Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cristina Salagor
Căutare avansată

Balan Gheorghe

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1324-VIII din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat Decretul nr. 1065-VIII din 03 ianuarie 2019 privind eliberarea domnului Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău.

Plenul CSM, prin Hotărîrea nr. 370/21 din 24 septembrie 2019, a admis cererea ex-judecătorului Gheorghe Balan, referitor la repunerea în drepturile avute anterior și a remis Președintelui Republicii Moldova Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2019, pentru emiterea decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1065-VIII  din 03 ianuarie 2019, în vigoare din 11 ianuarie 2019, Gheorghe Balan a fost eliberat din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 304 din 8 octombrie 1996 numit în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Instruire/Diplome
1989 - 1994 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept, licențiat în drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1996 - prezent - Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător
1995 - 1996 - Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, consultant
1995 - 1996 - Judecatoria Botanica, mun. Chișinău, stagiar

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1324-VIII din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat Decretul nr. 1065-VIII din 03 ianuarie 2019 privind eliberarea domnului Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău.

Plenul CSM, prin Hotărîrea nr. 370/21 din 24 septembrie 2019, a admis cererea ex-judecătorului Gheorghe Balan, referitor la repunerea în drepturile avute anterior și a remis Președintelui Republicii Moldova Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2019, pentru emiterea decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1065-VIII  din 03 ianuarie 2019, în vigoare din 11 ianuarie 2019, Gheorghe Balan a fost eliberat din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 304 din 8 octombrie 1996 numit în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Instruire/Diplome
1989 - 1994 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept, licențiat în drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1996 - prezent - Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător
1995 - 1996 - Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, consultant
1995 - 1996 - Judecatoria Botanica, mun. Chișinău, stagiar

 

Cauze CtEDO
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Balan Gheorghe, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Savca c. Moldovei, hotărârea din 15/03/2016 - violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenției; violarea art. 5 § 1 CEDO – dentenție ilegală. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO, notând că condițiile proaste de detenție au fost constatate pentru anii 2008, 2009 și 2010 de către Raportorul Special pentru tortură şi alte tratamente crude,  inumane sau degradante, precum și de către Avocatul Parlamentar. Guvernul nu a prezentat probe că, în perioada următoare, au avut loc îmbunătățiri considerabile în penitenciarul respectiv. De asemenea, Curtea a constatat, violarea articolului 5 din Convenție, notând că potrivit prevederilor articolului 25 alin. (4) din Constituţie, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. 

Conform Hotărîrii nr. 63/7 din 18 decembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Botanica, Balan Gheorghe, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012, au fost contestate 72 hotărîri judecătorești, menținute 45 hotărîri - 62,5%
2013, au fost contestate 96 hotărîri judecătorești, menținute 54 hotărîri - 56,25%
2014, au fost contestate 129 hotărîri judecătorești, menținute 59 hotărîri - 45,73%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2012, din 847 cauze examinate, 27 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,18%
2013, din 927 cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,53%
2014, din 771 cauze examinate, 26 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,37%. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 62/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012, i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 231/9 din 16 iulie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Balan Gheorghe, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Savca c. Moldovei, hotărârea din 15/03/2016 - violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenției; violarea art. 5 § 1 CEDO – dentenție ilegală. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO, notând că condițiile proaste de detenție au fost constatate pentru anii 2008, 2009 și 2010 de către Raportorul Special pentru tortură şi alte tratamente crude,  inumane sau degradante, precum și de către Avocatul Parlamentar. Guvernul nu a prezentat probe că, în perioada următoare, au avut loc îmbunătățiri considerabile în penitenciarul respectiv. De asemenea, Curtea a constatat, violarea articolului 5 din Convenție, notând că potrivit prevederilor articolului 25 alin. (4) din Constituţie, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. 

Conform Hotărîrii nr. 63/7 din 18 decembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Botanica, Balan Gheorghe, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012, au fost contestate 72 hotărîri judecătorești, menținute 45 hotărîri - 62,5%
2013, au fost contestate 96 hotărîri judecătorești, menținute 54 hotărîri - 56,25%
2014, au fost contestate 129 hotărîri judecătorești, menținute 59 hotărîri - 45,73%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2012, din 847 cauze examinate, 27 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,18%
2013, din 927 cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,53%
2014, din 771 cauze examinate, 26 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,37%. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 62/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012, i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 231/9 din 16 iulie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 419/21 din 16 Octombrie 2018

Cauze CtEDO Balan Gheorghe

Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012

Hotărârea nr. 231/9 din 16 iulie 2009

Hotărârea nr. 63/7 din 18 decembrie 2015

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 63/7 din 18 decembrie 2015, "în perioada anilor 2014-2015 de către Colegiul disciplinar în privința judecătorului Gheorghe BALAN a fost pronunțată hotarîrea nr. 27/4 din 16 mai 2014, prin care a fost respinsă propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare judecătorului, cu clasarea procedurii, însă aceasta hotarîre a fost invalidată, prin hotarîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/18 din 17 iunie 2014, find adoptata o hotărîre de aplicare judecatorului a sanctiunii disciplinare - avertisment".

Prin Hotărârea nr. 3/4 din 20 aprilie 2018, se constată abaterea disciplinară în acţiunile judecătorului Judecătoriei Chişinău, (sediul Central) Balan Gheorghe, prevăzută de art.4 alin.(l) lit. e) şi lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi i se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută de art.6 alin.(l) lit.d) - eliberarea din funcţia de judecător cu încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului. Prin Hotărârea nr. 419/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de judecătorul Gheorghe Balan împotriva Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr.3/4 din 20 aprilie 2018.

La 30 ianuarie 2014 în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, Gheorghe Balan, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 10 alin. (1) și art. 11 și 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor și art. 21 și art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 27/4 din 16. 05. 2014 procedura disciplinară a fost clasată.

Prin Hotărârea nr. 526/18 din 17 iunie 2014 Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat Hotărîrea nr. 27/4 din 16.05.2014 şi a emis o nouă hotărîre cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Botanica, Gheorghe Balan, sub formă de "avertisment".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Gheorghe Balan, în anul 2012 a fost depusă o petiție, în anul 2013 - 2 petiții și în anul 2014 - 5 petiții, find neîntemeiate. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 63/7 din 18 decembrie 2015, "în perioada anilor 2014-2015 de către Colegiul disciplinar în privința judecătorului Gheorghe BALAN a fost pronunțată hotarîrea nr. 27/4 din 16 mai 2014, prin care a fost respinsă propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare judecătorului, cu clasarea procedurii, însă aceasta hotarîre a fost invalidată, prin hotarîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/18 din 17 iunie 2014, find adoptata o hotărîre de aplicare judecatorului a sanctiunii disciplinare - avertisment".

Prin Hotărârea nr. 3/4 din 20 aprilie 2018, se constată abaterea disciplinară în acţiunile judecătorului Judecătoriei Chişinău, (sediul Central) Balan Gheorghe, prevăzută de art.4 alin.(l) lit. e) şi lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi i se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută de art.6 alin.(l) lit.d) - eliberarea din funcţia de judecător cu încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului. Prin Hotărârea nr. 419/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de judecătorul Gheorghe Balan împotriva Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr.3/4 din 20 aprilie 2018.

La 30 ianuarie 2014 în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, Gheorghe Balan, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 10 alin. (1) și art. 11 și 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor și art. 21 și art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 27/4 din 16. 05. 2014 procedura disciplinară a fost clasată.

Prin Hotărârea nr. 526/18 din 17 iunie 2014 Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat Hotărîrea nr. 27/4 din 16.05.2014 şi a emis o nouă hotărîre cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Botanica, Gheorghe Balan, sub formă de "avertisment".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Gheorghe Balan, în anul 2012 a fost depusă o petiție, în anul 2013 - 2 petiții și în anul 2014 - 5 petiții, find neîntemeiate. 

 

 

Hotărîrea nr. 27/4 din 16. 05. 2014

Hotărîrea nr. 526/18 din 17 iunie 2014

Știri
  • Un membru al CSM consideră că există suspiciuni că Gheorghe Balan, judecătorul care examinează dosarul în care e vizat Andronachi și Blonschi și care a acuzat că este intimidat, a comis abateri disciplinare

    Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că există bănuieli „rezonabile” că Gheorghe Balan, judecătorul care examinează dosarul în care Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi sunt învinuiți de implicare în furtul miliardului, a comis abateri disciplinare. Astfel, într-o sesizare adresată Inspecției Judiciare a CSM și Comisiei de etică şi conduită profesională a judecătorilor, Guzun cere verificarea temeiurilor pentru efectuarea evaluării performanțelor judecătorului.

    Totul a început de la o încheiere emisă pe 31 ianuarie 2024, în care Gheorghe Balan a acuzat că a devenit ținta unor acțiuni de intimidare și filaj, dar și a unei campanii mediatice declanșată de „puterea legislativă și executivă”, menită să-i denigreze imaginea acestuia.

    Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că există bănuieli „rezonabile” că Gheorghe Balan, judecătorul care examinează dosarul în care Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi sunt învinuiți de implicare în furtul miliardului, a comis abateri disciplinare. Astfel, într-o sesizare adresată Inspecției Judiciare a CSM și Comisiei de etică şi conduită profesională a judecătorilor, Guzun cere verificarea temeiurilor pentru efectuarea evaluării performanțelor judecătorului.

    Totul a început de la o încheiere emisă pe 31 ianuarie 2024, în care Gheorghe Balan a acuzat că a devenit ținta unor acțiuni de intimidare și filaj, dar și a unei campanii mediatice declanșată de „puterea legislativă și executivă”, menită să-i denigreze imaginea acestuia.

    „(…) Consider necesar de a înștiința participanții la proces despre faptul că, în legătură cu examinarea prezentei cauze, de către anumite „structuri ale statului”, împreună și în complicitate cu unii factori de decizie din cadrul sistemului judecătoresc și reprezentanți ai puterii legislative și executive din Republica Moldova, au întreprins și continuă să facă acest lucru, mai multe acțiuni de intimidare în privința subsemnatului, inclusiv, măsuri speciale de investigații și, fără acordul subsemnatului, „specializarea forțată în materie civilă”, pentru a-l determina să adopte soluții ilegale, dar „convenabile” acestora”, se arată în încheierea emisă.

    Ulterior, Bălan a făcut aceleași declarații și pentru portalul Realitatea.md, adăugând că este urmărit chiar și în timpul liber, inclusiv atunci când merge într-un restaurant cu familia sau prietenii, dar și la biserică.

    Potrivit lui Guzun, în cazul în care judecătorul avea dubii rezonabile că vreo instituție publică sau persoană privată atentează la viața privată a sa, acesta trebuia să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii sau alte organe de drept, odată ce, conform art. 27 al Legii cu privire la statutul judecătorului, acesta, membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecția statului.

    „În același timp, apreciez critic inducerea faptului că dosarul aflat pe rol la judecătorul Gheorghe Balan este motivat politic, iar instituțiile de stat l-ar intimida pentru a fi determinat „să adopte soluții ilegale, dar „convenabile” acestora”. Această manipulare este pe cât de serioasă și periculoasă, încât un observator independent ar concluziona că dosarul este motivat politic și de fapt oferă inculpaților temeiuri de a califica dosarul ca fiind motivat politic”, se menționează în sesizarea lui Ion Guzun.

    Astfel, membrul CSM califică circumstanțele invocate de judecătorul Gheorghe Balan drept „o lipsă a dorinței de a examina cauza penală aflată în procedură și invocarea unor circumstanțe de incompatibilitate care nu sunt bazate pe lege, fără să oferire informații factologice” și cere Inspecției Judiciare să verifice dacă există temeiuri pentru efectuarea evaluării performanțelor magistratului.

    „Neexaminarea unui dosar aflat în procedură este în esență o neexecutare a unei obligații de serviciu. Astfel, acestea dovedesc lipsa de profesionalism al judecătorului. Astfel, consider că inspectorul-judecător să verifice oportunitatea informării Consiliului Superior al Magistraturii dacă se constată existența temeiurilor de efectuare a evaluării performanțelor judecătorului Gheorghe Balan, prevăzute la art. 8 alin.(1) lit. b) și f) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor”, punctează Guzun în sesizare.

     

    În noiembrie 2022, Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a sesisaz Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și a solicitat pornirea procedurii disciplinare în privința judecătorului Gheorghe Balan, în contextul sentinței pronunțate în privința fostului sportiv Ion Șoltoianu, care s-a ales cu o amendă de 1 500 de lei și a fost eliberat din sala de judecată, după ce în martie 2022 a agresat un bărbat în sectorul Botanica al capitalei și a amenințat cu pistolul câinele care-l însoțea.
    Sursa: zdg.md

  • Cine este judecătorul care l-a eliberat pe ex-deputatul Vladimir Andronachi din arest la domiciliu. Detalii din carieră

    Gheorghe Balan, judecătorul care l-a eliberat din arest la domiciliu pe ex-deputatul democrat Vladimir Andronachi, figurant în trei dosare penale (dosarul „Metalferos”, dosarul privind „Consulatul Moldovei la Odesa” și „Frauda bancară”), este magistrat din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău.

    Judecătorul Gheorghe Balan este cel care examinează, din martie 2023, dosarul în care Andronachi este învinuit de implicare în furtul miliardului. La 19 mai 2023, Balan a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece ,,eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție. 

    Gheorghe Balan, judecătorul care l-a eliberat din arest la domiciliu pe ex-deputatul democrat Vladimir Andronachi, figurant în trei dosare penale (dosarul „Metalferos”, dosarul privind „Consulatul Moldovei la Odesa” și „Frauda bancară”), este magistrat din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău.

    Judecătorul Gheorghe Balan este cel care examinează, din martie 2023, dosarul în care Andronachi este învinuit de implicare în furtul miliardului. La 19 mai 2023, Balan a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece ,,eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție. 

    La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie 2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

     

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a Colegiului Disciplinar (CD), în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”. 

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.
    Sursa: zdg.md

  • Judecătorul care a schimbat măsura preventivă în privința lui Vladimir Andronachi își explică decizia și vorbește despre cei patru garanți: „Nu i-am luat eu de undeva din stradă…”

    Judecătorul Gheorghe Balan, cel care a dispus eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest la domiciliu și schimbarea măsurii în „garanție personală” la 11 august, printr-o încheiere care, potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu poate fi contestată își explică decizia, într-o declarație oferită pentru ZdG.

    Gheorghe Balan ne-a spus că motivul deciziei privind eliberarea politicianului și omului de afaceri, Vladimir Andronachi, a fost evitarea riscului ca acesta să rămână fără vreo măsură preventivă. 

    „Noi încă n-am început cercetarea judecătorească, suntem abia la etapa incipientă, în partea pregătitoare a ședinței judiciare. Eu am schimbat măsura preventivă în garanție personală, ca să nu mă pomenesc în situația când Andronachi rămâne fără nicio măsură preventivă.  Pe data de 2 noiembrie, practic a doua zi după ce eu aș fi ieșit din concediu, lui Andronachi i-ar fi expirat orice măsură preventivă, iar aceasta nu e din vina mea, legea spune că mai mult de un an de zile nu-i poți prelungi măsura preventivă. Eu mi-am jertfit concediul meu. Și atunci, procurorii au venit cu idee de prelungire, iar ceilalți au venit în ședință cu garant”, a subliniat judecătorul.

    Judecătorul Gheorghe Balan, cel care a dispus eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest la domiciliu și schimbarea măsurii în „garanție personală” la 11 august, printr-o încheiere care, potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu poate fi contestată își explică decizia, într-o declarație oferită pentru ZdG.

    Gheorghe Balan ne-a spus că motivul deciziei privind eliberarea politicianului și omului de afaceri, Vladimir Andronachi, a fost evitarea riscului ca acesta să rămână fără vreo măsură preventivă. 

    „Noi încă n-am început cercetarea judecătorească, suntem abia la etapa incipientă, în partea pregătitoare a ședinței judiciare. Eu am schimbat măsura preventivă în garanție personală, ca să nu mă pomenesc în situația când Andronachi rămâne fără nicio măsură preventivă.  Pe data de 2 noiembrie, practic a doua zi după ce eu aș fi ieșit din concediu, lui Andronachi i-ar fi expirat orice măsură preventivă, iar aceasta nu e din vina mea, legea spune că mai mult de un an de zile nu-i poți prelungi măsura preventivă. Eu mi-am jertfit concediul meu. Și atunci, procurorii au venit cu idee de prelungire, iar ceilalți au venit în ședință cu garant”, a subliniat judecătorul.

    Balan mai adaugă că toți cei patru garanți sunt persoane de încredere, așa cum spune legea.

    Nu i-am luat eu de undeva din stradă, au venit doi primari, unul la al doilea mandat, altul la al patrulea, a venit starețul mănăstirii Căpriana, a venit o doamnă care vreo 45 de ani a lucrat profesoară – au venit persoane, așa cum prescrie legea, demne de încredere. Conform legii, garanția personală înlătură orice risc, iar din toate riscurile invocate era doar pericolul infracțiunii”, a declarat judecătorul Balan.

    Gheorghe Balan, judecătorul care l-a eliberat din arest la domiciliu pe ex-deputatul democrat Vladimir Andronachi, figurant în trei dosare penale (dosarul „Metalferos”, dosarul privind „Consulatul Moldovei la Odesa” și „Frauda bancară”), este magistrat din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău.

    Judecătorul Gheorghe Balan este cel care examinează, din martie 2023, dosarul în care Andronachi este învinuit de implicare în furtul miliardului. La 19 mai 2023, Balan a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece ,,eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție. 
    Sursa: zdg.md

     

  • „Efectele” achitării sportivului Ion Şoltoianu. Procuratura Generală solicită atragerea la răspundere disciplinară a unui judecător

    Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să pornească procedura discipinară împotriva judecătorului Gheorghe Balan pentru că l-a scăpat de răspundere penală şi l-a eliberat din sala de judecată pe kickboxerul Ion Şoltoianu, învinuit de huliganism agravat și purtarea armei de foc.

    Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să pornească procedura discipinară împotriva judecătorului Gheorghe Balan pentru că l-a scăpat de răspundere penală şi l-a eliberat din sala de judecată pe kickboxerul Ion Şoltoianu, învinuit de huliganism agravat și purtarea armei de foc.

    În sesizarea semnată de Ion Munteanu, lui Gheorghe Balan i se incriminează că ar fi îmcălcat mai multe norme ale Codului de procedură penală la adoptarea sentinţei din 31 octombrie, prin care l-a scăpat pe Şoltoianu de închisoare, aplicându-i o amendă de 1500 de lei.

    „Balan Gheorghe nu s-a conformat legii, subminând astfel autoritatea sistemului judecătoresc, diminuând încrederea în justiţie”, se menţionează în sesizare.

    Sesizarea a fost transmisă pentru a fi examinată de Inspecţia judiciară a CSM.

    Solicitat de reporterii Anticorupţie.md, magistratul Gheorghe Balan s-a abţinut să facă declaraţii pe motiv că nu a văzut sesizarea.

    Amintim că magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chişinău a dispus, la 31 octombrie, încetarea procesului penal pornit lui Şoltoianu pentru huliganism agravat cu folosirea armei de foc, calificând fapta în contravenţie.

    Gheorghe Balan l-a găsit vinovat pe Şoltoianu de purtarea ilegală a armei de foc, condamnându-l la 1 an 3 luni şi 7 zile de închisoare. Magistratul însă a considerat pedeapsa executată, după ce i-a redus din termen 232 de zile pentru că a stat în arest preventiv în condiţii inumane şi degradante.

    Judecătorul a dispus ca pistolul pe care îl purta ilegal Ion Şoltoianu să fie restituit proprietarului de jure, Irina Şoltoianu, soţia inculpatului.

    Procurororii, care au cerut 10 ani de închisoare pentru Şoltoianu, au atacat sentinţa îm instanţa ierarhic superioară.
    Sursa: zdg.md

     

  • Numele primului judecător, candidat la CSM, care nu promovează pre-vettingul candidaților la funcția de membru CSP și CSM – DOC

    Magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu a fost admis în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv că nu a depus în termen declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani. Pe site-ul CSM au fost publicate primele două decizii ale Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

    Astfel, un alt judecător care nu a promovat pre-vettingul candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și CSM este Mihail Cojocaru de la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta s-a retras din concurs, iar Comisia a concluzionat că „retragerea din concurs a judecătorului Mihail Cojocaru echivalează cu nepromovoarea evaluării”.

    Magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu a fost admis în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv că nu a depus în termen declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani. Pe site-ul CSM au fost publicate primele două decizii ale Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

    Astfel, un alt judecător care nu a promovat pre-vettingul candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și CSM este Mihail Cojocaru de la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta s-a retras din concurs, iar Comisia a concluzionat că „retragerea din concurs a judecătorului Mihail Cojocaru echivalează cu nepromovoarea evaluării”.

    Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor susține că, pe 8 iulie, i-a expediat lui Gheorghe Balan o solicitare pentru completarea și depunerea declarației de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani, conform Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Declarația include și lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public. Declarația magistratului urma să fie returnată Comisiei până pe 15 iulie 2022, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

    Pe 8 iulie, Balan a expediat un mesaj Comisiei în care a menționat faptul că, din cauza „volumului exagerat de mare de lucru” este în „imposibilitate absolută” de a prezenta până la sfârșitul zilei de 15 iulie declarația de avere și interese personale pentru perioada de 5 ani.

    „Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că, din cauza volumului exagerat de mare de lucru (necesitatea redactării mai multor acte judecătoreşti) şi, sunt în imposibilitate absolută de a prezenta până la sfârşitul zilei de 15 iulie 2022 declaraţia de avere şi interese personale pentru perioada de 5 ani expediată în adresa mea. Începând cu data de 1 august 2022 mă voi afla în concediu de odihnă anual şi voi prezenta declaraţia de avere şi interese personale pentru perioada de 5 ani solicitată, precum şi voi răspunde, în caz de necesitate, la toate întrebările, care-mi vor fi adresate”, a spus Balan.

     

    Anterior, ZdG a scris că Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova de atunci Igor Dodon, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare, constatate printr-o hotărâre a plenului CD. Colegiul a stabilit că Gheorghe Balan ar fi aplicat „vădit incorect prevederile art. 79 Cod penal”, deoarece ar fi dat în două dosare pedepse sub formă de amendă, pe când infracțiunile pentru care au fost condamnați inculpații ar fi fost „deosebit de grave”, iar legea prevede în asemenea cazuri doar „pedeapsa închisorii”. În noiembrie 2019 însă, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În ultimii ani, Balan a cochetat cu politica, deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică bine definită. A participat în repetate rânduri la protestele organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ. În 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2021, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. Soția acestuia raportează datorii de 6 mii de euro către o persoană fizică. Anul trecut, magistratul a avut venituri din salariu de 259 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

     

  • Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

    Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

    În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

    În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

    Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

    În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

    În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

    Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
    Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

    În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

    Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

    În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

    Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

    Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
    Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

    Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

    În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

    Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

    În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

    Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

    Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

    În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

    În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

    Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
    Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

    „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

    În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

    În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

    În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

    Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

    În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

    În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

    În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

    Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

    despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

    despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

    despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

    Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
    Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

    La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

    În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

    „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

    În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

    În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

    Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

    Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
    Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

    În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

    În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

    În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

    În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

    Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

    În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

    Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

    Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

    În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
    Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
    Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

    În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

    „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

    Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

    „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

    În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

    Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

    Maria Frunze: Averea și cariera
    Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

    În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

    Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

    A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

    În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

    Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

    Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

    Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

    Natalia Clevadî: cariera și averea
    Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

    În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

    În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

    Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
    Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

    Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

    În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

    Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
    Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

    Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

    Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

    Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

    Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

    Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
    Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

    Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

    Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

    Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

    Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

    Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

    Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

    În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

    Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

    În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

    Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
    Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

    Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

    Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

    În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

    Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

    Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

    În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

    În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

    Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

    Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

    Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

    În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

    Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
    Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

    În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

    Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

    Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
    Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

    Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

    Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

    Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

    Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

    Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

    Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

    Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
    Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

    Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

    Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

    În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

    În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

    De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

    Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

    Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

    Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

    Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

    „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

    Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

    Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

    Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

    Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

    În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

    Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

    Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

    Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

    Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

    Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
    Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

    Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

    Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

    În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

    Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

    Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

    Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

    Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

    Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
    cariera judecătorilor
    instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
    respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
    administrarea instanţelor judecătoreşti;
    şi alte competenţe în condiţiile legii.
    De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

    Sursa: zdg.md

  • Орденоносец Додона, кум Нэстасе и «миллионер» от ЕСПЧ. Кто претендует на должность судьи ВСМ

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

    Кандидаты

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Сейчас он работает в суде столичного сектора Буюканы. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA).

    В 2018 году ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что судья Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.

    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, и штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с этими приговорами и заменила их тюремными сроками.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Но, после того как в его назначении нашли конфликт интересов (Балан приходится кумом Андрею Нэстасе, который тогда возглавлял МВД), Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции.

    15 ноября того же года Балан подал в отставку с этой должности. К тому времени ему удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Василий Шкёпу

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году возглавил суд Унген. В 2016 году после истечения мандата он исполнял обязанности председателя суда Унген. В 2017 году по предложению ВСМ его назначили председателем суда Унген еще на четыре года. В 2018 году тогдашний президент Игорь Додон наградил судью Шкёпу орденом «Трудовой славы». В 2021 году истек срок второго мандата Шкёпу, и сейчас он вновь исполняет обязанности главы суда Унген.

    Станислав Сорбало

    Станислав Cорбало работает в суде Бельц. В судебную систему он вернулся в 2020 году. До этого более 10 лет доказывал в ЕСПЧ, что его уволили незаконно. Речь идет о событиях 2008-2009 годов. Тогда генпрокурор Валерий Гурбуля попросил у ВСМ разрешения начать уголовное дело против Сорбало. По версии прокуратуры, Сорбало признал незаконными обыски у адвоката, который ранее защищал судью в другом судебном процессе. Сам Сорбало утверждает, что высказался по поводу обысков, которые в рамках дела против адвоката провели у третьих лиц.

    Тогда Генпрокуратура начала уголовное дело против Сорбало, а ВСМ — дисциплинарную проверку. По итогам дисциплинарной проверки судью отправили в отставку. Сорбало пытался обжаловать это решение в вышестоящих инстанциях, но его заявления отклоняли. В 2019 году ЕСПЧ сообщил правительству Молдовы, что рассматривает жалобу Сорбало. Стороны пришли к мировому соглашению, а Высшая судебная палата отменила решение об увольнении Сорбало. В 2020 году ВСМ восстановил судью в должности. Ему также выплатили компенсацию 1,883 млн леев.

    Михаил Кожокару

    Михаил Кожокару с 2015 года работает судьей в суде Бельц. До этого он работал судебным ассистентом в Апелляционной палате Бельц. В 2020 году Кожокару назначили судьей до достижения 65 лет.

    Юрий Беженару

    Юрий Беженару работает судьей с 1994 года. С 2003 по 2008 год он был председателем суда Буюкан. С 2008 года Беженару работает судьей в Высшей судебной палате. По данным неправительственной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ восемь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Беженару. Также он был судьей в коллегии, которая обязала госпредприятие Registru выплатить $7 млн ущерба компании бизнесмена Бориса Бирштейна Intercomsoft LTD. Тогдашний министр юстиции Олег Ефрим требовал наказать судей за это решение.

    Летом 2020 года Беженару претендовал на пост вице-председателя ВСП, но не набрал нужного числа голосов.

    Вероника Купча

    Вероника Купча стала судьей Оргеевского суда в 2007 году. В 2010 году Купча возглавила суд Оргеева. Ее мандат председателя суда Оргеева продлевали до 2020 года. А в 2021 году Купчу назначили временным исполняющим обязанности председателя Оргеевского суда.

    В 2013 году Купча оказалась в центре скандала. Журналисты выяснили, что судья наняла секретаря, которую сама же приговорила к двум годам условно по делу о присвоении государственного имущества.

    Марина Русу

    Марину Русу назначили судьей Тараклийского суда в 2012 году. В 2015 году она переехала с семьей в Кишинев. Русу дважды обращалась в ВСМ с просьбой перевести ее на работу в Кишинев, объясняя это тем, что у нее пятеро детей и ей приходится тратить восемь часов в день, чтобы попасть на работу, а затем домой (четыре часа туда и четыре обратно),. Но ВСМ оба раза ей отказывал без объяснения причин (в 2019 и в 2020 годах).

    В августе 2019 года вместе с судьями Викторией Сандуцей и Ионом Маланчуком Русу основала ассоциацию судей Vocea Justitiei. Ассоциация неоднократно публично критиковала ВСМ. После того как ВСМ вторично отказался перевести Русу в Кишинев, ассоциация потребовала отставки трех членов ВСМ (Анатола Пахопола, Нины Чернат и Марианы Тимотин). По мнению ассоциации, они дискриминировали судью Марину Русу и «грубо нарушили свои обязательства». Сама Русу пожаловалась на ВСМ в Совет по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства. В декабре 2020 года Совет подтвердил, что судью дискриминировали.

    Иоана Киронец

    Иоана Киронец начала работать судебным инспектором при ВСМ в 2011 году. В 2012 году стала главой секретариата ВСМ, а в 2015 году — судьей суда столичного сектора Чеканы. В 2018 году Киронец снова начала работать судебным инспектором при ВСМ, а в 2020 году возглавила инспекцию. В 2021 году, отметим, Высший совет магистратуры (ВСМ) не утвердил отчет инспекции. Членов ВСМ возмутило, что в отчете собрана «сухая статистика», но нет конкретных предложений, как улучшить положение дел и повысить уровень доверия общества к системе юстиции.

    Дмитрий Пушка

    Дмитрий Пушка стал судьей Сорокского суда в 2005 году. В 2011 году его перевели в суд Бельц, а в 2013 году — в Апелляционную палату Бельц.

    Ливия Митрофан

    Ливия Митрофан с 2012 по 2014 год работала адвокатом-стажером. В 2016 году начала работать судебным ассистентом в Высшей судебной палате. С 2018 года стала работать судьей уголовной коллегии суда Чекан, а затем — судьей по гражданским делам в суде сектора Центр. Была соавтором многих публичных деклараций судей. Так, после смены власти в 2019 году, Ливия Митрофан и другие судьи сектора Центр выступили на заседании ВСМ и призвали правительство организовать конструктивный диалог о реформе юстиции.

    Лилиана Катан

    Лилиана Катан работает судьей с 1996 года, с 2005 — в Апелляционной палате Кишнева, с 2013 — в Высшей судебной палате (ВСП). По данным общественной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ семь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Катан. У нее также есть дисциплинарное предупреждение за то, что в составе коллегии ВСМ она освободила Иона Друцэ, которого АП приговорила к 20 годам тюрьмы за тройное убийство.

    В 2017 году коллегия, в которую входила Катан, оставила в силе приговор экс-премьеру Владимиру Филату, которого приговорили к 9 годам лишения свободы. В июле 2020 года она участвовала в конкурсе на пост главы ВСП, но не набрала нужного числа голосов.

  • CSM a publicat lista candidaților înscriși la funcția de membru permanent al CSM. Printe acesția, un fost șef al IGP

    Lista candidaţilor care s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost făcută publică. Printre aceștia se numără și un fost șef al al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

    În concursul pentru ocuparea funcției de membru permanent al CSM s-au înscris 11 magistrați. Printre aceștia se numără judecătorul Gheorghe Balan, care anterior a deținut funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, când ministrul al Ministerului Afacerilor Interne era Andrei Năstase. Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia.

    Lista candidaţilor care s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost făcută publică. Printre aceștia se numără și un fost șef al al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

    În concursul pentru ocuparea funcției de membru permanent al CSM s-au înscris 11 magistrați. Printre aceștia se numără judecătorul Gheorghe Balan, care anterior a deținut funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, când ministrul al Ministerului Afacerilor Interne era Andrei Năstase. Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia.

    Și magistratul Ghenadie Pavliuc aspiră la fotoliul de memebru permanent al CSM. Acesta are o carieră în sistem de 15 ani. În ultimii ani, Ghenadie Pavliuc a participat la examinarea mai multor dosare de rezonanţă. Deciziile pe care le-a luat acesta au provocat mai multe controverse şi i-au adus acuzaţii despre executarea unor comenzi politice.

    Acesta este judecătorul care în mai 2015 i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în regim de penitenciar. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. În octombrie 2015, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, iar o lună mai târziu, l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare.

    Din candidați mai fac parte Chirtoca Ion, Șchiopu Vasile, Puica Viorica, Valah Viorica, Postică Aureliu, Sandu Victor, Clevadî Natalia, Cojocaru Mihail și Sorbalo Stanistlav.

    Totodată, trei candidați s-au înscris pentru funcția de membru supleant în CSM. Este vorba despre același Gheorghe Balan, Paniș Alexei și Sandu Victor.
    Sursa: tv8.md

  • Как в ВСМ «доставали карты из рукавов». И почему не назначили нового и.о. зампредседателя суда Буюкан

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Как появились еще два кандидата

    На заседании ВСМ 8 декабря должны были назначить нового и.о. вице-председателя суда Буюкан. Должность стала вакантной в ноябре, после того как занимавшего ее судью Дорина Дулгиеру перевели на работу в Апелляционную палату. Согласно закону, председателей и вице-председателей судов ВСМ назначает на основе конкурса, а исполняющих обязанности — по результатам обсуждения кандидатов.

    До заседания в ВСМ поступило одно предложение — председатель суда Кишинева Раду Цуркану рекомендовал назначить на этот пост судью Виталия Будеча. Но уже на заседании поступило еще два предложения. Член ВСМ Дорел Мустяцэ рекомендовал кандидатуру судьи Стеллы Блешчагэ, которая, по его словам, дала устное согласие. А член ВСМ Каролина Михайлуцэ-Чугуряну рекомендовала судью Георгия Балана. При этом Михайлуцэ-Чугуряну подчеркнула, что уверена в том, что Балан будет сопротивляться любому давлению на него.
    Но тут высказала недовольство член ВСМ Елена Белей. «Это не первый раз, когда при обсуждении важных вопросов вдруг достают карты из рукавов и устные соглашения. Может, все же необходимы письменные заявления госпожи Блешчаги и господина Балана?» —задалась вопросом Белей.

    Мустяцэ на это заметил, что решение принимает ВСМ, а согласие судьи — это формальность. Член ВСМ Ион Крецу, в свою очередь, высказал предположение, что сначала надо обсудить кандидатуры с коллективом суда Буюкан.

    Но члены ВСМ согласились с предложением Нины Чернат вынести на голосование все три кандидатуры: Виталия Будеча, Стеллы Блешчаги и Георгия Балана.

    Что известно о кандидатах

    Виталий Будеч

    Виталий Будеч стал судьей в 2015 году. До этого он несколько лет работал адвокатом. Будеч входил в судейскую коллегию, которая в 2017 году приговорила Вячеслава Платона к 18 годам лишения свободы. Тогда Платон попытался привлечь Будеча к дисциплинарной ответственности, однако, его жалобу дважды отклонили как необоснованную. В 2020 году Генпрокуратура, проведя ревизионную проверку дела Платона, пришла к выводу, что дело сфальсифицировали и отправили на пересмотр. Сейчас дело Платона снова должен рассмотреть суд Буюкан.
    Последнюю аттестацию судья Будеч прошел в 2019 году и получил оценку «очень хорошо».

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Он неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила реальными тюремными сроками.
    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.
    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, его назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Стелла Блешчагэ

    Cтелла Блешчагэ начала работать судей в 2008 году. В 2013 году ее назначили судьей до достижения 65 лет. Блешчагэ вела несколько громких дел. В 2012 году она выдала ордер на арест (30 суток) гражданского активиста Анатола Мэтэсару за протест перед Генпрокуратурой. В 2015 году приговорила адвоката Валериана Мынзата к девяти годам лишения свободы, признав его виновным в инсценировке ДТП, чтобы получить компенсацию от страховой компании. Сейчас на рассмотрении у судьи находится третье уголовное дело Вячеслава Платона. По этому делу Платона обвиняют в мошенничестве, связанном с кражей миллиарда из трех молдавских банков. Обвинение, как и в первых делах, строится на показаниях Илана Шора.

    Почему провалилось голосование в ВСМ

    Когда ВСМ перешел к голосованию, несколько членов совета предложили перенести его на другое заседание. Ион Крецу предложил обсудить этот вопрос на планерке. Большинство членов ВСМ все же решили не переносить голосование. Но в итоге ни один из предложенных кандидатов не набрал необходимые восемь голосов (всего членов ВСМ 15, на этом заседании присутствовали 11). За Стеллу Блешчагэ проголосовали семь членов ВСМ, за Георгия Балана — один, а за Виталия Будеча — два.

    Ион Крецу пояснил, что воздержался от голосования, потому что в коллективе не было консенсуса относительно кандидатуры. А Елена Белей отметила, что назначения надо проводить прозрачно, а все желающие занять пост должны заранее подать заявления.

  • На вакантное место в Высшем совете магистратуры претендуют 9 судей. Что о них известно

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

     Геннадий Павлюк

     

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове., но судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.

    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Павлюк заработал 296,5 тыс. леев. Также семья судьи получила наследство: €2,5 тыс., $ 2 тыс. и 45 тыс. леев. Кроме того, семья судьи продала имущество за €46,3 тыс. и 773 тыс. леев (какое имущество, не указано). Семья судьи владеет домом площадью 155,5 кв.м. за 578 тыс. леев и частью дома площадью 110,3 кв.м. Также в 2020 году семья судьи купила автомобиль Renault KADJAR за 272,1 тыс. леев и Lexus NX300h за 478,7 тыс. леев.

     Георгий Балан

     

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки  против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также — штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила на реальные тюремные сроки.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Согласно декларации, в 2019 году Балан получил 44,2 тыс. леев за работу судьей, 84,8 тыс. за работу в Генинспекторате полиции и компенсацию за увольнение 6,3 тыс. леев. Семья Балана получила пожертвования € 3 тыс. и 60 тыс. леев. У судьи есть квартира площадью 65,7 кв. м, которую купили в 2001 году за €110 тыс.

     Виорика Пуйкэ

     

    Виорика Пуйкэ работает судьей с 2002 года, сейчас —. в суде столичного сектора Ботаника. Пуйкэ не раз публично критиковала положение дел в судебной системе. Она несколько раз претендовала на пост судьи Высшей судебной палаты (ВСП), но не набирала нужного числа голосов. Во время одного из таких конкурсов в 2017 году тогдашний генпрокурор и член Высшего совета магистратуры Корнелиу Гурин напомнил Пуйкэ, что она сказала в интервью, что «Генпрокуратура не является независимой». В том же 2017 году Пуйкэ баллотировалась в ВСМ, но не набрала нужного числа голосов.

    В июне 2020 года Пуйкэ снова приняла участие в конкурсе на пост судьи ВСП. Высший совет магистратуры из семи кандидатов выбрал только ее и отправил на утверждение в парламент.
    Однако на заседании юркомиссии депутаты от Партии социалистов (ПСРМ) и Демпартии (ДПМ) проголосовали против ее назначения. При этом они не объяснили причину своего решения. После этого 17 НПО подписали совместную декларацию, в которой призвали депутатов назначить Пуйкэ судьей ВСП. Также к декларации присоединился суд Кишинева. Пока парламент не рассмотрел вопрос о назначении Пуйкэ судьей ВСП.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Виорика Пуйкэ заработала 268,8 тыс. леев в должности судьи и 11,5 тыс. леев за работу в Нациституте юстиции.

     Василий Шкёпу

     

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году он возглавил суд Унген. В 2018 году Шкёпу получил орден «Трудовой славы» от президента Игоря Додона.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Шкёпу получил зарплату 239,8 тыс. леев и пенсию 79 тыс. леев. Также в 2019 году его жена получила в наследство дом площадью 99,4 кв. м и квартиру площадью 54,2 кв.м.

    Судья указал, что стоимость дома 10,8 тыс. леев, а стоимость квартиры 3,6 тыс. леев. Также семья судьи с 1992 года владеет домом площадью 146 кв.м.

     Наталья Клевады

     

    Наталья Клевады с 1999 года по 2005 год работала адвокатом. Затем она работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски (с 2005 по 2006 год) и в прокуратуре Кишинева (с 2006 по 2007 год). Потом она снова вернулась в адвокатуру, а в 2011 году стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

    Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору, и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2019 году, согласно декларации, судья заработала 258,6 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 73,9, которую купили в 2018 году за 503,3 тыс. леев.

    Чиприан Валах

    Чиприан Валах преподавал в нескольких университетах Молдовы. С 2005 по 2006 год он возглавлял главное управление международных экономических отношений при министерстве иностранных дел и евроинтеграции. С 2006 по 2014 год работал адвокатом, а в 2015 стал судьей в суде Буюкан.

    В июне 2019 претендовал на пост судьи Конституционного суда, но не прошел по конкурсу.

    В 2019 году судья заработал 247,5 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 42,9 кв.м, которую купила в 2014 году за 491,8 тыс. леев.

     Аурелий Постикэ

     

    Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году он стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

    В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.

    Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

    В 2019 году судья заработал 247, 3 тыс. леев. Его жена получила 504 тыс. леев за работу в SRL DB Express Account (бухгалтерская компания, также занимается аудитом)

    Виктор Санду

    Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Судья подтвердил, что его незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду на рассмотрение поступило громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

    В 2019 году судья заработал 247, 9 тыс. леев. В его декларации о доходах не указано, что он владеет каким-либо движимым или недвижимым имуществом.

    Ион Киртоакэ

     

    Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в академии им.Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ участвовал в написании гида «Соблюдение полицейскими прав человека». В 2019 году Киртоакэ активно участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ. Он открыто выступал с критикой совета и назвал его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, он был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам. В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при президенте Игоре Додоне.

    В 2019 году Киртоакэ получил 20,6 тыс. за работу судьей. Еще 323,3 тыс. он получил за работу в Нацинституе юстиции, 56,9 тыс. — за работу в академии им.Штефана чел Маре и еще € 5 тыс. — за научную работу при Совете Европы. Также у семьи судьи есть квартира площадью 39 кв.м. за 194,9 тыс. леев.

    Высший совет магистратуры — это орган самоуправления судей. Члены ВСМ решают, кого назначить судьей, а кого отправить в отставку. Также ВСМ следит за тем, чтобы судьи соблюдали нормы этики. Кроме того, специальная коллегия при ВСМ может начать дисциплинарные производства против судей. Согласно действующему законодательству, в ВСМ 15 членов: на основе конкурса в состав ВСМ выбирают шесть судей и шесть преподавателей права, а генпрокурор, министр юстиции и глава ВСП входят в совет по праву должности.

    Место в ВСМ освободилось после добровольной отставки с должности и.о. главы ВСМ Анатолия Пахопола, он также сложил мандат члена ВСМ. Подав заявление об отставке, Пахопол пояснил, что, после того как представители партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) оспорили в Конституционном суде правомерность его назначения на пост, у него нет морального права и дальше занимать эту должность, независимо от решения КС.

    Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое назначили на 23 октября, однако 2 октября Нацагенство общественного здоровья рекомендовало ВСМ не проводить собрание из-за эпидемии коронавируса.  ВСМ пока не сообщил проведет ли собрание суде.

  • Gheorghe Balan cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis din funcția de judecător

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în funcția de judecător cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis nejustificat din sistemul judecătoresc în decembrie 2018.

    Balan i-a adresat o cerere în acest sens președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, dar acesta a redirecționat-o către Consiliul Superior al Magistraturii. În ședința de astăzi, membrii CSM au examinat solicitarea și au respins-o.

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în funcția de judecător cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis nejustificat din sistemul judecătoresc în decembrie 2018.

    Balan i-a adresat o cerere în acest sens președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, dar acesta a redirecționat-o către Consiliul Superior al Magistraturii. În ședința de astăzi, membrii CSM au examinat solicitarea și au respins-o.

    CSM nu a dezvăluit ce sumă de bani cere Gheorghe Balan drept despăgubiri morale și nici solicitantul nu a vrut să ne spună. Contactat de TV8.md, Gheorghe Balan a declarat că s-a adresat și în instanța de judecată privind achitarea despăgubirilor, dar încearcă să soluționeze chestiunea pe cale amiabilă.

    Referitor la decizia de astăzi a CSM-ului, Balan nu a vrut să se expună, pentru că nu a văzut ce adresare a făcut Radu Țurcan la CSM și nici ce prevede hotărârea de astăzi prin care a fost respinsă cererea.

    Întrebat ce sumă de bani a cerut, Balan afirmă că nu a indicat expres o sumă, pentru că nici nu știe care este salariul pe care îl ridică acum judecătorii. Acesta mai spune că nu-și amintește cum exact a formulat cererea adresată președintelui instanței Radu Țurcanu, depusă încă la începutul lunii decembrie.

    Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Gheorghe Balan ar fi cerut drept despăgubiri morale zece salarii de funcție. În prezent, judecătorii primesc lunar 18-20 de mii de lei, asta ar însemna circa 200 de mii de lei.

    Aceleași surse mai spun că, separat, Gheorghe Balan ar fi cerut și achitarea salariului ratat în perioada în care a fost lipsit de funcția de judecător.
    Sursa: tv8.md

  • Unde va activa ca judecător fostul șef al IGP. Gheorghe Balan a fost repartizat azi de CSM

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia, va activa la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

    O decizie în acest sens a fost aprobată astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Amintim că Colegiul Disciplinar l-a sancționat pe Gheorghe Balan cu demisia după ce a verificat faptele invocate într-o sesizăre a Serviciului de Informații și Securitate, care a dat curs unei plângeri depuse de către primarul și un grup de consilieri din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi, localitatea de baștină a soției judecătorului. Aceștia au invocat că magistratul ar fi participat la adunările organizației teritoriale a Platformei DA.

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia, va activa la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

    O decizie în acest sens a fost aprobată astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Amintim că Colegiul Disciplinar l-a sancționat pe Gheorghe Balan cu demisia după ce a verificat faptele invocate într-o sesizăre a Serviciului de Informații și Securitate, care a dat curs unei plângeri depuse de către primarul și un grup de consilieri din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi, localitatea de baștină a soției judecătorului. Aceștia au invocat că magistratul ar fi participat la adunările organizației teritoriale a Platformei DA.

    În luna iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a casat hotărârea emisă de Colegiul Disciplinar în privința lui Balan prin care acesta a fost eliberat din funcție și a decis aplicarea unei sancțiuni mai blânde – mustrare.

    Ulterior, acesta a revenit în sistemul judecătoresc, după semnarea decretului de către președintele Igor Dodon.
    Sursa: tv8.md

  • Un magistrat care în ultimii ani a criticat dur sistemul judecătoresc vrea să candideze la parlamentare

    Judecătorul Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie suspendat din funcție pe perioada campaniei electorale în legătură cu intenția sa de a candida la alegerile parlamentare. Solicitarea lui Balan a fost însă însă respinsă cu votul a nouă membri ai CSM.

    Judecătorul a depus pe 17 decembrie o solicitare pe numele președintelui CSM, Victor Micu, prin care informa că intenționează să candideze la alegerile din februarie. Solicitarea lui Balan a fost analizată în cadrul ședinței de astăzi, 18 decembrie, doar că CSM a refuzat să îl suspende din funcție.

    Judecătorul Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie suspendat din funcție pe perioada campaniei electorale în legătură cu intenția sa de a candida la alegerile parlamentare. Solicitarea lui Balan a fost însă însă respinsă cu votul a nouă membri ai CSM.

    Judecătorul a depus pe 17 decembrie o solicitare pe numele președintelui CSM, Victor Micu, prin care informa că intenționează să candideze la alegerile din februarie. Solicitarea lui Balan a fost analizată în cadrul ședinței de astăzi, 18 decembrie, doar că CSM a refuzat să îl suspende din funcție.

    „Am solicitat să fiu suspendat din funcție începând cu 17 decembrie întrucât intenționez să particip în calitate de candidat la alegerile parlamentare. Pentru a evita pornirea altor proceduri disciplinare abuzive, cum au fost și cele precedente, am solicitat să fiu suspendat. De fapt, CSM o putea face și din oficiu”, a declarat Balan pentru ZdG.

    Judecătorul intenționează să candideze pe circumscripție, iar deja a depus actele pentru a trece filtrul instituit de blocul ACUM DA PAS.

    Pe 16 octombrie, membrii CSM au respins contestația lui Balan și au menținut decizia Colegiului Disciplinar de demitere a acestuia din sistem. Membrii Colegiului Disciplinar și-au motivat anterior decizia prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.
    S
    ursa: zdg.md

  • (doc) Cum a motivat Colegiul Disciplinar demiterea judecătorului Balan

    Membrii Colegiului Disciplinar au motivat demiterea din funcție a judecătorului Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat. „Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, crede însă, Nicolae Roșca, fostul președinte al Colegiul Disciplinar.

    În motivarea demiterii judecătorului Gheorghe Balan, membrii Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au făcut referire la faptul că Legea cu privire la statutul judecătorului stabilește că magistraților le este interzis să „dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase” și „să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție”.

    „Judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase”

    Membrii Colegiului Disciplinar au motivat demiterea din funcție a judecătorului Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat. „Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, crede însă, Nicolae Roșca, fostul președinte al Colegiul Disciplinar.

    În motivarea demiterii judecătorului Gheorghe Balan, membrii Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au făcut referire la faptul că Legea cu privire la statutul judecătorului stabilește că magistraților le este interzis să „dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase” și „să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție”.

    „Judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase”

    Colegiul i-a „imputat” judecătorului Balan, în urma verificării materialelor procedurii disciplinare, faptul că a participat la adunarea generală a locuitorilor satului Puhăceni din 2 octombrie 2016 și la ședința Consiliului local din 2 octombrie 2017 unde „a avut discursuri și intervenții, a explicat participanților la adunări scopul și sensul depunerii unei cereri de chemare în judecată și a lămurit locuitorilor satului, în public, aspectele juridice ale litigiului”.

    „Din înregistrările video și fotografiile anexate la procedura disciplinară, Colegiul atestă faptul că, la adunarea din 6 octombrie 2016, judecătorul Balan se afla în continuare pe scenă, la masă, în momentul când în sală și-a făcut apariția liderul Partidului DA, Andrei Năstase, care a ținut un discurs, făcând agitație electorală în favoarea partidului pe care îl reprezenta, propunând semnarea unei petiții privind „Miliardul furat” și transmiterea ei către Parlamentul R. Moldova…. Din imagini, CD constată faptul că judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase și votează semnarea petiției”, remarcă reprezentanții CD.

    „Comportamentul acestuia a depășit în mod cert limitele legale”

    Aceștia fac referire și la faptul că „prin discursurile, intervențiile la adunarea generală a locuitorilor satului Puhăceni, judecătorul a încălcat prevederile legii cu privire la statutul judecătorului, „deoarece, contrar prevederilor legale, a intervenit cu consultații publice în fața locatarilor satului și a reprezentanților consiliului comunal, în problema litigioasă aflată pe rolul instanței de judecată, la Judecătoria Anenii Noi, expunându-se asupra normelor legale care urmau a fi pronunțate de către colegii săi magistrați”. Colegiul a mai ajuns la concluzia că în ședința de examinare a cauzei disciplinare, s-ar fi stabilit „fără careva dubii” încălcarea de către magistratul Balan a interdicțiilor de participare la activități politice, „or, se constată că acesta n-a părăsit sala când a intrat la adunare liderul partidului politic DA, Andrei Năstase, dar pe parcursul discursului politic al acestuia, judecătorul s-a aflat în prezidiumul adunării, a votat cele puse în discuție…”.

    Membrii Colegiului mai afirmă că, nu au putut reține argumentele judecătorului precum că el nu a acționat în calitate de judecător, ci pentru apărarea drepturilor sale, „or, comportamentul acestuia a depășit în mod cert limitele legale a compatibilității funcției deținute de către acesta, deoarece, odată cu depunerea jurământului, judecătorul acceptă benevol îngrădirea unor drepturi și libertăți ale sale în favoarea exercitării funcției, iar faptul depunerii unei cereri de chemare în judecată urmează a fi corelată cu obligația de respectare a principiilor de activitate a sistemului judecătoresc, și, respectiv, a restricțiilor funcției deținute, neputând servi drept argument pentru justificarea unor acțiuni inadmisibile de felul celor constatate de către CD în speță”.

    „Acțiuni inadmisibile în exercitarea funcției de judecător”

    Referitor la ședința din 2 octombrie 2017, CD, la fel, a constatat în acțiunile judecătorului abateri disciplinare. Colegiul a stabilit că „prin discursurile și acțiunile sale din ședința Consiliului Sătesc Puhăceni”, judecătorul ar fi intervenit ilegal pe lângă autoritatea publică locală a s. Puhăceni, consilieri, primarul satului, pentru soluționarea cererii înaintate personal, de soția și coreclamanți, inclusiv cumnatul său, și ar fi pretins rezolvarea intereselor personale, a dat consultații și s-a expus asupra litigiului aflat pe rolul Judecătoriei Anenii Noi”. CD a menționat că „nu pot fi reținute argumentele judecătorului Balan precum că el a acționat în interese personale, deoarece acțiunile acestuia au depășit limitele prevăzute de lege aplicate, reieșind din statutul judecătorului”.

    „Nu se pune la îndoială dreptul judecătorului Balan de a se adresa în instanța de judecată…, însă acțiunile acestuia de discutare în public a litigiului aflat pe rolul instanței și a cauzelor penale aflate în gestiunea CNA, de oferire de consultații juridice privind soluționarea litigiului apărut, de influențare asupra formării opiniei de către consilieri la adoptarea unei hotărâri, sunt, în opinia Colegiului, acțiuni inadmisibile în exercitarea funcției de judecător”, remarcă reprezentanții CD. „Consultațiile erau oferite în public, fapt care, indiscutabil dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor, deși judecătorul este obligat prin lege să se abțină de la asemenea acțiuni…”, se precizează în hotărâre.

    Demis pentru că „a sfidat în mod deliberat prevederile legale”

    În final, membrii CD au decis demiterea lui Gheorghe Balan pentru două încălcări: „Intervențiile ilegale în raport cu alte autorități și funcționari, pentru soluționarea unor cereri, pretinderea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane” și „alte manifestări care aduc atingere onoareu sau probității profesionale ori prestigiului justiției, comise în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

    „Judecătorul Balan într-o periodă îndelungată de timp a sfidat în mod deliberat prevederile legale cu referire la interdicțiile aplicate în activitatea de judecător, nu dorește să conștientizeze ilegalitatea vădită a acțiunilor sale, iar abaterile săvârșite de acesta sunt considerate de Colegiu grave, deoarece acțiunile pentru care este sancționat judecătorul sunt ilegale, contrare principiului generale ale statului judecătorului, fapte care nu sunt compatibile cu funcția de judecător”, au concluzionat reprezentanții CD.

     

    „Seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”

    Judecătorul Gheorghe Balan, a ajuns, în ultimii ani în atenția opiniei publice după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. Decizia a fost luată în urma unei plângeri depuse de Denis Plămădeală primar din partea PDM și opt consilieri locali din satul Puhăceni, r. Anenii Noi, care au motivat că s-ar fi simțit amenințați de discursul judecătorului și de faptul că acesta i-a acționat în judecată. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers venit la CSM de la SIS. „Depun contestație. Sunt denaturări ale faptelor și interpretări. Nu am dat consultații, ci doar am explicat de ce m-am adresat în judecată”, susține Gheorghe Balan. Hotărârea CD poate fi atacată la CSM, iar ulterior, la CSJ.

    Nicolae Roșca, ex-președinte al CD de pe lângă CSM, după ce a lecturat hotărârea CD, susține că aceasta „seamănă a răzbunare”. „În opinia mea, participarea unui proprietar de teren, fie el și judecător, la ședința Consiliului local sau la ședința comună a proprietarilor de terenuri învecinate, nicidecum nu se califică ca și „intervenţie ilegală sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi”. Sintagma „intervenție ilegală” obligă CD să demonstreze că intervențiile dlui Balan la ședințele menționate au fost contrare legii. Însă, din lecturarea Hotărârii nu rezultă că judecătorul ar fi cerut ceva la ce nu era îndreptățit. Prezența dlui Balan la ședințe era dictată de interesul protejare a dreptului de proprietate asupra unui teren, iar aceasta este intervenție legitimă, chiar dacă el a vorbit cu ton ridicat. De asemenea, nu consider îndemnul judecătorului către alți proprietari ca să-i urmeze exemplul și să întreprindă măsuri legale, similare, în protecția propriilor drepturi, consultație juridică. Par nemotivate și ieșite din comun constatările referitoare la activitatea politică a judecătorului Balan potrivit cărora acesta „se afla pe scenă la masă” și atunci când a intrat Andrei Năstase, și atunci când a pus la vot petiția privind „furtul miliardului”, precum și că, „aplauda discursul lui Andrei Năstase și votează semnarea petiției”. Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, susține Roșca.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrat, candidat la funcția de membru CSM, anunță protest public: Se dorește răstignirea întregului sistem judecătoresc

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    La rândul său, judecătoarea Viorica Puică a subliniat că situația actuală cere ca în următoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși magistrați mai curajoși.   

    „Consider că în CSM trebuie să vină membri curajoși și mai vocali. Mi se creează impresia că cineva intenționat dorește să introducă frică în judecători ca să ne poată manipula. Nu este admisibil ca judecătorii să fie înregistrați la ce oră vin și la ce oră pleacă. Este o atentare la independența acestora. Regimul de lucru al unui judecător trebuie să fie unul flexibil, având în vedere caracterul intelectual al acestuia”, a declarat Puică. 
    În replică, Petru Moraru, candidatul propus de Curtea Supremă de Justiție la funcția de membru CSM și-a îndemnat colegii să nu se comporte asemeni copiilor. 

    „Haideți să dăm dovadă de maturitate. Atunci când venim aici, să nu ne transformăm în copii. În Republica Moldova judecătorii sunt cei mai buni juriști. Copilăria s-a terminat, haideți să fim maturi”, a menționat Moraru. 

    De menționat că Viorica Puică și Gheorghe Balan sunt singurii magistrați care și-au depus portofoliile în concurs din inițiativă proprie. 

    Nu este prima dată când Gheorghe Balan vine cu astfel de mesaje critice în fața judecătorilor. În martie curent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor acesta a declarat că de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova sunt responsabili cei de la guvernare. Vezi video aici
    Sursa: agora.md

     

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Plângere penală împotriva lui Victor Micu și a mai multor membri ai CSM. Procuratura Generală are la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă pornește urmărirea penală

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă luni, 5 iunie, la Procuratura Generală. Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului, Balan a cerut amânarea examinării chestiunii privind selectarea unui judecător la Curtea Supremă de Justiție până când procurorii nu se vor expune asupra plângerii pe care a depus-o. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

    La 30 ianuarie 2014, în privința lui Gheorghe Balan a fost intentată o procedură disciplinară. Patru luni mai târziu, Colegiul disciplinar a decis să claseze procedura. Totuși, în iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat hotărârea Colegiului şi a emis una nouă cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghe Balan sub formă de „avertisment”.

    Magistratul a fost găsit vinovat de încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Balan a fost acuzat că, la emiterea sentinţei din 8 august 2013 pe cauza penală de învinuire a lui Maxim Scopenco, nu s-a expus asupra măsurii preventive aplicate inculpatului, încălcând astfel prevederile Codului de Procedură Penală care prevede că la adoptarea sentinţei instanţa de judecată urmează să soluţioneze chestiunea referitoare la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive în privinţa inculpatului. Balan a contestat încă în 2014 la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, dar cererea acestuia a fost respinsă de instanță.

    Gheorghe Balan este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai critici magistrați față de problemele din sistemul judecătoresc. 
    s
    ursa: anticoruptie.md

  • Critici dure la Adunarea Generală a Judecătorilor. „De ce am permis transformarea justiției într-o stână?”

    Adunarea Generală a Judecătorilor a fost din nou marcată de critici din partea unor magistrați care și-au exprimat îngrijorarea față de situația creată în sistemul judecătoresc. Magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria mun. Chișinău, a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

    „Din discursurile rostite de președintele Consiliului Superior al Magistraturii și președintele Curții Supreme de Justiție la începutul acestei Adunări, se face impresia că în sistem totul este foarte bine. A venit primăvara, e frumos. Lucrurile însă stau altfel. În R. Moldova, justiția a fost și continuă să fie confiscată constant și ciclic de cei care au preluat guvernarea după 2009 și au împărțit Palatul Republicii, iar acum împart clădirea Parlamentului. Republica Moldova se îndreaptă spre o justiție care încet își face clopoțel din clinchetul cătușelor. Pentru tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc, ei poartă întreaga vină. Am ajuns un sistem de lași și incompetenți cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit. Deși trăiește apocalipsa batjocorii, oamenii așteaptă marea revoltă a sistemului pentru că aceasta este singura șansă de a reveni la normal. Actuala guvernare ne pregătește pentru următoarea etapă un căuș  greu, veninos, ca să nu mai putem vorbi.

    Adunarea Generală a Judecătorilor a fost din nou marcată de critici din partea unor magistrați care și-au exprimat îngrijorarea față de situația creată în sistemul judecătoresc. Magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria mun. Chișinău, a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

    „Din discursurile rostite de președintele Consiliului Superior al Magistraturii și președintele Curții Supreme de Justiție la începutul acestei Adunări, se face impresia că în sistem totul este foarte bine. A venit primăvara, e frumos. Lucrurile însă stau altfel. În R. Moldova, justiția a fost și continuă să fie confiscată constant și ciclic de cei care au preluat guvernarea după 2009 și au împărțit Palatul Republicii, iar acum împart clădirea Parlamentului. Republica Moldova se îndreaptă spre o justiție care încet își face clopoțel din clinchetul cătușelor. Pentru tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc, ei poartă întreaga vină. Am ajuns un sistem de lași și incompetenți cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit. Deși trăiește apocalipsa batjocorii, oamenii așteaptă marea revoltă a sistemului pentru că aceasta este singura șansă de a reveni la normal. Actuala guvernare ne pregătește pentru următoarea etapă un căuș  greu, veninos, ca să nu mai putem vorbi.

    De ce am permis transformarea justiției într-o stână? Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ. Oare nu sesizăm că Republica Moldova se transformă încet-încet într-un stat mafiot? Domnilor judecători, ați intrat pe contrasens! Opriți-vă!”, a rostit Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Discursul critic al magistratului a fost continuat de judecătoarea Domnica Manole care le-a atras atenția colegilor asupra ultimelor tendințe ale Consiliului Superior al Magistraturii de a elibera acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor pentru hotărârile adoptate.

    „Practica CSM de până la 2016 era de eliberare a acordului de pornire a urmăririi penale în privința unui judecător cu multă precauție, dacă erau prezentate probe clare. În ultimul an, practica CSM în aceste cazuri a devenit periculoasă pentru sistem, este băgată frica în judecători. Un judecător nu poate fi tras la răspundere pentru hotărârea adoptată, decât doar atunci când se constată că aceasta a fost adoptată cu rea-voință. Argumentul preluat din hotărârile instanțelor de recurs, că o hotărâre adoptată a fost ilegală este folosit de procurori pentru a cere pornirea urmăririi penale în privința magistraților. Poate ar trebui să vină Curtea Supremă de Justiție cu o interpretare a noțiunii de „hotărâre ilegală” ca să fie clar ce se are în vdedere?”, a recomandat Manole.

    În replică, Mihai Poalelungi, președinte al CSJ, a declarat că nu e nevoie de o interpretare a acestei noțiuni în contextul în care CSJ a cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 307, iar Curtea Constituțională urmează să se expună asupra acestei probleme.

    În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, mai mulți magistrați printre care Oleg Melniciuc, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a subliniat despre necesitatea majorării salariilor asistenților judiciari și a grefierilor.

    „Inițiem reforme de anvergură, dar nu suntem capabili să asigurăm un salariu decent acestor specialiști fără de care schimbarea nu are loc”, și-a argumentat judecătorul solicitarea către Adunare de a adopta o hotărâre comună prin care să se ceară majorări de salarii pentru grefieri și asistenții judiciare, iar hotărârea să  fie adresată Guvernului.
    sursa: anticoruptie.md

  • Cer justiţie independentă, dar influenţează magistraţii

    Au scandat de nenumărate ori că vor justiţie independentă, însă chiar ei sunt cei care influenţează mai mulţi judecători din ţară. Este vorba despre liderii platformei "Demnitate şi Adevăr", fraţii Andrei şi Vasile Năstase, dar şi oligarhii care ar sta în spatele acestei mişcări, Victor şi Viorel Ţopa.

    În urma unei investigaţii efectuate de jurnaliştii de la Today.md a fost scos la iveală faptul că aceştia ar influenţa o serie de magistraţi.

    Gheorghe Balan este doar unul dintre magistraţii cu experienţă care are legături cu Andrei Năstase şi Victor şi Viorel Ţopa. El activează în judecătoria sectorului Botanica din Capitală.

    Au scandat de nenumărate ori că vor justiţie independentă, însă chiar ei sunt cei care influenţează mai mulţi judecători din ţară. Este vorba despre liderii platformei "Demnitate şi Adevăr", fraţii Andrei şi Vasile Năstase, dar şi oligarhii care ar sta în spatele acestei mişcări, Victor şi Viorel Ţopa.

    În urma unei investigaţii efectuate de jurnaliştii de la Today.md a fost scos la iveală faptul că aceştia ar influenţa o serie de magistraţi.

    Gheorghe Balan este doar unul dintre magistraţii cu experienţă care are legături cu Andrei Năstase şi Victor şi Viorel Ţopa. El activează în judecătoria sectorului Botanica din Capitală.

    Investigaţia jurnaliştilor de la today.md a demonstrat că Balan a luat mai multe decizii convenabile fraţilor Năstase. Solicitat de jurnalişti Balan a declarat că nu a tăinuit niciodată relaţiile sale de rudenie cu liderul platformei "DA". Judecătorul confirmă şi faptul că a participat la protestele organizate de platforma „Demnitate şi adevăr”. Cu toate acestea, Gheorghe Balan neagă că ar fi examinat dosarele Air Moldova, menţionate în investigaţia jurnalistică.
    sursa: prime.md

  • Un judecător vrea anularea hotărârilor Adunării Generale a Judecătorilor

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

    Cererea urmează să fie examinată de Judecătoria sect. Centru, Chișinău. Gheorghe Balan nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a ne vorbi despre solicitarea sa.
    sursa: Zdg.md

  • Judecător incomod, sancţionat

    Magistratul Gheorghe Balan, cunoscut opiniei publice pentru declaraţiile sale critice faţă de corupţia din sistemul judecătoresc, a fost sancţionat cu avertisment. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, după ce acum o lună Colegiul Disciplinar a clasat procedura şi a calificat-o drept neîntemeiată. Procedura disciplinară a fost intentată de către Tatiana Răducanu, pe motiv că judecătorul ar fi uitat să indice într-un dosar date privind măsura de arest. Este o răzbunare, se apără magistratul.
    Magistratul recunoaşte că a omis să indice măsura preventivă în sentinţă, dar spune că acesta este un detaliu nesemnificativ, având în vedere că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare. Gheorghe Balan intenţionează să conteste decizia CSM, pe care o califică drept răzbunare pentru critică.

    Magistratul Gheorghe Balan, cunoscut opiniei publice pentru declaraţiile sale critice faţă de corupţia din sistemul judecătoresc, a fost sancţionat cu avertisment. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, după ce acum o lună Colegiul Disciplinar a clasat procedura şi a calificat-o drept neîntemeiată. Procedura disciplinară a fost intentată de către Tatiana Răducanu, pe motiv că judecătorul ar fi uitat să indice într-un dosar date privind măsura de arest. Este o răzbunare, se apără magistratul.
    Magistratul recunoaşte că a omis să indice măsura preventivă în sentinţă, dar spune că acesta este un detaliu nesemnificativ, având în vedere că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare. Gheorghe Balan intenţionează să conteste decizia CSM, pe care o califică drept răzbunare pentru critică.

    CSM-ul a luat decizia de a-l avertiza pe judecător, după ce Colegiul Disciplinar a emis o hotărâre prin care a dispus clasarea procedurii disciplinare, considerând-o drept neîntemeiată. Gheorghe Balan nu a încălcat norma imperativă a legislaţiei, s-a concluzionat în decizie. Precizăm că judecătorul este cunoscut societăţii pentru declaraţiile sale privind captivitatea sistemului judiciar din Republica Moldova. În opinia lui Gheorghe Balan, justiţia din ţara noastră este una cumpărată, politizată, coruptă şi călcată în picioare de guvernare. 

     
  • Cine salvează CSM-ul?

    Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă. Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.

    Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă. Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.

    Pe 30 mai, la „Casa Sărbătorii” lui Victor Şelin, în preajma monumentului lui Lenin de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”, judecătorii s-au întâlnit pentru a cincea oară în ultimele opt luni, încercând să suplinească locurile vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şi dacă la prima Adunare Generală a Judecătorilor, în octombrie 2013, au participat 373 de magistraţi, la cea de vineri, 30 mai, au venit doar 335 din cei 403 judecători aflaţi în funcţie.

     
  • Judecătorii sunt chemați astăzi la o nouă adunare. IATĂ cine luptă pentru ultimul fotoliu la CSM

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica.
    Gheorghe Balan, judecător la Judecătoria Botanica din 1996, participă pentru a patra oară la lupta pentru un loc în CSM. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin acuzaţii critice la adresa colegilor săi, dar şi a guvernanţilor.

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica.
    Gheorghe Balan, judecător la Judecătoria Botanica din 1996, participă pentru a patra oară la lupta pentru un loc în CSM. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin acuzaţii critice la adresa colegilor săi, dar şi a guvernanţilor.

     
  • Judecătorul Gheorghe Balan solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

    Judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit magistratului, membrii CSM nu reprezintă garantul independenței sistemului judiciar, ci dimpotrivă, au devenit adversarii acestuia și sclavii unui grup de interese.
    În cadrul Adunării generale a Judecătorilor care a avut loc pe 15 februarie 2013, Gheorghe Bălan a criticat activitatea magistraților și Consiliul Suprem al Magistraturii care ” funcționează sub control politic. Conducerea CSM, în persoana lui Nichifor Corochii, își subordonează colegii fără drept de apel unor politicieni și oligarhi.”

    Judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit magistratului, membrii CSM nu reprezintă garantul independenței sistemului judiciar, ci dimpotrivă, au devenit adversarii acestuia și sclavii unui grup de interese.
    În cadrul Adunării generale a Judecătorilor care a avut loc pe 15 februarie 2013, Gheorghe Bălan a criticat activitatea magistraților și Consiliul Suprem al Magistraturii care ” funcționează sub control politic. Conducerea CSM, în persoana lui Nichifor Corochii, își subordonează colegii fără drept de apel unor politicieni și oligarhi.”

    În opinia lui Bălan doar demisia în corpore a CSM, condus anterior de Nicolae Timofti poate salva situația creată.
    „Ieșiți cu arma cuvântului, spuneți lucrurilor pe nume și veți vedea cum totul va reintra în normal. Adversarii independenței noastre sunt mai puțin și mai slabi decât credeți și se bazează dar pe pasivitatea noastră. Să cerem cu toți împreună demisia CSM, ales de noi, care ani în șir ne-a tratat cu indiferență și chiar dispreț, continuând să facă același lucru până în prezent”, a mai spus judecătorul Gheorghe Balan.
    Acum un an, magistratul Gheorghe Balan a declarat că ”Parlamentul și Guvernul s-au unit într-o coaliție împotriva justiției, în dorința de ași subordona acest domeniu”, iar ”unii judecători și procurori au devenit arme în mînile politicienilor”, deaceea ”reforma justiției va rămîne doar o iluzie optică”.

     
  • Только пять судей выставили свои кандидатуры на должность члена ВСМ

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.
    Без особого успеха прошли четыре Республиканских собраний судей (РСС), после которых вакансии остались заполненными не полностью. Очередное РСС назначено на 14 марта.

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.
    Без особого успеха прошли четыре Республиканских собраний судей (РСС), после которых вакансии остались заполненными не полностью. Очередное РСС назначено на 14 марта.

     

     
  • Судья Георгий Балан, прославившийся критическими выпадами в адрес власти и Высшего Совета Магистратуры, может получить дисциплинарное взыскание

    Но не за свои заявления, а за допущенные процедурные нарушения. Руководство одной из тюрем пожаловалось, что едва не выпустило на свободу опасного преступника лишь потому, что служитель Фемиды отправился в отпуск, не подписав ордер на предварительный арест. Судья уверен — ошибка слишком незначительна, чтобы за нее наказывать.
    ВСМ инициировал дисциплинарную процедуру в отношении Георге Балана после юридической проверки, в ходе которой выяснилось: не продлив срок ареста одного из заключенных, он нарушил закон. Служитель Фемиды был обязан поставить подпись под ордером.
    Георге Балан приобрел известность благодаря своим критическим заявлениям.

    Но не за свои заявления, а за допущенные процедурные нарушения. Руководство одной из тюрем пожаловалось, что едва не выпустило на свободу опасного преступника лишь потому, что служитель Фемиды отправился в отпуск, не подписав ордер на предварительный арест. Судья уверен — ошибка слишком незначительна, чтобы за нее наказывать.
    ВСМ инициировал дисциплинарную процедуру в отношении Георге Балана после юридической проверки, в ходе которой выяснилось: не продлив срок ареста одного из заключенных, он нарушил закон. Служитель Фемиды был обязан поставить подпись под ордером.
    Георге Балан приобрел известность благодаря своим критическим заявлениям.

    На прошлой неделе опальный жрец Фемиды баллотировался на пост члена Высшего Совета Магистратуры, но так и не снискал необходимого числа симпатий своих коллег. Сегодня же другой претендент на одно из кресел в ВСМ, бывший председатель этого учреждения — Никифор Корокий, был переведен из единецкого суда в Апелляционную палату Кишинева. Еще три судьи апелляционной палаты Бельц и оргеевского суда подали в отставку.

     

     

     
  • Reforma Justiţiei — o iluzie optică?

    Odată cu plecarea comuniştilor de la guvernare, în R. Moldova s-a promis reformarea justiţiei. Teoretic, ea a început încă din 2010, când ministru al Justiţiei era Alexandru Tănase. Atunci acesta afirma că reforma justiţiei se va axa pe trei domenii prioritare: organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii. La 25 noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei (MJ) a demarat oficial procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în R. Moldova, printr-o lege votată în Parlament şi intrată în vigoare în ianuarie 2012. Costurile reformei în justiţie ar urma să fie de 150 mln de euro, iar o mare parte din bani urmează să vină de la instituţiile internaţionale.

    Odată cu plecarea comuniştilor de la guvernare, în R. Moldova s-a promis reformarea justiţiei. Teoretic, ea a început încă din 2010, când ministru al Justiţiei era Alexandru Tănase. Atunci acesta afirma că reforma justiţiei se va axa pe trei domenii prioritare: organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii. La 25 noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei (MJ) a demarat oficial procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în R. Moldova, printr-o lege votată în Parlament şi intrată în vigoare în ianuarie 2012. Costurile reformei în justiţie ar urma să fie de 150 mln de euro, iar o mare parte din bani urmează să vină de la instituţiile internaţionale.

    Este însă posibilă reformarea justiţiei în R. Moldova, mai ales după ultimele evenimente? Îşi doresc cu adevărat politicienii din R. Moldova reforme într-un domeniu bântuit de corupţie, dar pe care îl manevrează după bunul lor plac? Ce cred judecătorii despre reformarea justiţiei? Cum ar reforma-o ei? Despre toate astea am discutat cu mai mulţi judecători din R. Moldova la Adunarea Generală a Judecătorilor, care a avut loc vineri, 10 februarie, în incinta Teatrului „Mihai Eminescu“ din Chişinău.

     
  • 14 судей выдвинули свои кандидатуры для избрания в ВСМ

    Кроме того, на участие в конкурсе записались и председатель Ниспоренского суда Григоре Шишкану; судьи Кишиневской апелляционной палаты Николае Краю и Серджиу Фурдуй. А еще документы подали Вера Тома (Бельцкая апелляционная палата); судья Рышканского суда Виктор Мику; Серджиу Лебедюк (Военный трибунал); Валериу Харманюк (Бельцкая апелляционная палата); Штефан Ницэ (суд сектора Чентру) и Георге Балан (суд сектора Ботаника).

    Кроме того, на участие в конкурсе записались и председатель Ниспоренского суда Григоре Шишкану; судьи Кишиневской апелляционной палаты Николае Краю и Серджиу Фурдуй. А еще документы подали Вера Тома (Бельцкая апелляционная палата); судья Рышканского суда Виктор Мику; Серджиу Лебедюк (Военный трибунал); Валериу Харманюк (Бельцкая апелляционная палата); Штефан Ницэ (суд сектора Чентру) и Георге Балан (суд сектора Ботаника).

     

     
  • Şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor: Justiţia este o fată morgana, o iluzie optică

    I-a ajuns cuţitul la os. Un magistrat şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor. Cu toate că depăşise timpul acordat pentru discurs, cei peste 450 de judecători din sală l-au lăsat să-şi spună păsul până la sfârşit.
    Judecătorul Gheorghe Balan este magistrat de 15 ani. Însă este "măcinat de dezamăgire după 15 ani de activitate în funcţia de judecător. Mărturisesc cu amăraciune că uneori îmi este silă", a afirmat Gheorghe Balan.

    I-a ajuns cuţitul la os. Un magistrat şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor. Cu toate că depăşise timpul acordat pentru discurs, cei peste 450 de judecători din sală l-au lăsat să-şi spună păsul până la sfârşit.
    Judecătorul Gheorghe Balan este magistrat de 15 ani. Însă este "măcinat de dezamăgire după 15 ani de activitate în funcţia de judecător. Mărturisesc cu amăraciune că uneori îmi este silă", a afirmat Gheorghe Balan.

    Magistratul a recunoscut că justiţia este politizată şi s-a plâns de faptul că domeniul în care activează este sfidat de toate guvernările: "Se vrea o justiţie nedemnă, săracă şi călcată în picioare ca şi întreaga societate, o justiţie care poate fi cumpărată, o justiţie de buzunar, o justiţie care poate fi controlată, o justiţie care poate fi pusă la zid prin populism ieftin".
    Gheorghe Balan crede că reformarea Justiţiei poate fi comparată cu o iluzie optică. "Cât timp unii judecători şi procurori cu funcţii de conducere sunt simple unelte de lucru în mâna oamenilor politici, înfrăţiţi sau contopiţi cu oligarhii, reforma funcţională a Justiţiei rămâne o fată morgana sau cu alte cuvinte, o iluzie optică", a declarat acesta.
    Se pare că judecătorul este profund dezamăgit. "Îmi doresc multe, dar mă tem că înşirându-le aici şi acum, mesajul meu va fi interpretat ca o banală scrisoare către Moş Crăciun care a rămas în amintire din îndepărtata copilărie. Mă înteb şi vă întreb, şi pe dumneavoastră: Cât vom mai suporta această stare de lucruri? a exclamat Balan.

     
  • Новый состав Высшего совета магистратуры

    На повторном общем собрании, созванном в конце ноября, на три вакансии в ВСМ, оставшиеся свободными, претендовали 16 судей.

    На повторном общем собрании, созванном в конце ноября, на три вакансии в ВСМ, оставшиеся свободными, претендовали 16 судей. От судов общей юрисдикции свои кандидатуры выдвинули Никифор Корокий, Григоре Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Виктор Мику, Владимир Брашовяну и Мария Гервас. От Высшей судебной палаты для участия в выборах зарегистрировался Ион Друцэ. Апелляционные палаты в списке кандидатов были представлены Диной Ротарчук, Домникой Маноле, Верой Тома, Аурелией Парпалак, Анатолие Минчуэ, Ионом Муруяну, Ниной Чернат и Серджиу Фурдуй. Однако ни один из кандидатов в члены ВСМ не набрал необходимого количества голосов.

     
  • Парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его себе - судья

    Сегодня парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его не обществу, а себе.

    Сегодня парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его не обществу, а себе. С такими заявлениями в ходе ежегодного собрания судей выступил судья столичного сектора Ботаника Георге Балан, подчеркнувший, что осуществляемая реформа приведет лишь к снижению способностей по привлечению к ответственности крупных преступников.

    ”Уважаемые коллеги каждый день мы слышим риторику, что народные избранники хотят обеспечить независимость правосудия и принципы демократического правления, каждый вечер нас информируют о реформах, которые сделают нас более счастливыми и процветающими. К сожалению, с каждым шагом мы сталкиваемся с обратной ситуацией. За 20 лет мы видим, что у одних есть право на счастье, а у других обязанность быть нищими и терпящими лишения", - сказал он

     

     
  • Молдавские судьи считают причиной коррупции свою зарплату в 300 долларов

    В свою очередь юристы уверены, что власти сами виноваты в коррумпированности судопроизводства.

    В свою очередь юристы уверены, что власти сами виноваты в коррумпированности судопроизводства.

    «Поведение нынешней власти как и предыдущей, ясно показывает, они не хотят чтобы юстиция принадлежала обществу. Им нужна юстиция, которую можно купить, контролировать и пинать ногами. Вот почему юстицию Молдовы считают подкупной и где решения принимаются благодаря родственным связям», - говорит судья Георге Балан.

     

     
  • Судьи избирают Высший совет

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.

    Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут свою деятельность 12 ноября, когда истекает срок полномочий действующих членов. Согласно Закону о Высшем совете магистратуры, 5 из 12 членов избираются судьями, 4 – назначаются парламентом из рядов действительных профессоров, а остальные 3 являются членами по назначению – это министр юстиции, генеральный прокурор и председатель Высшей судебной палаты.
    Согласно недавним изменениям, члены ВСМ не могут работать в судах в период исполнения своих полномочий. Они будут отстранены от должностей и будут постоянно работать в Совете. Вместе с тем лица, занимающие административные посты, лишатся их с избранием на посты членов Высшего совета магистратуры.
    Говоря о собрании судей, министр юстиции Александру Тэнасе заявил, что важно, чтобы в его ходе был подан ясный сигнал о переменах, к которым стремится руководство страны. "Мы не намерены превращать эти перемены в расправу с судьями. Считаем, что любые меры по реформированию и модернизации правосудия должны идти в рамках закона", — сказал Александру Тэнасе.
    Министр юстиции считает, что роль ВСП – "определяющая", поскольку этот орган ответственен за внедрение профессиональных и этических стандартов.
    Для проведения процедуры голосования судьи избрали сначала председателя (судья Высшей судебной палаты Константин Гурски) и секретаря собрания ( судья Суда сектора Чокана Людмила Черней), а также специальную комиссию из 5 членов (Вера Мачински, Ион Цуркану, Николае Горгилэ, Ион Друцэ и Домника Маноле).
    Хотя организаторы голосования настаивали на предложении о меньшем числе кандидатов, чтобы не рассредоточивать голоса, судьи предложили 15 кандидатур. Чтобы стать членом ВСМ, кандидат должен получить голоса более половины присутствующих на собрании. Каждый судья голосует за 5 из 15 кандидатур, включенных в избирательный бюллетень – Николае Тимофти, Ион Тимофей, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Андрей Плэмэдялэ, Тудор Попович, Алена Данилова, Анатол Цуркану, Юрие Иордан, Михай Гаврилицэ, Николае Клима, Дина Ротарчук, Светлана Гаитас, Никифор Гороки и Валентин Вережан.
    Процедура голосования началась в 13.45. Если не удастся избрать 5 членов в первом туре, будет организован второй тур, в этот же день, с участием тех же кандидатов, в убывающем порядке, согласно результатам первого тура. Последнее подобное собрание, состоявшееся в 2005 году, продолжалось почти до полуночи. 

     

     
     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU