Cine judecă diaspora?

    Potrivit portalului magistrat.md, înainte de a veni la Judecătoria Centru, Djeta Chistol, care judecă dosarul diasporei, a activat în funcţia de judecătoare în instanţa de la Botanica. Fiind de 20 de ani în sistem, numele acestei magistrate a devenit public acum câţiva ani când a emis o decizie din care reieșea că o maşină implicată într-un accident se deplasa pe 3 străzi concomitent. Ea nu a fost sancţionată disciplinar, deoarece a recunoscut că a greşit.

    Magistrată vizată într-o hotărâre CtEDO

    Numele magistratei Chistol se regăseşte şi într-o decizie CtEDO. O decizie a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Djeta Chistol,  fost obiect de examinare la CtEDO în dosarul Radu contra Moldovei. În acest dosar a fost invocată divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei.

    Din cauza magistraţilor care au examinat acest dosar, Republica Moldova a pierdut 12 mii de euro, banii fiind plătiţi reclamantului ca despăgubiri materiale şi morale.

    Mobilizarea moldovenilor din diaspora

    Mai mulți moldoveni stabiliţi în Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Canada, care nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe 13 noiembrie, din cauza epuizării buletinelor de vot, au acţionat statul în judecată. Ministrul de externe, Andrei Galbur, a menționat recent că vina nu-i aparţine nici lui, nici instituţiei pe care o conduce, nici CEC și că la mijloc ar fi o reglementare legislativă care stabilește numărul de buletine de vot destinat unei secții.

    Nemulţumită de activitatea CEC şi MAEIE a fost şi candidatul comun al forțelor anti-oligarhice la alegerile din 13 noiembrie, Maia Sandu. Ea a depus la Procuratura Generală o plângere împotriva Alinei Russu, președinta Comisiei Electorale Centrale și a lui Andrei Galbur. Sesizarea a fost înregistrată de Procuratură abia peste aproape o săptămână de la depunere.
    sursa: report.md

  • „O mașină pe 3 străzi!” Djeta Chistol a scăpat fără sancțiune disciplinară!

    Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul și plângerile cu privire la hotărârile emise de judecătorul Djeta Chistol, care a ajuns cunoscută datorită deciziei în care se spunea că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Vineri, 12 octombrie, colegiul a decis să respingă cererile depuse împotriva judecătoarei Djeta Chistol, aceasta fiind avertizată verbal pentru a fi mai atentă.
    În cadrul ședinței, Djeta Chistol a recunoscut că a comis erori în încheierile pe care le-a emis, însă asta pentru că a fost supra-obosită: ziua are ședințe de judecată, iar noaptea redactează încheierile. Aceasta spune că și-a corectat greșeala, iar Curtea de Apel a menținut în vigoare hotărârile luate de ea. „O să fiu mai atentă.

    Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cazul și plângerile cu privire la hotărârile emise de judecătorul Djeta Chistol, care a ajuns cunoscută datorită deciziei în care se spunea că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Vineri, 12 octombrie, colegiul a decis să respingă cererile depuse împotriva judecătoarei Djeta Chistol, aceasta fiind avertizată verbal pentru a fi mai atentă.
    În cadrul ședinței, Djeta Chistol a recunoscut că a comis erori în încheierile pe care le-a emis, însă asta pentru că a fost supra-obosită: ziua are ședințe de judecată, iar noaptea redactează încheierile. Aceasta spune că și-a corectat greșeala, iar Curtea de Apel a menținut în vigoare hotărârile luate de ea. „O să fiu mai atentă.

    E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, a spus sursa.

    Nicolae Roșca, președintele Colegiului Disciplinar al CSM, a declarat că s-a decis respingerea aplicării unei sancțiuni disciplinare. „Colegiul disciplinar decide respingerea propunerii privind aplicarea sancțiunii disciplinare. Colegiul a luat în considerație ce ați spus dvs dnă judecător. Desigur, asemenea greșeli nu trebuie admise. Unele greșeli sunt firești pentru oameni, care pot și trebuie corectate. Pe viitor, vedeți, dacă lucruri se repetă de mai multe ori....”, a spus sursa.
    UNIMEDIA menționează că doi șoferi (automobil și microbuz) au ajuns în instanța de judecată, după un accident rutier produs în anul 2010 pe șos. Hâncești din Capitală. Ghenadie Sorochin, șoferul autoturismului, a declarat că a fost intimidat la Poliția Rutieră. Judecătoria Centru (Djeta Chistol) l-a declarat vinovat pe Sorochin, admițând mai multe erori de sens în textul hotărârii judecătorești.

    Colac peste pupăză, Curtea de Apel a menținut decizia cu toate greșelile admise de judecătoarea Djeta Chistol din instanța inferioară. Ulterior, Ghenadie Sorochin s-a plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. În document, acesta acuză instanța de judecată că a falsificat două rapoarte de expertiză tehnică. Unul din ele spune că șoferul microbuzului se deplasa cu peste 57km/h, în timp ce altul spune că șoferul ar fi avut 75km/h (ținând cont de lungimea liniei de frânare). Din greșeală sau intenționat, în hotărârea judecătoriei se menționează următoarele: partea vătămată se deplasa cu fix 57 km/h, care nu a admis careva încălcări (linia de frânare - 14 metri).
    La 16 mai 2012, Colegiul Penal al Curții de Apel a emis o încheiere în care trimite dosarul spre rejudecare la Judecătoria Centru. Petiționarul a insistat ca judecătorul să fie schimbat.

  • Cârlanul merge la Djeta Chistol | Ministerul Adevărului

  • Djeta Chistol ”dă lovitura din nou!” Magistratul va rejudeca cazul...

    Incalcarile in procesele de judecata din Moldova se țin lanț. O dovada a acestui fapt este și cazul dosarului judecat de Djeta Chistol, care a devenit cunoscuta deja publicului dupa ce a fost subiectul central in mai multe știri UNIMEDIA, dar și dupa ce a primit Carlanul de Aur din partea JurnalTV. La 16 mai 2012, Colegiul Penal al Curții de Apel a emis o incheiere in care trimite dosarul spre revizuire la Judecatoria Centru. Colac peste pupaza, dosarul ajunge din nou la Djeta Chistol. Deși avea cerere de recuzare, deoarece a judecat odata acest caz, magistratul a admis…

    Incalcarile in procesele de judecata din Moldova se țin lanț. O dovada a acestui fapt este și cazul dosarului judecat de Djeta Chistol, care a devenit cunoscuta deja publicului dupa ce a fost subiectul central in mai multe știri UNIMEDIA, dar și dupa ce a primit Carlanul de Aur din partea JurnalTV. La 16 mai 2012, Colegiul Penal al Curții de Apel a emis o incheiere in care trimite dosarul spre revizuire la Judecatoria Centru. Colac peste pupaza, dosarul ajunge din nou la Djeta Chistol. Deși avea cerere de recuzare, deoarece a judecat odata acest caz, magistratul a admis…

  • Judecătoarea vizată în știrile UNIMEDIA a primit Cârlanul de Aur de la JurnalTV

    Judecătoarea Djeta Chistol de la Judecătoria Centru, vizată în știrile UNIMEDIA, a luat un premiu de la JurnalTV. După publicarea unei știri pe portalul nostru de știri, „De râs și de plâns: O judecătorie din Moldova a decis că o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”, televiziunea i-a oferit magistratului premiul „Cârlanul de Aur” pentru gafa sa.
    Aceasta și-a motivat eroarea simplu: Are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii.

    Judecătoarea Djeta Chistol de la Judecătoria Centru, vizată în știrile UNIMEDIA, a luat un premiu de la JurnalTV. După publicarea unei știri pe portalul nostru de știri, „De râs și de plâns: O judecătorie din Moldova a decis că o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”, televiziunea i-a oferit magistratului premiul „Cârlanul de Aur” pentru gafa sa.
    Aceasta și-a motivat eroarea simplu: Are mult de lucru și se mai strecoară uneori și greșeli din cauza oboselii.

     

  • "Дело Урекяна" рассмотрит судебная коллегия

    Начало судебного процесса по уголовному делу в отношении лидера парламентской фракции Альянс "Молдова Ноастрэ" (АМН), бывшего генерального примара Кишинева Серафима Урекяна перенесено на 22 мая. Уже второй раз судебная коллегия столичного суда сектора Чентру не может собраться в полном составе из-за болезни одной из судей. Скорее всего, судебный процесс по этому делу будет открытым, хотя на официальном уровне решения об этом еще не принято. Показательно, что по решению руководителя суда Лилии Василевич это резонансное уголовное дело будет рассмотрено коллегией из трех судей: Надежда Мазур (председатель коллегии), Николае Костин, Джета Кистол. Последняя, кстати, и пребывает на больничном, однако ожидается, что к началу судебного разбирательства приступит к работе. В противном случае председатель суда может утвердить новый состав коллегии для рассмотрения этого дела.

    Начало судебного процесса по уголовному делу в отношении лидера парламентской фракции Альянс "Молдова Ноастрэ" (АМН), бывшего генерального примара Кишинева Серафима Урекяна перенесено на 22 мая. Уже второй раз судебная коллегия столичного суда сектора Чентру не может собраться в полном составе из-за болезни одной из судей. Скорее всего, судебный процесс по этому делу будет открытым, хотя на официальном уровне решения об этом еще не принято. Показательно, что по решению руководителя суда Лилии Василевич это резонансное уголовное дело будет рассмотрено коллегией из трех судей: Надежда Мазур (председатель коллегии), Николае Костин, Джета Кистол. Последняя, кстати, и пребывает на больничном, однако ожидается, что к началу судебного разбирательства приступит к работе. В противном случае председатель суда может утвердить новый состав коллегии для рассмотрения этого дела.

     

Infografice
Оставь комментарий