База данных судей Республики Молдовa
Пример: Grumeza Elena
Расширенный поиск
Foto: presedinte.md

Дамаскин Константин

Cуд Кишинев, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 22.09.2005 г.

Решением ВСМ №918/29 от 11 ноября 2014 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Ботаника, в период 07.11.2014 г. - 07.11.2017 г.

Декретом Президента РМ №1359-VII от 30 октября 2014 г. переутвержден на должность судьи Суда сектора Ботаника, муниципия Кишинэу, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №385-V от 30 июня 2010 г. назначен на должность судьи по уголовному преследованию, до достижения предельного возраста.

Дата назначения на должность: 22.09.2005 г.

Решением ВСМ №918/29 от 11 ноября 2014 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Ботаника, в период 07.11.2014 г. - 07.11.2017 г.

Декретом Президента РМ №1359-VII от 30 октября 2014 г. переутвержден на должность судьи Суда сектора Ботаника, муниципия Кишинэу, до достижения предельного возраста.

Декретом Президента РМ №385-V от 30 июня 2010 г. назначен на должность судьи по уголовному преследованию, до достижения предельного возраста.

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №57/4 от 28 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Дамаскин Константина не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных дел 110, оставленных в силе 87 - 79,09%
2012 г. - опротестованных дел 141, оставленных в силе 120 - 85,10%
2013 г. - опротестованных дел 208, оставленных в силе 183 - 87,98%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 2321, отмененных 23 - 0,99%
2012 г. - рассмотренных дел 2425, отмененных 21 - 0,86%
2013 г. - рассмотренных дел 2960, отмененных 25 - 0,84%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №57/4 от 28 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №184/13 от 03 апреля 2012 г., Высший Совет Магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №57/4 от 28 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Дамаскин Константина не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных дел 110, оставленных в силе 87 - 79,09%
2012 г. - опротестованных дел 141, оставленных в силе 120 - 85,10%
2013 г. - опротестованных дел 208, оставленных в силе 183 - 87,98%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 2321, отмененных 23 - 0,99%
2012 г. - рассмотренных дел 2425, отмененных 21 - 0,86%
2013 г. - рассмотренных дел 2960, отмененных 25 - 0,84%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №57/4 от 28 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №184/13 от 03 апреля 2012 г., Высший Совет Магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

 

Решение №329/27 от 03.11.2020 г.

Решение №100/12 от 06.10.2017 г.

Решение №313/15 от 02.05.2017 г.

Решение №57/4 от 28.03.2015 г.

Решение №184/13 от 03 апреля 2012 г.

Дела ЕСПЧ

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №57/4 от 28.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда сектора Ботаника мун. Кишинэу Дамаскин Константина».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи по уголовному преследованию было подано 17 жалоб, все признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №57/4 от 28.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда сектора Ботаника мун. Кишинэу Дамаскин Константина».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи по уголовному преследованию было подано 17 жалоб, все признанные необоснованными.

 

Решение №163/07 от 01.09.2020 г.

Решение №154/6 от 20.06.2019г.

Решение №131/5 от 24.05.2019 г.

Решение №9/5 от 25 Mая 2018 г.

Решение №193/7 от 25 мая 2018 г.

Решение №24/1 от 27.01.2017 г.

Новости
  • Numele judecătorilor desemnați de CSM pentru exercitarea funcțiilor de președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-au desemnat marți, 25 mai, pe Vitalie Stratan în calitate de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Magistrata Angela Catană a fost aleasă în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar judecătorul Constantin Damaschin a fost desemnat pentru exercitarea funcției de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-au desemnat marți, 25 mai, pe Vitalie Stratan în calitate de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Magistrata Angela Catană a fost aleasă în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar judecătorul Constantin Damaschin a fost desemnat pentru exercitarea funcției de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

    „Plenul CSM hotărăște: Vitalie Stratan este ales în calitate de președinte interimar al judecătoriei Chișinău în temeiul legii cu privire la organizarea judecătorească, începând cu 27 mai. Angela Catană este desemnată în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 26 mai 2021, până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Constantin Damaschin este ales în funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, începând cu 27 mai, până la completarea funcției în modul stabilit de lege”, a declarat președinta interimară a CSM, Luiza Gafton.

    Angela Catană este judecătoare din anul 1996. În anul 2001, printr-un decret semnat de fostul președinte al R. Moldova Petru Lucinschi, Catană a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Constantin Damaschin activează în calitate de judecător din anul 2005. În anul 2016, acesta a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Central, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. Din anul 2014 până în anul 2017, Damaschin a exercitat funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Botanica. În funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, până la atingerea plafonului de vârstă, Damaschin a fost numit printr-un decret semnat de fostul președinte al R. Moldova în 2014.

    Vitalie Stratan activează în calitate de judecător din anul 2008. În luna noiembrie a anului 2017, Stratan a fost numit pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Tot în 2017, Vitalie Stratan a îndeplinit atribuțiile judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
    Sursa: zdg.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Декларированное имущество судей: дома и автомобили по ничтожным ценам

    Многие судьи занижают стоимость декларируемого движимого и недвижимого имущества, которым владеют официально. К такому выводу пришли репортеры Центра журналистских расследований, изучившие более 400 деклараций о доходах и имуществе за 2014 год, поданных магистратами.

    Лилия Лупашко с «Мерседесом» за 500 евро

    Лилия Лупашко из Суда сектора Рышкановка мун. Кишинева, которая обладает мандатом судьи с 2008 года, владеет двумя автомобилями. Один из них, «Chevrolet Captiva» (2011 года выпуска), стоимостью в 456.250 леев, куплен в лизинг в 2013 году. Второй автомобиль, «Mercedes-Benz E220» 2008 года выпуска, фигурирует в декларации об имуществе как приобретенный в 2012 году всего за 10.000 леев. На автомобильном рынке сейчас такой автомобиль можно купить за 10.000 евро, а в 2012 году стоил еще больше. Ее коллега из этой же судебной инстанции Алена Мирон указывает в своей декларации об имуществе аналогичный автомобиль, только 2004 года выпуска, за который заплатила 8.000 евро.

    Многие судьи занижают стоимость декларируемого движимого и недвижимого имущества, которым владеют официально. К такому выводу пришли репортеры Центра журналистских расследований, изучившие более 400 деклараций о доходах и имуществе за 2014 год, поданных магистратами.

    Лилия Лупашко с «Мерседесом» за 500 евро

    Лилия Лупашко из Суда сектора Рышкановка мун. Кишинева, которая обладает мандатом судьи с 2008 года, владеет двумя автомобилями. Один из них, «Chevrolet Captiva» (2011 года выпуска), стоимостью в 456.250 леев, куплен в лизинг в 2013 году. Второй автомобиль, «Mercedes-Benz E220» 2008 года выпуска, фигурирует в декларации об имуществе как приобретенный в 2012 году всего за 10.000 леев. На автомобильном рынке сейчас такой автомобиль можно купить за 10.000 евро, а в 2012 году стоил еще больше. Ее коллега из этой же судебной инстанции Алена Мирон указывает в своей декларации об имуществе аналогичный автомобиль, только 2004 года выпуска, за который заплатила 8.000 евро.

    Магистрат Диана Кристиан из Суда Стрэшень указывает в декларации об имуществе, что владеет атомобилем «Nissan Almira Tino» (2006 года производства), который купила в 2012 году всего за 5.000 леев. На одном из порталов объявлений Республики Молдова мы нашли автомобиль такой же модели 2005 года выпуска с заявленной стоимостью в 4.700 евро.

    Судья Людмила Холевицкая работает в системе правосудия с 2008 году, а в прошлом году была переведена из Суда района Комрат в Суд сектора Рынкановка муниципия Кишинева. Магистрат указывает в декларации об имуществе, что в 2013 году приобрела автомобиль «Mazda 6» 2003 года производства, за который заплатила всего 10.000 леев. В 2009 году она купила себе автомобиль «BMW 525 d» (2001 года выпуска), за который заплатила и того меньше – 3.000 леев. На данный момент автомобиль «Mazda 6» 2003 года выпуска можно купить на авторынке Молдовы в лучшем случае за 3.500 евро, а «BMW 525 d» 2001 года производства стоит не менее 5.000 евро.

    Людмила Грэдинару, которая с 2011 года работает в Суде Флорешть, владеет автомобилем модели «Honda Jazz» (2006 года производства). В декларации об имуществе указывает, что приобрела автомобиль в 2014 году за 10.000 леев. Рыночная стоимость автомобиля такой модели девятилетней давности – около 4.000 евро.

    Магистраты с автомобилями за 10.000 леев

    И Геннадий Мыцу, занимающий должность судьи в Сорока с 2003 года, утверждает в декларации об имуществе, что купил в 2012 году автомобиль «Hyundai Tucson» (2008 года выпуска) всего за 10.000 леев. Аналогичный автомобиль, только постарее – 2005 года производства, выставлен на продажу на одном из сайтов Республики Молдова за 9.500 евро.

    Аурелий Постика из Суда сектора Рышкановка муниципия Кишинева тоже утверждает, что заплатил всего 10.000 леев за автомобиль марки «Toyota Yaris» (2004 года выпуска), зарегистрированный на имя супруги. Рыночная стоимость такого автомобиля колеблется от 3.000 до 4.500 евро.

    Александр Споялэ из Суда сектора Чокана мун. Кишинева заявляет, что в 2010 году заплатил всего 500 евро за свой автомобиль «Renault Megane» (2006 года выпуска). Сейчас такой автомобиль стоит как минимум на 3.000 евро больше суммы, которую якобы заплатил судья пять лет назад.

    И председатель Кишиневского окружного коммерческого суда Зинаида Талпалару указывает в декларации об имуществе цены далеко не соответствующие реальным. Она утверждает, что автомобиль марки «Citroën C3» 2002 года выпуска, купленный в 2009 году, якобы обошелся ей в 12.824 леев, а за автомобиль «Mercedes Benz S320» (2002 года) заплатила в 2006 году 15.115 леев. Мы нашли на авторынке аналогичный «Mercedes», только на четыре года постарше, который продается за 3.500 евро. И рыночная стоимость автомобиля «Citroën C 3» 2002 года выпуска не ниже 2.000 евро.

    Практика занижения стоимости своего недвижимого имущества не чужда и магистратам Высшей судебной палаты. Так, судья Святослав Молдован, работающий в этой инстанции с 2003 года, на манер многих своих коллег из низших инстанций, указывает в декларации об имуществе, что его автомобиль «Toyota Avensis», купленный в 2008 году, стоит 10.000 леев. На автомобильном рынке Республики Молдова такой автомобиль оценивается не менее чем в 7.500 евро.

    Согласно декларации об имуществе, магистрат Владимир Тимофти из Высшей судебной палаты владеет тремя автомобилями. Стоимость двух автомобилей кажется заниженной. Тимофти утверждает, что купил в 2012 году автомобиль модели «Rover 25» (2001 года выпуска) за 5.000 леев, а за автомобиль «Hyundai Santa Fe» (2007 года выпуска) якобы заплатил в прошлом году 28.000 леев. «Rover 25» 2001 года производства продается на авторынке примерно за 2.500 евро, а второй автомобиль стоит не менее 10.000 евро.

    Занижение магистратами стоимости принадлежащих им автомобилей в декларациях об имуществе подтверждает и оценка, произведенная автомобильным экспертом Андрей Табуйкэ по нашей просьбе.

    Андрей Табуйкэ, главный редактор портала AutoExpert.md: «Стоимость автомобилей сильно варьируется в зависимости от оснащения, пробега, состояния и двигателя автомобиля. Некоторые модели официально не поставлялись на нашем рынке, они импортировались физическими лицами из других стран. Средняя стоимость автомобиля модели «Mercedes-Benz E220» 2008 года выпуска варьируется в пределах 9.500-11.500 евро; «Nissan Almira Tino» 2006 года производства: 5.000-6.000 евро; «Mazda 6» производства 2003 года: 3.500-5.500 евро (в зависимости от поколения); «BMW 525 d» 2001 года выпуска: 5.000-7.000 евро; «Honda Jazz» 2006 года выпуска: 4.000-4.700 евро; «Hyundai Tucson» 2008 года: 6.000-7.000 евро; «Toyota Yaris» 2004 года: 3.500-4.000 евро; «Renault Megane» 2006 года выпуска: 3.000-4.000 евро; «Citroën C3» 2002 года: 2.500-3.500 евро; «Mercedes Benz S320» 2002 года выпуска: 8.000-10.000 евро; «Toyota Avensis» 2008 года производства: 7.500-8.500 евро; «Rover 25» 2001 года: 2.000-2.500 евро; «Hyundai Santa Fe» 2007 года выпуска: 10.000-12.000 евро».

    Жилье стоимостью до двух тысяч евро

    И цены на жилую недвижимость не стесняются принижать магистраты в представляемых декларациях об имуществе. Закон требует, чтобы в декларациях указывалась кадастровая стоимость недвижимости, которая, однако, чаще всего не соответствует рыночной стоимости. Пользуясь этим, равно как и другими пробелами в законодательстве, некоторые судьи декларируют нереально низкие цены. Например, Юрий Счастливый, работающий с 1993 года в Суде Яловень, утверждает, что квартира, зарегистрированная на имя супруги, площадью в 60,8 квадратных метра, стоит не более 16.645 леев.

    Алена Донос из Суда Бэлць указывает в декларации об имуществе, что владеет жилым домом площадью в 79,8 квадратных метра и стоимостью 39.625 леев, полученным по наследству в 2014 году.

    Показателен и пример магистрата Алены Мирон из Суда столичного сектора Рышкановка, которая владеет несколькими объектами недвижимости. Так, она декларирует, что владеет жилым домом площадью 141,7 квадратных метра с пристройками и прилегающим земельным участком, стоимостью в 46.875 леев, полученным по дарственной в 2011 году, и еще одним домом в 131 квадратный метр с пристройками и прилегающим земельным участком площадью в 0,2587 га, также доставшимся ей по наследству, стоимость которого составляет всего 14.069 леев.

    Ни кола, ни двора

    Если верить информации из деклараций об имуществе магистратов, не менее четверти из них бедны и не имеют – ни они, ни члены их семей – никакого  жилья или автомобиля. Например, судебный следователь Константин Дамаскин из Суда столичного сектора Ботаника, хотя и декларирует земельный участок под строительство жилья, полученный еще 31 декабря 2005 года (всего через три месяца после получения мандата судьи), официально не имеет жилья. Пресса писала раньше о судьях Светлане Филинковой из Высшей судебной палаты и Сергее Арнэуте из Кишиневской апелляционной палаты, которые живут в роскошных домах, которые, однако, не указаны в их декларациях о доходах и имуществе.

    Судя по декларации об имуществе, беден и магистрат Владимир Брашовяну, который много лет проработал в Суде столичного сектора Чентру, а 7 августа 2015 года указом президента был назначен на должность судьи Кишиневской апелляционной палаты. В действительности же Владимир Брашовяну проживает в роскошной вилле по улице Яловенской в Кишиневе.

    И председатель Кишиневской апелляционной палаты Ион Плешка, согласно его декларации об имуществе, не имеет ни единого транспортного средства – ни он, ни его супруга, зато владеет недвижимостью, стоимостью в миллионы.

    Магистрат: «Не думала, что у меня могут возникнуть проблемы»

    Некоторые судьи, фигурирующие в данном журналистском расследовании, с которыми мы связались по телефону, уклонились или отказались от комментариев. Магистрат Владимир Тимофти сказал нам, что автомобиль купила его супруга и посоветовал спросить у нее, почему автомобиль стоит так дешево. Зинаида Талпалару пояснила, что оба автомобиля купил за рубежом ее супруг и что она указала в своей декларации об имуществе цены, фигурирующие в договорах купли-продажи. «Согласно законодательству, следует указывать стоимость из официальных документов. Не думала, что у меня могут возникнуть проблемы», - отметила председатель Коммерческого суда.

    НКН не проверяет стоимость автомобилей

    Национальная комиссия по неподкупности проверила в текущем году декларации об имуществе 17 судей. Только в трех случаях были установлены отклонения по разделу достоверности деклараций и материалы были переданы в Генеральную прокуратуру. Речь идет о магистратах Михае Чунту из Суда Криулень, Светлане Филинковой из Высшей судебной палаты и Сергее Арнауте из Кишиневской апелляционной палаты. В отношении последних двух НКН инициировала проверку по собственной инициативе вследствие появившихся в прессе материалов журналистских расследований. В остальных 14 случаях НКН решила прекратить проверку вследствие того, что отклонения «допущены непреднамеренно». Исполняющий обязанности начальника Прокуратуры по борьбе с коррупцией Андриан Попенко сообщил нам, что все три дела были закрыты из-за отсутствия состава преступления.

    Пресс-секретарь НКН Кристина Думбрэван сказала нам, что представляемое ею учреждение не проверяет стоимость автомобилей, указанную в декларациях об имуществе. «Подайте запрос и НКН проверит», - посоветовала Думбрэван.

    Член ВСМ: «Подпадают под воздействие Уголовного кодекса»

    Член Высшего совета магистратуры Теодор Кырнац считает, что судьи занижают стоимость недвижимого имущества и транспортных средств с целью уклонения от уплаты налогов. Другая причина – чтобы стоимость указанного в декларации имущества соответствовала доходам. «Речь идет о ложной информации в официальных документах, преступление, предусмотренное Уголовным кодексом», - отметил член ВСМ. Однако проблема в том, что эти правонарушения почти невозможно доказать, поскольку магистраты составляют договоры, в которых указываются заниженные цены на имущество, с согласия продавцов. Теодор Кырнац считает, что занижение стоимости имущества – серьезная проблема, которую можно решить только с привлечением Таможенной службы и Государственного предприятия «Cadastru».

    Что говорят эксперты в области борьбы с коррупцией

    Эксперт Transparency International-Moldova Янина Спиней утверждает, что магистраты, но и другие государственные чиновники, пользуются лазейкой в законодательстве. «Закон предусматривает, что в декларациях об имуществе необходимо указывать цены из договоров купли-продажи. Заниженная стоимость указывается умышленно, чтобы впоследствии платить меньше налогов и «вписать» приобретенное имущество в рамки легальных доходов. Очевидно, что нужно внести изменения в законодательство. Но ведь есть еще и закон совести, который многие не соблюдают», - сказала эксперт.

    Аналогичного мнения придерживается и член Высшего совета магистратуры из Румынии Кристи Данилец:

    «У магистратов должны быть только легальные доходы. Они должны декларировать все свои доходы и имущество. Если кто-то приобретает какое-то имущество, то должен декларировать реальную стоимость. Иначе это становится преступным деянием из разряда представления ложной информации. Не могу понять, к чему магистрату, которому нечего скрывать, который честен, вносить другие суммы в документы о покупке какой-то вещи, дома или автомобиля. Неподкупность предполагает максимальную корректность, честность. К сожалению, некоторые еще не понимают этого. Чтобы изменить нынешнее положение вещей, нужны прозрачность и позитивное давление»

    Председатель Альянса против коррупции Ольга Быткэ объясняет это явление тем, что положения законодательства не адаптированы к предотвращению коррупции. «В Уголовном кодексе есть статьи, предписывающие доказывание намерения ложного декларирования. А поскольку намерение невозможно доказать, Генеральная прокуратура прекращает дело. В итоге, все усилия расследовательской прессы, профильных неправительственных организаций и НКН сводятся к нулю, а лица с сомнительной неподкупностью остаются в должности», - заявила эксперт.

    По утверждениям Ольги Быткэ, сейчас ведется работа над проектом закона о реформировании НКН. «Это третий пакет такого рода законопроектов, призванных разблокированных деятельность НКН и усилить аспект предупреждения коррупции. Проект был заблокирован правительством Габурича. Как можно верить, что человек, который в десятки раз занижает стоимость автомобиля в декларации об имуществе или же восе не декларирует его, работает исключительно на благо публичного интереса?», - прокомментировала председателя Альянса против коррупции.

    sursa: anticorupție.md

  • Judecător de la Botanica în vizită suspectă la Judecătoria Rîșcani

    Judecătorul de instrucție Damaschin a ieșit de la Judecătoria Rășcani exact înaintea procesului în privința arestării lui Radu Vartic, reținut la 17 februarie, personaj pe care anume Damaschin , în numele Judecătoriei Botanica l-a eliberat dintr-un arest similar în mai anul trecut.
    Avocatul, Vitalie Țaulean, presupune că această vizită ar putea avea legătură cu dosarele clientului său.

    Judecătorul de instrucție Damaschin a ieșit de la Judecătoria Rășcani exact înaintea procesului în privința arestării lui Radu Vartic, reținut la 17 februarie, personaj pe care anume Damaschin , în numele Judecătoriei Botanica l-a eliberat dintr-un arest similar în mai anul trecut.
    Avocatul, Vitalie Țaulean, presupune că această vizită ar putea avea legătură cu dosarele clientului său.

    sursa: www.Curaj.MD

     

     
  • Judecătorul de instrucție pune la treabă poliția și procuratura #Botanica

    Judecătorul Damaschin a admis parțial demersurile mele de anulare a ordonanțelor de procuror emise pe cazul agresării mele cu spray în ochi pe 21 iunie 2014 de către un grup de indivizi mascați. Așadar, s-a recunoscut că anchetatorul Dinu Morogai și procuroarea Victoria Străistaru n-au făcut nimic ca să afle cine-i vinovat, probabil nu se pricepe sau e motivată politic să lase dosarul la macerat.

    Judecătorul Damaschin a admis parțial demersurile mele de anulare a ordonanțelor de procuror emise pe cazul agresării mele cu spray în ochi pe 21 iunie 2014 de către un grup de indivizi mascați. Așadar, s-a recunoscut că anchetatorul Dinu Morogai și procuroarea Victoria Străistaru n-au făcut nimic ca să afle cine-i vinovat, probabil nu se pricepe sau e motivată politic să lase dosarul la macerat.

     

     
  • Глава государства подписал новые указы о назначении магистратов

    В должности магистратов были утверждены: Константин Рошка (суд сектора Чентру муниципия Кишинев), Вероника Жомиру-Никулицэ (суд сектора Рышкань муниципия Кишинев), Григоре Ботнару (Стрэшенский суд) и Мария Козма (суд сектора Чокана муниципия Кишинев).
    Президентскими указами Виктор Рацой был переутвержден на должность судьи сектора Буюкань муниципия Кишинев до истечения срока полномочий, а Константин Дамаскин – на должность судьи сектора Ботаника муниципия Кишинев до достижения предельного возраста.

    В должности магистратов были утверждены: Константин Рошка (суд сектора Чентру муниципия Кишинев), Вероника Жомиру-Никулицэ (суд сектора Рышкань муниципия Кишинев), Григоре Ботнару (Стрэшенский суд) и Мария Козма (суд сектора Чокана муниципия Кишинев).
    Президентскими указами Виктор Рацой был переутвержден на должность судьи сектора Буюкань муниципия Кишинев до истечения срока полномочий, а Константин Дамаскин – на должность судьи сектора Ботаника муниципия Кишинев до достижения предельного возраста.

     
  • CSM va propune şefului statului reconfirmarea în funcţie a mai multor judecători

    CSM a acceptat cererile unor judecători de instrucţie referitor la reconfirmarea în funcţia de judecător. Solicitanţi sunt Vladimir Rusnac, de la Judecătoria Cimişlia, Oleg Moraru, magistrat în Glodeni, Petru Vacula, de la Judecătoria Leova, Vitalie Mironov, de la Judecătoria Sângerei şi Marina Curtiş, Judecătoria Taraclia.

    Totodată, CSM a amânat examinarea într-o altă şedinţă a mai multor cereri privind reconfirmarea în funcţia de judecător. Decizia a fost luată pentru studierea materialelor suplimentare la dosarele personale ale lui Anatolie Galben, magistrat în Râşcani, Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica şi Victor Raţoi, de la Judecătoria Buiucani.

    CSM a acceptat cererile unor judecători de instrucţie referitor la reconfirmarea în funcţia de judecător. Solicitanţi sunt Vladimir Rusnac, de la Judecătoria Cimişlia, Oleg Moraru, magistrat în Glodeni, Petru Vacula, de la Judecătoria Leova, Vitalie Mironov, de la Judecătoria Sângerei şi Marina Curtiş, Judecătoria Taraclia.

    Totodată, CSM a amânat examinarea într-o altă şedinţă a mai multor cereri privind reconfirmarea în funcţia de judecător. Decizia a fost luată pentru studierea materialelor suplimentare la dosarele personale ale lui Anatolie Galben, magistrat în Râşcani, Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica şi Victor Raţoi, de la Judecătoria Buiucani.

    În cadrul aceleiaşi şedinţe, CSM a decis să propună preşedintelui Nicolae Timofti numirea în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a judecătorului Aurelia Pleşca. O cerere înaintată în acelaşi context de judecătorul Vitalie Derevenco, de la Judecătoria Comrat, nu a fost acceptată de către CSM, pe motiv că solicitantul  nu a întrunit numărul necesar de voturi.

     
  • Господа браконьеры

    На днях был обнародован официальный список лиц, участвовавших в элитной охоте 23 декабря прошлого года, во время которой был убит Сорин Пачу - один из загонщиков дичи.  Никто так и не сознался в убийстве, и это означает, что кто-то из участников той охоты в заповеднике скрывает правду.

    На днях был обнародован официальный список лиц, участвовавших в элитной охоте 23 декабря прошлого года, во время которой был убит Сорин Пачу - один из загонщиков дичи.  Никто так и не сознался в убийстве, и это означает, что кто-то из участников той охоты в заповеднике скрывает правду.

     
     
  • Охота с участием генпрокурора Молдавии оказалась незаконной

    Портал E-News опубликовал неофициальный список участников охоты, состоявшейся 23 декабря. Если верить источнику, в ней помимо Зубко и Крецу участвовали, в частности, председатель Апелляционной палаты Кишинева Ион Плешка, судья Константин Дамаскин, депутат парламента Валерий Гума и член кишиневского муниципального совета Юрий Нэстас.

    Портал E-News опубликовал неофициальный список участников охоты, состоявшейся 23 декабря. Если верить источнику, в ней помимо Зубко и Крецу участвовали, в частности, председатель Апелляционной палаты Кишинева Ион Плешка, судья Константин Дамаскин, депутат парламента Валерий Гума и член кишиневского муниципального совета Юрий Нэстас.

     

     
  • Judecătorul Constantin Damaschin: „Pe 23 decembrie am fost la serviciu“

    Magistratul susţine că nu deţine o armă de vânătoare, nu a fost vreodată la o partidă de vânătoare şi că nu ştie unde este Pădurea Domnească.
    Constantin Damaschin declară că în data de 23 decembrie s-a aflat la serviciu, la judecătoria sectorului Botanica din Capitală. „În ziua aceea am fost la serviciu. Nu posed armă de vânătoare, nu am participat niciodată la o partidă de vânătoare şi nici nu ştiu unde este Pădurea Domnească. E o aberaţie!“, spune magistratul.

    Magistratul susţine că nu deţine o armă de vânătoare, nu a fost vreodată la o partidă de vânătoare şi că nu ştie unde este Pădurea Domnească.
    Constantin Damaschin declară că în data de 23 decembrie s-a aflat la serviciu, la judecătoria sectorului Botanica din Capitală. „În ziua aceea am fost la serviciu. Nu posed armă de vânătoare, nu am participat niciodată la o partidă de vânătoare şi nici nu ştiu unde este Pădurea Domnească. E o aberaţie!“, spune magistratul.

    Numele judecătorului apare într-o listă neoficială alături de procurorul general Valeriu Zubco, preşedintele Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca şi vicepreşedintele Curţii de Apel Chişinău Gheorghe Creţu cu privire la participanţii de la vânătoarea din Rezervaţia Pădurea Domnească unde a fost împuşcat mortal omul de afaceri Sorin Paciu.

     
  • Noi acuzaţii în cazul omorului de la vânătoare: Damaschin era judecător?

    Astăzi Nicolae Damaschin, membru al CCA, a remis un nou comunicat de presă, prin care afirmă că numele său a fost confundat cu numele unui judecător. Iată ce se spune în declaraţia lui Nicolae Damaschin: „Stimaţi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor mass-media, În următoarele rînduri anunţ despre confirmarea confundării persoanei mele cu un alt cetăţean ce poartă numele Damaschin, despre care anunţa Sergiu Mocanu în cadrul conferinţei de presă „Omucidere săvîrşită de un demnitar de rang înalt!” din 6 ianuarie 2013. S-a constatat că e vorba de o altă persoană, şi anume Constantin Damaschin, judecător.” Contactat de către ZdG, judecătorul Constantin Damaschin de la Judecătoria Botanica a declarat că nu a fost în acea zi la vânătoare, nu deţine armă şi nu ştie de ce a făcut Nicolae Damaschin de la CCA această decaraţie de presă.

    Astăzi Nicolae Damaschin, membru al CCA, a remis un nou comunicat de presă, prin care afirmă că numele său a fost confundat cu numele unui judecător. Iată ce se spune în declaraţia lui Nicolae Damaschin: „Stimaţi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor mass-media, În următoarele rînduri anunţ despre confirmarea confundării persoanei mele cu un alt cetăţean ce poartă numele Damaschin, despre care anunţa Sergiu Mocanu în cadrul conferinţei de presă „Omucidere săvîrşită de un demnitar de rang înalt!” din 6 ianuarie 2013. S-a constatat că e vorba de o altă persoană, şi anume Constantin Damaschin, judecător.” Contactat de către ZdG, judecătorul Constantin Damaschin de la Judecătoria Botanica a declarat că nu a fost în acea zi la vânătoare, nu deţine armă şi nu ştie de ce a făcut Nicolae Damaschin de la CCA această decaraţie de presă.

     
Infografice
Оставь комментарий