Биографические данные
Дата назначения на должность: 25.04.1995 г.
Декретом Президента РМ №1707-III от 27 февраля 2004 г. назначен переводом на должность судьи Аппеляционной палаты Кишинэу.
Декретом Президента РМ №1430-II от 26 апреля 2000 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста.
Год рождения: 1959
Обучение/Дипломы
1991 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет
Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
09.1976 - 05.1978 учитель физической культуры, средняя школа с. Гиличень, районул Теленешть
05.1978 г. - 04.1980 г. Срочная военная служба
07.1980 г. - 07.1983 г. начальник лесхоза района Бозойка, край Красноярский
09.1983 г. - 07.1986 г. учитель физической культуры, средняя школа с. Скорцень, района Теленешть
08.1986 г. - 06.1991 г. студент, юридический факультет, ГУМ
07.1991 г. - 04.1995 г. консультант Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу
25.04.1995 г. судья Суда Рышкань, мун. Кишинэу, (Декрет №132)
26.04.2000 г. назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Декрет №1430-II)
27.02.2004 г. назначен переводом на должность судьи Аппеляционной палаты Кишинэу (Декрет №1707-III)
Доходы
Доход по основному месту работы 73 590,69 лея
Доход из других законных источников, пенсии 54 000 леев
Доходы
Доход по основному месту работы 74 860,98 лея
Доход из других законных источников, пенсии 52 800 леев
Недвижимость
Гараж в комм. Стэучень площадью 46,5 кв.м. стоимостью 38 766 леев
Доходы
Доход по основному месту работы (Аппеляционный суд, Кишинэу, судья) 71 802,94 лея
Доход из других законных источников, пенсии 52 800 леев
Недвижимость
Квартира стоимостью 132 716 леев, 1/3 долевая часть, договор дарения 03.08.20013 г.
Финансовые активы
Банковский депозит открытый в 2013 г. на сумму 30 404 леев, под 8% годовых
Согласно Констатирующему акту №03/30 от 05 февраля 2015 г. Национальная антикоррупционная комиссия постановила приостановить контроль в отношении судьи Апелляционного суда Кишинэу Серджиу Арнаут, по причине констатации нарушения правового режима декларирования доходов и имущества за 2013 год через неуказание в декларации жилого дома, находящегося в пользовании и 20% долевой части в уставном капитале «Alina-S» SRL и направить обращение в Генеральную прокуратуру для рассмотрения в свете ст.352¹ Уголовного кодекса факта включения Серджиу Арнаутом неточных и неполных данных в Декларацию о доходах и имуществе за 2013 год, поданную 26.03.2014 г.
Доходы
1. Доход по основному месту работы (Аппеляционный суд, Кишинэу, судья) 71 802,94 лея
2. Доход полученный по вкладам в финансовые учреждения, процентный доход 4 661 лей
3. Доход из других законных источников, пенсии 70 752 лея
Недвижимость
1. Квартира площадью 70,8 кв.м., стоимостью 132 716 леев, 1/3 долевая часть, договор дарения от 03.08.2012 г.
2. Гараж площадью 46,3 кв.м., стоимостью 38 766 леев, купленный в 2010 г., договор купли-продажи от 29.12.2010 г.
Движимое имущество
Автомобиль марки BMV 520 I (год выпуска 1996), в пользовании
Финансовые активы
1. Карточка по зарплате, открытая в 2007 г.
2. Карточка по пенсии, открытая в 2009 г.
3. Текущий счет на сумму 91 291,93 лея, под 8 процентов годовых, открытый в 2011 г.
Доходы
1. Доход по основному месту работы (Аппеляционный суд Кишинэу, судья) 173 309,26 лея
2. Доход полученный по вкладам в финансовые учреждения, процентный доход 10 039,51 лея
3. Доход из других законных источников, пенсии 129 792 лея
Недвижимость
1. Квартира площадью 70,8 кв.м. стоимостью 132 716 леев, 1/3 долевая часть, договор дарения от 03.08.2012 г.
2. Гараж площадью 46,3 кв.м. стоимостью 38 766 леев купленный в 2010 г., договор купли-продажи от 29.12.2010 г.
Движимое имущество
1. Автомобиль марки BMV 520 I (год выпуска 1996), в пользовании
2.НовоеГрузовик марки ГАЗ 24 (год выпуска 1985), в собственности с 2014 г., стоимостью 10 000 леев
Финансовые активы
1. Карточка по зарплате, открытая в 2007 г.
2. Карточка по пенсии, открытая в 2009 г.
3.НовоеПлатежное поручение, удостоверение пенсионера, выданное в 2015 г.
4. Текущий счет на сумму 196 331,41 лея, под 8 процентов годовых, открытый в 2012 г.
Оплаченная профессиональная деятельность
Аппеляционный суд Кишинэу, судья
Оплаченная профессиональная деятельность
Аппеляционный суд Кишинэу, судья
Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №137/11 от 20 декабря 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, пять решений состава суда с участием судьи Серджиу Арнаут стали предметом рассмотрения в Европейском суде.
По информации размещенной на странице «Юристы за права человека», четыре решения состава суда с участием судьи Серджиу Арнаут стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.
АВРАМ и другие против Молдовы, решение от 05.07.2011 г., заявление №41588/05, нарушение ст. 8 ЕСПЧ.
TIMPUL INFO-MAGAZIN и АНГЕЛ против Молдовы решение от 27.11.2007 г., заявление №42864/05, нарушение ст. 10 Конвенции (свобода выражения мнения);
ОСТРОВАР против Молдовы, решение от 13.09.2005 г., заявление №35207/03, нарушение ст. 3 Конценции (запрещение пыток), нарушение ст. 8 Конвенции (право на уважение частной и семейной жизни), нарушение ст. 13 Конценции (право на эффективное средство правовой защиты), в совокупности со ст. 3 Конценции.
ШАРБАН против Молдовы, решение от 04.10.2005 г., заявление №3456/05, нарушение ст. 3 Конценции (запрещение пыток), нарушение ст. 5 § 3 Конвенции (гарантии в рамках процедур заключения под стражу); нарушение ст. 5 § 4 Конвенции (право на рассмотрение в кассационном порядке правомерности решения суда о заключении под стражу).
ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
Гражданские дела, суд первой инстанции (решения):
2010 - опротестованные 74, оставленные в силе 45 - 47%
2011 - опротестованные 71, оставленные в силе 38 - 54%
2012 - опротестованные 88, оставленные в силе 45 - 51%
Гражданские дела в аппеляционном порядке (решения):
2010 - опротестованные 80, оставленные в силе 54 - 55%
2011 - опротестованные 75, оставленные в силе 45 - 60%
2012 - опротестованные 99, оставленные в силе 60 - 60%
Гражданские дела в кассационном порядке (определения):
2010 - опротестованные 2, оставленные в силе 1 - 50%
2011 - опротестованные 6, оставленные в силе 1 - 16%
2012 - опротестованные 18, оставленные в силе 5 - 27%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2010 - рассмотренные дела 564, отмененные 73 - 12,9%
2011 - рассмотренные дела 653, отмененные 68 - 10,4%
2012 - рассмотренные дела 630, отмененные 78 - 12,3%.
ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №137/11 от 20 декабря 2013 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Хорошо, с 62 баллами в активе.
НАГРАДЫ
Решением №74/7 от 02 марта 2011 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ему была присвоена II (вторая) квалификационная степень.
Решение №105/13 от 27.10.2017 г.
В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №137/11 от 20.12.2013 г., «дисциплинарная коллегия не зафиксировала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Серджиу Арнаут».
Согласно Решению №160/22 от 20 ноября 2015 г., Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу Шеремет Игоря на решение Судебной инспекции от 08 мая 2015 г., которым отклонено его обращение о привлечении к дисциплинарной ответственности судей Апелляционной палаты Кишинэу Плешка Иона,Минчунэ Анатолие и Арнаут Серджиу. Автор обращения указал, что председатель Апелляционной палаты Кишинэу был не вправе формировать состав суда из трех судей, а именно включать в состав Минчунэ Анатолие и Арнаут Серджиу, которые были отрицательно оценены Коллегии по оценке деятельности судей.
Состав по допустимости Дисциплинарной коллегии, Решением №42/8 от 17 апреля 2015 г. отклонил жалобу, поданную гр. Испас Юрие по привлечению к дисциплинарной ответственности судьи Апелляционной палаты Кишинэу Серджиу Арнаута как необоснованную. Заявитель считает проступок судьи Серджиу Арнаута явным отступлением от правовой нормы в ходе рассмотрения заявления об отводе и проявлением личного интереса при рассмотрении данного дела, тем самым формируя ненадлежащую судебную практику, когда судья нижестоящей судебной инстанции принимает решение вопреки решениям вышестоящих судебных инстанций.
05 марта 2013 г. в отношении судьи Аппеляционного суда Кишинэу Арнаут Серджиу была возбуждена дисциплинарная процедура на основании ст. 15 п. d), e), g) ст. 22 части (1) лит. k) Закона о статусе судьи. Решением №17/7 от 14 июня 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №17/1 от 14 января 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №17/7 от 14 июня 2013 г.
Решением №565/19 от 01 июля 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №21/3 от 11.04.2014 г., вынесенное в отношении судей Серджиу Арнаут и Анатола Минчунэ, которым была прекращена дисциплинарная процедура в силу необоснованности привлечения к дисциплинарной ответственности.
Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи было подано 11 жалоб, признанных необоснованными.
Решение №17/7 от 14.06.2013 г.
Решение №565/19 от 01.07.2014 г.
Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești
Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.
Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.
Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)
Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.
Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.
Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.
Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.
În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.
Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.
„Clasare” misterioasă
Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.
Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.
Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.
Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.
Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon.
CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare
Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.
Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.
Casa de lux a pensionarilor Filincov
Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.
Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.
După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.
Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.
Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.
72 de actuali judecători, cu pensii și salarii
Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.
Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.
Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.
După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.
„Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.
„Casta” privilegiaților
Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.
Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.
O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.
Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016.
CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.
Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar.
De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.
Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei
Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.
Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.
Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.
Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel.
CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei.
Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”
Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.
Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.
Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.
Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
Sursa: anticorupție.md
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
Judecătorii pensionari care continuă să activeze în sistem au un venit lunar de aproximativ 30 de mii de lei
Conform legislației, judecătorii primesc pensii lunare în mărime de 80% din salariul magistraților de la instanța din care s-a pensionat. De asemenea, legislația stabilește că judecătorii care continuă să muncească și după pensionare, ridică atât salariul, cât și pensia. Asfel, pentru un judecător de la CSJ, de exemplu, care are un salariu lunar de 18 590 de lei și o pensie de 14 872 de lei, venitul lunar total este de 33 462 de lei.
Unul dintre judecătorii care au obținut prin instanță o pensie mai mare este Petru Ursache de la Curtea Supremă de Justiție. La 13 mai 2015 colegii săi Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan și Galina Stratulat au emis o decizie definitivă prin care CNAS a fost obligată să îi achite o pensie de 14 872 de lei, sumă care constituie 80 la sută din salariul pe care îl ridică lunar magistratul.
Petru Ursache a argumentat prin faptul că, după ce la 10 iulie 2013 a fost numit vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, salariul său a fost majorat până la 18 590 de lei, deoarece s-a adăugat sporul pentru ocuparea unei funcții de conducere. „Astfel, începând cu 01 ianuarie 2014 reclamantul a obținut dreptul la pensie în mărime de 14872 lei (18590 lei x 80%), care urma a fi recalculată din data publicării Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor, deci din 21 ianuarie 2014”, se spune în hotărârea CSJ.
Judecătorul a cerut CNAS să-i recalculeze pensia, însă instituția a refuzat, de aceea a acționat-o în judecată, considerând refuzul ilegal. Toate instanțele i-au dat câștig de cauză, astfel, CNAS a fost obligată să-i plătească o pensie mai mare, dar și diferența neplătită de la 1 ianuarie 2014.
La fel a procedat o altă judecătoare de la CSJ, Iulia Sârcu. În luna mai 2015 și ea a obținut o decizie definitivă prin care pensia pe care o avea, de 12 979 de lei, a fost majorată până la 14 872 de lei. Această sumă constituie 80% din salariul său de 18 590 de lei, pe care îl ridică în calitate de judecătoare la CSJ.
Sergiu Arnăut, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău urmărit penal în prezent pentru corupere, tot prin instanță și-a mărit pensia. Pe lângă salariu, el ridica și pensia de 10 819 lei. Din luna iunie 2016, când a fost pronunțată hotărârea definitivă a CSJ, magistratul are o pensie mai mare, de 11 627 de lei.
Și unii foști judecători au dat CNAS în judecată. Valeriu Harmaniuc revendică o pensie de 17 mii de lei
Fostul judecător la Curtea de Apel Bălți, Valeriu Harmaniuc, care a demisionat în luna mai 2014, solicită și el o pensie mai mare. În cazul său, dosarul a trecut abia de prima instanță, unde a obținut câștig de cauză. În septembrie 2017 Judectoria Chișinău, sediul Centru, i-a dat dreptate în litigiul cu CNAS și a obligat instituția să-i plătească o pensie de 17 488,8 mii de lei, ceea ce constituie, potrivit hotărârii, 80% din salariul de 21 861 de lei al judecătorului în exercițiu la instanța respectivă. „Acest procentaj de calcul se confirmă şi de către însăşi pârât prin decizia sa de stabilire a pensiei nr. 93/2017/33662 din 10.06.2017 şi aprobată la 13.06.2017, numai că pensia i-a fost diminuată cu 1220 lei din motive necunoscute, or, pârâtul refuză să dea răspuns la cererea prealabilă, în termenul stabilit de legislație”, se spune în hotărârea judecății.
Solicitată de Moldova Curată, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că în prezent, „pe rolul instanțelor judecătorești se află 4 cauze care se examinează în procedură de contencios administrativ, obiectul cărora este recalcularea pensiei de judecător”. CNAS a mai explicat că asigurarea cu pensie a judecătorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorului, care a fost completată în anul 2014. Astfel, potrivit acestei legi, „judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar”. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.
Sursa: moldovacurata.md
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
În prezent magistratul se află în concediu, de aceea nu l-am putut găsi pentru a-i solicita o reacție. Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, ne-a informat că Arnăut se află într-un concediu cu o durată de aproape două luni, de la 18 septembrie până la 4 noiembrie. În ultimele zile Sergiu Arnăut s-a aflat o perioadă în spital, după care a revenit și a fost audiat de procurori.
Procurorii nu divulgă mai multe detalii din acest dosar, însă au afirmat că judecătorul Sergiu Arnăut nu recunoaște faptele pentru care este cercetat și susține că este nevinovat.
Verificat ani de-a rândul, dar lăsat în pace de instituțiile de drept
Datorită luxului în care locuiește, judecătorul Sergiu Arnăut este bine cunoscut opiniei publice, dar și procurorilor, care, însă, până acum nu au finalizat cu dosar penal nici un control pe care le-au făcut în privința lui în ultimii ani.
În anul 2012 Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat o investigație în care a arătat că judecătorul locuiește într-un imobil cu trei etaje, garaj și construcții accesorii pe strada Cucorilor din cartierul Poșta Veche al capitalei, înscris în acte pe numele soției, pe care nu-l indicase în declarația de avere. În urma investigației, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control și au descoperit că oficial, magistratul și soția sa erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă. Astfel, magistratul nu era obligat să-l indice în declarația de avere.
Doi ani mai târziu, reporterii de la Jurnal TV au demonstrat că judecătorul locuiește în casă și se ocupă de reparația ei. Atunci Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit un control, la sesizarea Jurnal TV. În actul de constatare emis la 5 februarie 2015 CNI a notat că Sergiu Arnăut are viză de reședință în casa de pe strada Cucorilor și a conchis, reieșind inclusiv din imaginile filmate de jurnaliști, că el folosește acest imobil, deci trebuia să-l declare. CNI a trimis dosarul la Procuratura Anticorupție cu solicitarea să verifice dacă magistratul poate fi urmărit penal pentru fals în declarația de venturi și proprietăți. Procurorii au clasat cazul.
S-a judecat cu CNAS pentru o pensie mai mare. Ridica 10 mii de lei, dar a vrut 11 mii de lei.
În luna octombrie 2015 judecătorul a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, care refuza să îi majoreze pensia. Magistratul a cerut ca instanța să oblige CNAS să îi recalculeze pensia, astfel ca aceasta să constutuie 80% din salariul pe care îl ridică în calitate de judecător al Curții de Apel. Salariul său constituie 14 534 de lei.
La acel moment Sergiu Arnăut ridica o pensie lunară de 10 819 lei. El a argumentat că, în baza legislației, pensia urma să îi fie recalculată începând cu 1 ianuarie 2014, astfel ca aceasta să constituie 11 627,2 lei, adică 80% din salariul de judecător.
Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat câștig de cauză, iar Curtea de Apel Bălți, unde a fost strămutat dosarul, a lăsat această decizie în vigoare. În luna iunie 2016 și Curtea Supremă de Justiție a confirmat că Sergiu Arnăut trebuie să primească o pensie mai mare - anume 11 mii 627 de lei.
Acum trei luni Moldova Curată a scris că, potrivit declarației de avere pentru anul 2016, magistratul Arnăut deține pe conturi bancare o sumă totală de peste 700 de mii de lei. La întrebarea de unde provin acești bani, or, din salariul său de judecător se adună anual o sumă mult mai mică, Sergiu Arnăut nu a oferit un răspuns concret, preferând să explice o serie de prevederi legale.
Sursa: moldovacurata.md
Statul vrea să recupereze aproape un milion de lei de la trei judecători. Cine sunt magistrații
Procuratura Anticorupţie solicită de la trei magistrați aproape un milion de lei, pentru repararea prejudiciului statului, într-un dosar pierdut la CtEDO. Este vorba de Sergiu Arnăut, Gheorghe Creţu şi Domnica Manole.
Procuratura Anticorupție a depus cerere de chemare în judecată, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor, privind încasarea în ordine de regres a prejudiciului cauzat statului. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat acțiunile judecătorilor în cadrul unui proces, în urma cărora un caz a ajuns să fie judecat la CtEDO. Mai exact, în motivare se spune că cei trei judecători ar fi acceptat un apel tardiv depus de un agent economic, iar dosarul a fost trimis la reexaminare. Din acest motiv, dosarul a ajuns la CtEDO, iar, ulterior, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, statul a transferat părții reclamante la CtEDO aproape 800 de mii de lei, pentru că i-au fost încălcate drepturile. Este vorba de cazul Chiriac vs. Moldova.
În motivare se mai spune că statul a reparat prejudiciul cauzat în urma acțiunilor judecătorilor de la Curtea de Apel, prin admiterea apelului depus tardiv.
Prin hotărârea Judecătoriei sectorului Râșcani, acțiunea a fost respinsă. Procuratura Generală a declarat apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei decizii de admitere a cererii. Ulterior, și Ministerul Finanțelor, dar și Guvernul au depus apel cu aceeași solicitare. Curtea Supremă de Justiție a decis strămutarea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Bălți.
În urma examinării cauzei, instanța de apel a decis să mențină hotărârea instanței de fond. Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni.
Amintim că, acum câteva zile, cinci ex-judecători de la Curtea Supremă de Justiție și mama fostei ministre a Sănătății au câștigat procesul de judecată intentat de Ministerul Justiției, pentru încasare în acțiune de regres a despăgubirilor achitate de Republica Moldova la CEDO, în procesul Radu contra Moldovei, pierdut în 2014. La 18 octombrie, La 18 octombrie, CSJ a dat dreptate judecătorilor. În motivarea deciziei se precizează că ”argumentele invocate în cererea de recurs de Ministerul Justiției sunt similare argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare”.
Sursa: bizlaw.md
Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.
Pentru anul 2016 Sergiu Arnăut indică în declarația de venituri și interese personale faptul că deține 5 conturi de depozit bancar pe care, în total, deținea la momentul declarării 712 163 de mii de lei. Aceste conturi nu apar în declarațiile sale de avere depuse în anii precedenți. Încercând să înțelegem de unde magistratul a făcut rost de bani pentru a-i depune pe conturi, am calculat câștigurile sale din pensie și salariu - singurele pe care le declară. Am ajuns la concluzia că acestea - chiar dacă din ele magistratul nu ar fi cheltuit nici un bănuț pentru întreținerea sa - oricum nu ar fi ajuns ca să acumuleze suma depozitată. Astfel, în anul 2016 Sergiu Arnăut a câștigat 389 267 de mii de lei din salariu și pensie, iar pe conturi are aproape dublu - peste 700 de mii de lei.
Magistratul nu explică de unde provin banii de pe conturile sale
I-am solicitat o explicație prin intermediul Serviciului de Presă al Curții de Apel Chișinău. Am primit răspuns peste mai mult de o săptămână de la solicitare. Inițial ni s-a spus că judecătorul, pentru a ne oferi un răspuns, a solicitat datele de la bancă privind conturile sale, apoi ne-a fost oferit un răspuns. Reproducem mai jos întrebarea și răspunsul:
Din răspunsul magistratului, transmis portalului Moldova Curată de către șefa Serviciului de presă a Curții de Apel, am aflat unele atribuții ale Autorității Naționale de Integritate, ce înseamnă un depozit bancar, dar nu am înțeles de unde provin banii aflați pe conturile sale. Moldova Curată va face o sesizare la ANI pentru a verifica acest caz.
Sergiu Arnăut are 58 de ani și este judecător din anul 1995. El locuiește cu familia într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche al municipiului Chișinău, pe care nu il indică niciodată în declarațiile de avere. Această situație a fost verificată în anul 2012 de către Procuratura Anticorupție, care a constatat că judecătorul nu era obligat să declare imobilul, deși se folosește de el, deoarece proprietară este soția, de care, oficial, este divorțat.
Casa în care locuiește Sergiu Arnăut cu familia este trecută în actele cadastrale ca proprietate a soției sale, de care, oficial, este divorțat
Și Comisia Națională de Integritate (CNI) l-a verificat anterior pe acest judecător, în urma unui material de la Jurnal TV, care a arătat că magistratul locuiește și face reparații în casa luxoasă, dar nu o indică în declarația de avere. Atunci CNI a propus Procuraturii Anticorupție să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă solicitarea a fost respinsă.
La întrebarea de ce nu a declarat imobilul în care locuiește, judecătorul a invocat Constituția, care protejează viața privată
Conforma legislației noi, dar și a celei vechi privind declararea bunurilor, subiecții trebuie să indice în declarațiile de avere și bunurile de care se folosesc, nu doar cele din proprietate. Vecinii lui Sergiu Arnăut spun că acesta locuiește în continuare în casa de pe strada Cucorilor. Iată ce răspuns ne-a transmis magistratul la întrebarea „De ce nu ați indicat în declarația de avere imobilul în care locuiți?’:
„Declarațiile vecinilor referitor la faptul că Sergiu Arnăut este văzut zilnic în imobilul proprietate privată nu poate fi tratat ca argument precum că ultimul se folosește de acest bun imobil și urma a fi indicat în declarația cu privire la venituri și proprietăți, din considerentele că, contravine normelor legale, mai mult ca atât, în acest imobil locuiesc și alți membri ai familiei (copii, nepoți), iar, în asemenea circumstanțe, nimeni nu poate fi privat de dreptul de a participa la întreținerea și educația atât a copiilor, cât și a nepoților, sau, art. 28 din Constituția Republicii Moldova prevede expres că Statul ocrotește viața intimă, familială și privată”.
În declarația de venituri și proprietate, Sergiu Arnăut, indică faptul că deține 1/3 dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj. Dintre vehicule, magistratul declară după autoturisme vechi, unul din 1985 (GAZ) și altul din 1996 (BMW).
Sergiu Arnăut figurează împreună cu judecătoarea Domnica Manole și fostul judecător Gheorghe Crețu într-o acțiune de regres inițiată de Procuratura Anticorupție la solicitarea Ministerului Justiției. Instituția insistă ca cei trei să fie obligați de către instanță să achite suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Procedura de regres a fost pornită în anul 2016. Prima instanță le-a dat câștig de cauză magistraților, iar la începutul anului 2017 dosarul se afla pe rol la Curtea de Apel Chișinău.
sursa: moldovacurata.md
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Câștig de cauză în prima instanță
În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați.
Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.
„Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”
Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu.
Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică.
Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.
Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.
Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.
Alte acțiuni de regres
La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
sursa: moldovacurata.md
Concurs fără competiţie la CSM
Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost completat în această săptămână, fiind suplinit cu doi membri, aleşi în urma unui concurs mai mult formal, la care au participat doar două persoane. Astfel, în lipsa opoziţiei din partea sistemului, unul din cei 5 judecători din Colegiu a devenit Oleg Sternioală, personaj controversat, despre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locuieşte într-o casă de lux din Chişinău, pe care a înregistrat-o pe numele părinţilor săi pensionari. După articol, Centrul Naţional Anticorupţie a solicitat Comisiei Naţionale de Integritate să verifice averea judecătorului, doar că procedura nu a avut o finalitate, după ce Comisia s-a transformat în Autoritatea Naţională de Integritate, care rămâne nefuncţională. Anterior, în cadrul Colegiului şi-au făcut loc şi alţi magistraţi cu probleme de integritate.
Marţi, 22 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat câştigătorii concursului pentru numirea membrilor în componenţa Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor (CEPJ) aleşi de Consiliu. Conform legii, Colegiul are în componenţa sa 5 judecători de la instanţele de toate nivelurile: 2 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), 2 judecători de la Curţile de Apel (CA), un judecător de la judecătoriile de fond, dar şi 2 reprezentanţi ai societăţii civile. Trei judecători au fost aleşi în octombrie, la Adunarea Generală a Judecătorilor, în timp ce alegerea a doi judecători, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, conform legii, prerogativa CSM.
La concursul anunţat de CSM au participat doar două persoane, câte una pentru fiecare loc vacant. Din partea CSJ şi-a depus dosarul judecătorul Oleg Sternioală, iar din partea CA, judecătorul Ion Talpă, magistrat la CA Bălţi. Astfel, membrii CSM nu au fost nevoiţi să aleagă, ci doar să-i accepte pe cei doi candidaţi pentru funcţiile vacante. „Mulţi, la Adunarea Generală, au vorbit că vor în Colegiul de Evaluare, dar atunci când vine concursul, ei nu depun documentele. Îmi pare rău, dar nu găsesc logica judecătorilor aici. Fie că au frică, fie nu vor să-şi etaleze anumite…, fie nu au încredere în sistem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au participat”, zice Teo Cârnaţ, membru al CSM.
Decizia magistraţilor de a „boicota” concursul este cel puţin surprinzătoare, din moment ce, acum câteva săptămâni, la Adunarea Generală a Judecătorilor, din partea CA, au participat la concurs cel puţin 5 persoane: Elena Cobzac, Borislav Babenco, Marina Anton, Sergiu Arnăut şi Nelea Budăi, votată de judecători pentru această funcţie. Pentru locurile de la CSJ, atunci şi acum, concurs practic nu a existat, fiind, de fiecare dată, înregistrat doar câte un candidat. În octombrie, a candidat şi a fost ales Petru Moraru, iar acum – Oleg Sternioală.
Oleg Sternioală, noul membru al CEPJ, este judecător din 2001, când a fost numit în funcţie printr-un decret semnat de preşedintele Vladimir Voronin, fiind promovat din funcţia de consilier al preşedintelui Curţii de Apel. În 2006-2008, Sternioală a fost vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, iar în 2008 devine preşedinte al Judecătoriei Buiucani. A deţinut această funcţie până în 2014, când a fost promovat de CSM direct la CSJ, deşi se prezentase la concurs cu doar 59 de puncte acordate de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor, punctaj sub nivelul celui obţinut de judecătorii Dina Rotarciuc, Viorica Puică sau Aliona Danilov.
În iunie 2016, ZdG a descoperit că magistratul trăieşte într-un imobil de lux, care valorează peste 7 milioane de lei la preţ de piaţă. Casa nu se regăseşte însă în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale magistratului, fiind înregistrată pe numele părinţilor săi, pensionari, care au trăit toată viaţa la Floreşti. Mama judecătorului, care după decesul soţului este singura proprietară a impozantului edificiu, este profesoară de limba română la liceul din localitatea natală.
Eugeniu Viţu, purtător de cuvânt al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), ne-a anunţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesizări a CNA, a fost iniţiată procedura de control în privinţa judecătorului Sternioală. Doar că, a precizat Viţu, procedura nu a fost finalizată, pentru că, între timp, Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a recepţionat sesizarea, şi-a sistat activitatea, fiind transformată în ANI, care încă nu este funcţională şi nu poate continua verificarea.
Celălalt judecător care a „câştigat” concursul de la CSM pentru ocuparea unei funcţii de membru al CEPJ este Ion Talpă, magistrat din 2005. În 2011, a devenit vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi, iar în 2013 a fost promovat la CA Bălţi. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, magistratul Talpă deţine o casă de locuit şi un apartament, ambele dobândite până a ajunge judecător, dar şi 3 terenuri, dintre care unul pentru construcţii în satul Pârliţa, Făleşti. Împreună cu soţia au raportat venituri de aproximativ 260 mii de lei.
Pe 21 octombrie 2016, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost aleşi alţi trei membri ai CEPJ. Astfel, din partea CSJ a fost votat Petru Moraru, magistrat în cadrul acestei instanţe din 2014. Moraru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi colegul său, Sternioală, un punctaj mai mic în cadrul concursului organizat de CSM. Magistratul a făcut parte din completul care i-a scăpat de puşcărie pe Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, în dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
Din partea CA, în Colegiu a ajuns Nelea Budăi, magistrată la CA Chişinău. Budăi, care este vicepreşedinte la CA Chişinău din iulie 2013, a ajuns anterior în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis probe false într-un dosar. La fel ca şi Sternioală, judecătoarea locuieşte într-o casă de lux, la Buiucani, finalizată de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Familia Budăi deţine şi un apartament de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fiicei, Cezara Hacina. În 2016, fiica judecătoarei s-a judecat cu Termoelectrica pentru o datorie 4,5 mii de lei. Prima instanţă, Judecătoria Buiucani, i-a dat dreptate furnizorului de căldură şi apă caldă.
Din partea instanţelor de fond, în CEPJ a ajuns Dumitru Gherasim, preşedintele Judecătoriei Bălţi. Conform declaraţiei sale de avere pentru 2015, împreună cu soţia, avocată, deţin 4 automobile, 2 apartamente şi alte două încăperi imobiliare cu o suprafaţă de peste 150 m.p.
În şedinţa din 15 noiembrie 2016, membrii CSM au desemnat şi doi reprezentanţi din partea societăţii civile în CEPJ. Din patru candidaţi, câştigătoare au fost desemnate Valentina Coptileţ şi Oxana Rotari. Ambele predau dreptul la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, respectiv, Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”.
Conform Legii privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, CEPJ examinează dosarele judecătorilor supuşi evaluării, actele prezentate de aceştia şi actele referitoare la aceştia. Colegiul organizează şi desfăşoară interviuri cu judecătorii supuşi evaluării, adoptă hotărâri cu privire la judecătorii supuşi evaluării, desemnează membri ai colegiului responsabili de observarea activităţii desfăşurate de judecătorii evaluaţi în cadrul şedinţelor de judecată.
sursa: zdg.md
Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc
Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.
Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.
Oleg Sternioală este judecătorul promovat suspect, acum doi ani, de la Judecătoria Buiucani direct la Curtea Supremă de Justiţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul trăieşte într-un imobil de lux, care valorează peste șapte milioane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regăseşte însă în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale magistratului, fiind înregistrată pe numele părinţilor săi, pensionari, care au trăit însă toată viaţa la Floreşti.
Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.
Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco.
Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.
Despre Borislav Babenco, presa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.
Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.
Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.
Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea.
Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.
Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.
Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.
Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este proprietarul unei case de locuit cu două nivele, mansardă şi terasă, estimată de experţii imobiliari la peste patru milioane de lei, iar fiul său, avocatul Dorin Melinteanu, a fost acuzat că a luat mită pentru a influenţa judecătorii din instanța în care activează tatăl său.
Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.
Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.
De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009.
Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
sursa: anticorupție.md
Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu de-al lor lunar, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere.
Vadim Brânzaniuc ar putea fi obligat să plătească noul impozit pe avere
Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalulanticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit de plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare, și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.
Un alt potențial plătitor al impozitului pe avere este șeful Direcției Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,Valerian Bânzaru, urmărit penal în prezent și aflat sub control judiciar, fiind acuzat de îmbogățire ilicită. Așa cum a scris Moldova Curată în luna aprilie 2015, Bânzaru deține o casă cu două etaje în cartierul Telecentru din Chișinău, care, împreună cu garajul și construcția accesorie, valorează aproximativ 2 milioane de lei. El mai deține un apartament în capitală și o casă în raionul Călărași, moștenită de la părinții săi. Fiscul a precizat că impozitul pe avere va fi plătit doar dacă vor fi întrunite ambele condiții, adică o persoană să dețină un imobil sau mai multe care să aibă împreună peste 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1,5 milioane de euro. Și în acest caz CNI a clasat cauza după ce a efectuat un control, întrucât nu ar fi găsit nereguli. Valerian Bânzaru a declarat anterior că locuința sa a fost construită din veniturile sale legale, întrucât a fost ridicată treptat și nu a investit toți banii odată.
Judecătorul Curții de Apel Chișinău,Sergiu Arnăut, care locuiește într-o casă cu 3 etaje din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău, este și el potențial plătitor al impozitului pe avere. Imobilul în care locuiește magistratul cu familia este trecut în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, care, la rândul său, l-a moștenit de la mama judecătorului. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste 2 milioane de lei. În anul 2015 Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea.
Ministrul Justiției,Vladimir Cebotari, este și el potențial plătitor al noului impozit. Potrivit declarației de avere pentru anul 2014 (ultima declarație publicată), ministrul deține o casă-duplex cu o suprafață de 560 de metri pătrați, a cărei valoare încă nu era stabilită la momentul declarării, din cauză că imobilul nu fusese dat în exploatare, un apartament de 60 m.p. și 33 % dintr-o altă casă care are o suprafață de 270 m.p. Vladimir Cebotari a fost verificat de CNI la capitolul declararea averilor, în urma unui articol publicat de Moldova Curată, însă cauza a fost clasată pe motiv că nu ar fi fost găsite abateri majore de la normele de declarare. Ministrul a declarat anterior că a adunat averile din activitatea sa în domeniul aviației.
Procurorul în cadrul Secției juridice și implementarea reformelor legislative și instituționale din cadrul Procuraturii Generale, Elena Neaga, care a devenit cunoscută presei datorită luxului care l-a afișt în poze pe o rețea de scializare și a cărei familie deține la Strășeni o casă de 139,4 de metri pătrați, cu o bucătărie de vară de 52,9 m.p, ar putea fi obligată și ea să plătească impozitul pe avere, deoarece împreună cele două construcții au, potrivit datelor de la Cadastru, 192,3 m.p. și o valoare cadastrală de 1 646 216 de lei. În cazul Elenei Neaga, CNI a efectuat un control și a solicitat Procuraturii Generale să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, cererea însă a fost respinsă.
Introducerea impozitului pe avere, supranumit de presă "impozit pe lux", a fost prevăzută în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2016. Acest impozit nu se referă la terenuri și nici la spațiile comerciale. Ministrul Octavian Armașu a estimat anterior că în urma aplicării lui la buget ar urma să se acumuleze în acest an cel puțin 50 de milioane de lei.
sursa: moldivacurata.md
Декларированное имущество судей: дома и автомобили по ничтожным ценам
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014 - 2017