База данных судей Республики Молдовa
Пример: Panov Ana
Расширенный поиск
foto: crimemoldova.md

Клевады Валентина

Высшая Судебная Палата Кишинэу,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 12.07.1991

Декретом Президента Республики Молдова №1900-IV от 20 октября 2008 г. ему присвоена высшая квалификационная степень судьи.

Год рождения: 1953

Обучение/Дипломы
1971 - 1977 гг. Лиценциат права, Государственный университет, Кишинэу, Молдова

Соответствующая профессиональная деятельность
1971 - 1978 гг., секретарь суда, консультант, Верховный суд МССР
1978 - 1979 гг. юрисконсульт Объединения химпредприятий, Кишинэу
1979 - 1988 гг., главный консультант Верховного суда МССР

Дата назначения на должность: 12.07.1991

Декретом Президента Республики Молдова №1900-IV от 20 октября 2008 г. ему присвоена высшая квалификационная степень судьи.

Год рождения: 1953

Обучение/Дипломы
1971 - 1977 гг. Лиценциат права, Государственный университет, Кишинэу, Молдова

Соответствующая профессиональная деятельность
1971 - 1978 гг., секретарь суда, консультант, Верховный суд МССР
1978 - 1979 гг. юрисконсульт Объединения химпредприятий, Кишинэу
1979 - 1988 гг., главный консультант Верховного суда МССР

Unknown Object1988 - 1990 гг. юрисконсульт райисполкома Рышкань, Кишинэу
1990 - 1990 гг. юрисконсульт Управления электрического транспорта, Кишинэу
1990 - 1991 гг. юрисконсульт райисполкома Рышкань, Кишинэу
1991 - 1994 гг. судья Суда Рышкань, Кишинэу
1994 - 1996 гг. судья Верховного суда РМ
1996 - 2000 гг. судья Трибунала мун. Кишинэу, Декрет №240 от 24 августа 1996 г.
2000 - 2003 гг. судья Апелляционного суда РМ, Декрет №1579-II от 27 июля 2000 г.
2003 - 2006 гг. судья Апелляционного суда Кишинэу
2006 г. - до настоящего времени - судья Высшей судебной палаты РМ
2008 г. - высшая квалификационная степень судьи, Декрет №1900-IV

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №77/7 от 25 октября 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, два дела ("Flux" и "Duca"), рассмотренных судьей Клевады Валентиной стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», пять решений состава суда с участием судьи Клевады Валентины стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

САВИЦКИ против Молдовырешение от 11.10.2005 г., заявление №11039/02, нарушение ст. 10 Конвенции (свобода выражения мнения);
МАКОВЕЙ  и др. против Молдовырешение от 25.04.2006 г., заявление №19253/03 и др., нарушение ст. 6 Конценции (право на справедливое судебное разбирательство) и ст. 1 Дополнительного протокола №1 (защита собственности);
ДОЛНЯНУ против Молдовы, решение от 13.11.2007 г., заявление №17211/03, нарушение ст. 1 Протокол №1 Конвенции (защита собственности), нарушение ст. 13 Конценции (право на эффективное средство правовой защиты).
ПЕТРЕНКО против Молдовы, решение от 30.03.2010 г., заявление №20928/05, нарушение ст. 8 Конвенции (право на уважение частной и семейной жизни);
СТРУГАРУ против Молдовы, решение от 22.10.2013 г., заявление №44721/08, нарушение ст. 6 § 1 ЕКПЧ и ст. 1. Прот. 1 - отмена вступившего в силу судебного решения, вынесенного в пользу истца в результате неправомерного удовлетворения  Высшей судебной палатой заявления о пересмотре судебного решения.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №77/7 от 25 октября 2013 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 84 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета Mагистратуры.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №77/7 от 25 октября 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, два дела ("Flux" и "Duca"), рассмотренных судьей Клевады Валентиной стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», пять решений состава суда с участием судьи Клевады Валентины стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

САВИЦКИ против Молдовырешение от 11.10.2005 г., заявление №11039/02, нарушение ст. 10 Конвенции (свобода выражения мнения);
МАКОВЕЙ  и др. против Молдовырешение от 25.04.2006 г., заявление №19253/03 и др., нарушение ст. 6 Конценции (право на справедливое судебное разбирательство) и ст. 1 Дополнительного протокола №1 (защита собственности);
ДОЛНЯНУ против Молдовы, решение от 13.11.2007 г., заявление №17211/03, нарушение ст. 1 Протокол №1 Конвенции (защита собственности), нарушение ст. 13 Конценции (право на эффективное средство правовой защиты).
ПЕТРЕНКО против Молдовы, решение от 30.03.2010 г., заявление №20928/05, нарушение ст. 8 Конвенции (право на уважение частной и семейной жизни);
СТРУГАРУ против Молдовы, решение от 22.10.2013 г., заявление №44721/08, нарушение ст. 6 § 1 ЕКПЧ и ст. 1. Прот. 1 - отмена вступившего в силу судебного решения, вынесенного в пользу истца в результате неправомерного удовлетворения  Высшей судебной палатой заявления о пересмотре судебного решения.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №77/7 от 25 октября 2013 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 84 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета Mагистратуры.

 

 

Дела ЕСПЧ с участием Клевады В.

Решение nr.77/7 от 25.10.2013 г.

Решение ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г.

Решение №39/4 от 12.02 2016 г.

Решение ВСМ №496/21 от 19.07.2016 г.

Решение №106/14 от 17 октября 2016 г.

В соответствии с  Решением Коллегии по оценке деятельности судей, №77/7 от 25.10.2013 г., «дисциплинарная коллегия не зафиксировала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Валентины Клевады».

Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии Решением №39/8 от 17 марта 2015 г. отклонил жалобу гр. Гытлан Серджиу, против решения Судебной инспекции от 04 марта 2015 г. об отклонении его обращения от 27 февраля 2015 г. о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи районного суда Сорока Белоуса Вадима, судей Апелляционного суда Бэлць Галины Поливенко, Эдуарда Рацой, A. Галбура и Высшей судебной палаты Валериу Доагэ, Аллы Кобэняну, Тамары Виеру, Валентины Клевады, Иона Королевски как необоснованного.

Согласно Решению №32/5 от 03 апреля 2015 г., Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу Бурлака Штефана против решения Судебной инспекции от 03 февраля 2015 г. об отклонении его обращения №170 p/m от 26 января 2015 г., о привлечении к дисциплинарной ответственности судей Высшей судебной палаты Новак Светланы, Татьяны Виеру, Королевски Иона, Стерниоалэ Олега, Клевады Валентины как необоснованную. По мнению автора обращения, вышеупомянутые судьи допустили проступки, нарушающие нормативно-законодательные положения и подлежат дисциплинарной ответственности на основании ст. 4 части (1) лит. i) Закона о дисциплинарной ответственности судей №178 от 25.07.2014 г. , ст. 22 части (1) лит. f 1) Закона о статусе судьи №544 от 20.07.1995 г., действительного на момент подачи обращения), то есть, за нарушение императивных норм законодательства в процессе отправления правосудия.

21 ноября 2011 г., была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судей Высшей судебной палаты Юлианы Опря, Светланы Кайтаз, Юлии Чимпой и Валентины Клевады с обвинением в дисциплинарных проступках, предусмотренных ст. 22 части (1) лит. a) Закона о статусе судьи и нарушении положений ст. 5 Этического кодекса судьи. Решением №58/15 от 02 декабря 2011 г.  дисциплинарная процедура была прекращена.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи были поданы 32 жалобы, признанные необоснованными.

В соответствии с  Решением Коллегии по оценке деятельности судей, №77/7 от 25.10.2013 г., «дисциплинарная коллегия не зафиксировала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Валентины Клевады».

Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии Решением №39/8 от 17 марта 2015 г. отклонил жалобу гр. Гытлан Серджиу, против решения Судебной инспекции от 04 марта 2015 г. об отклонении его обращения от 27 февраля 2015 г. о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи районного суда Сорока Белоуса Вадима, судей Апелляционного суда Бэлць Галины Поливенко, Эдуарда Рацой, A. Галбура и Высшей судебной палаты Валериу Доагэ, Аллы Кобэняну, Тамары Виеру, Валентины Клевады, Иона Королевски как необоснованного.

Согласно Решению №32/5 от 03 апреля 2015 г., Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу Бурлака Штефана против решения Судебной инспекции от 03 февраля 2015 г. об отклонении его обращения №170 p/m от 26 января 2015 г., о привлечении к дисциплинарной ответственности судей Высшей судебной палаты Новак Светланы, Татьяны Виеру, Королевски Иона, Стерниоалэ Олега, Клевады Валентины как необоснованную. По мнению автора обращения, вышеупомянутые судьи допустили проступки, нарушающие нормативно-законодательные положения и подлежат дисциплинарной ответственности на основании ст. 4 части (1) лит. i) Закона о дисциплинарной ответственности судей №178 от 25.07.2014 г. , ст. 22 части (1) лит. f 1) Закона о статусе судьи №544 от 20.07.1995 г., действительного на момент подачи обращения), то есть, за нарушение императивных норм законодательства в процессе отправления правосудия.

21 ноября 2011 г., была возбуждена дисциплинарная процедура в отношении судей Высшей судебной палаты Юлианы Опря, Светланы Кайтаз, Юлии Чимпой и Валентины Клевады с обвинением в дисциплинарных проступках, предусмотренных ст. 22 части (1) лит. a) Закона о статусе судьи и нарушении положений ст. 5 Этического кодекса судьи. Решением №58/15 от 02 декабря 2011 г.  дисциплинарная процедура была прекращена.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи были поданы 32 жалобы, признанные необоснованными.

 

Решение №58/15 от 02 декабря 2011 г.

Решение №39/8 от 17 апреля 2015 г.

Решение №32/5 от 03 апреля 2015 г.

Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Hotărîrea nr. 102/11 din 13 iulie 2015

Решение №176/10 от 03.06.2016 г.

Решение №16/12 от 22.07.2016 г.

Новости
  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Judecători premiați de CSM. Cine a primit distincții

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    În timp ce unii au fost apreciați cu distincții și diplome, alți magistrați au venit cu critici dure în adresa sistemului de justiție. Printre aceștia a fost și magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria municipiului Chișinău. În discursul său, judecătorul a declarat că ”justiția se transformă într-o stână”. Balan a îndemnat judecătorii să aplice corect legea pentru a-i face pe oameni să creadă în justiție.

    ”Cetățenii se roagă să aibă parte de un complet de judecată corect. Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ?”, a declarat Gheorghe Balan.

    Potrivit președintelui CSM, Victor Micu, pe parcursul anului trecut, peste 130 de judecători au fost evaluați de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Astfel, 50 dintre aceștia au fost apreciați cu calificativul excelent, 72 – foarte bine și 12 – bine.

    ”La capitolul sancționarea disciplinară a judecătorilor, cele mai multe cauze de indisciplină au avut loc la instanțele de primul nivel. Astfel, la judecătoriile din țară au fost intentate 78 de cauze disciplinare. La curțile de apel au fost 5, iar la Curtea Supremă de Justiție 3 cauze. Astfel, 7 judecători au primit avertisment – cea mai blândă sancțiune”, a menționat Victor Micu.

    Sancțiunea de mustrare a fost aplicată în privința a 6 pentru că au încălcălcat din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației, încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor către părți din proces, încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului.

    Cel mai indisciplinat judecător din 2016, conform raportului Colegiului disciplinar, are la activ 5 cauze intentate și examinate și activează la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. El este urmat de doi judecători de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.

    Colegiul disciplinar a stabilit că, cele mai dese abateri comise de judecători au vizat încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Această abatere a fost constatată în 41 de cauze. O altă abatere comisă frecvent a fost încălcarea din motive imputabile judecătorului a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces. Această încalcare a fost stabilită în 30 de cauze.

    Alte încălcări constatate au fost:

    • aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme (15 cauze disciplinare);
    • acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente (9 cauze);
    • alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori, prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora (8 cauze);
    • neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligații de serviciu (6 cauze);
    • atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane (5 cauze);
    • utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești ori, motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător (4 cauze);
    • nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei (2 cauze disciplinare);
    • încălcarea prevederilor privitoare la incompatibilități, interdicții și restricții care îl privesc pe judecător (2 cauze);
    • imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției a altui judecător (1 cauză).

    Astăzi a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care au participat 288 de magistrați, dintre cei 367 câți activează în prezent. În cadrul evenimentului, au fost prezentate rapoartele de activitate ale CSM, Colegiului disciplinar, Colegiului de evaluare a judectărilor, dar și cel al Inspecției judiciare.
    Sursa: bizlaw.md

  • Schema din justiţie

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

     
     
  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.


     
  • Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie, protejaţi de procurori

    Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

    Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

    Judecătorii vizaţi au refuzat să comenteze acuzaţiile. Totodată, Andrei Năstase afirmă că prin răspunsul lor procurorii Anticorupţie ar încerca să-i protejeze pe magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. La rândul său, şeful Procuraturii Anticorupţie a respins acuzaţiile şi a declarat că subalternii săi au emis o decizie perfect legală.
    Amintim că totul a început în 2010, când Ion Druţă, pe atunci preşedintele Judecătoriei Botanica, a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris S o presupusă datorie de câteva milioane. Hotărârea a fost casată şi trimisă la rejudecare de Curtea de Apel Chişinău. Avocatul moldovean, care nu a reuşit să obţină banii, a mers la CEDO, iar agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat o procedură de împăcare între părţi.
    In consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat. Druţă a menţinut de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă. Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia.
    Acum două luni, CSJ a decis să revizuiască acest dosar, iar un membru CSM a intentat o procedură disciplinară pe numele judecătorului Ion Druţă, ce urmează să fie examinată în una din următoarele şedinţe ale Colegiului Disciplinar. 
    sursa: www.jurnal.md

     
     
  • Высшая судебная палата рассмотрит кассационную жалобу NIT

    Как сообщает официальный сайт ВСП, жалоба должна быть рассмотрена коллегией по административным делам в составе судей Нина Чернат, Светлана Филинкова, Валентина Клевады, Василе Игнат.

    Как сообщает официальный сайт ВСП, жалоба должна быть рассмотрена коллегией по административным делам в составе судей Нина Чернат, Светлана Филинкова, Валентина Клевады, Василе Игнат.

     
  • CSJ îi acordă protecţie preşedintelui Ion Muruianu

    Motivele hotărârii de ieri a CSJ, adoptată ce completul de judecată constituit din judecătoarele Valentina CLEVADÎ, Tamara CHIŞCĂ-DONEVA şi Iulia SÎRCU, nu au fost comunicate. Hotărârea motivată urmează a fi redactată în termen de o lună.

    Motivele hotărârii de ieri a CSJ, adoptată ce completul de judecată constituit din judecătoarele Valentina CLEVADÎ, Tamara CHIŞCĂ-DONEVA şi Iulia SÎRCU, nu au fost comunicate. Hotărârea motivată urmează a fi redactată în termen de o lună.


     

     
  • Judecătorii şi-au scos averile la vedere. Opt deputaţi întârzie...

    Judecătorii din Moldova şi-au scos averile la vedere. Pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost plasate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2010 ale unor judecători. Reamintim că, potrivit art. 13 al Legii nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, aceştia erau obligaţi să-şi publice declaraţiile până la 3 martie a.c. Deoarece au parvenit cu întârziere de la Comisia Centrală de Control, declaraţiile judecătorilor au fost publicate abia acum. 

    Judecătorii din Moldova şi-au scos averile la vedere. Pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost plasate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2010 ale unor judecători. Reamintim că, potrivit art. 13 al Legii nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, aceştia erau obligaţi să-şi publice declaraţiile până la 3 martie a.c. Deoarece au parvenit cu întârziere de la Comisia Centrală de Control, declaraţiile judecătorilor au fost publicate abia acum. 

     

     
  • Депутаты-коммунисты отклонили кандидатуру Георге Ульяновски на должность судьи Высшей судебной палаты

    Парламентская фракция Партии коммунистов отклонила одну из четырех кандидатур, представленных Высшим советом магистратуры на должность судей Высшей судебной палаты (ВСП). Кандидатуры Валериу Архип, Валентины Клевады и Валериу Доагэ набрали необходимое количество голосов для назначения на должность судьи ВСП, в то время как кандидатура Георге Ульяновски набрала лишь 38 голосов, а парламентская фракция коммунистов от голосования воздержалась. Ранее, во время голосования в Комиссии по юридическим ...

    Парламентская фракция Партии коммунистов отклонила одну из четырех кандидатур, представленных Высшим советом магистратуры на должность судей Высшей судебной палаты (ВСП). Кандидатуры Валериу Архип, Валентины Клевады и Валериу Доагэ набрали необходимое количество голосов для назначения на должность судьи ВСП, в то время как кандидатура Георге Ульяновски набрала лишь 38 голосов, а парламентская фракция коммунистов от голосования воздержалась. Ранее, во время голосования в Комиссии по юридическим ...

     

     
Infografice
Оставь комментарий