Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Архип Александру
Căutare avansată
sursa foto: zdg.md

Cheptea Cristina

Judecătoria Chișinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcţie: 13.05.2008

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 19 Ianuarie 2021, se transferă judecătorul Cristina Cheptea de la sediul Ciocana la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit Hotărârea nr. 58/4 din 06 februarie 2018, se repartizează judecătorul Cristina Cheptea la sediul Botanica al Judecătoriei Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 588-VIII din 30 ianuarie 2018 doamna Cristina CHEPTEA se numește, prin transfer, în funcția  de  judecător  la  Judecătoria  Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-IV din 13 mai 2008 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Sîngerei.

Data numirii în funcţie: 13.05.2008

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 19 Ianuarie 2021, se transferă judecătorul Cristina Cheptea de la sediul Ciocana la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit Hotărârea nr. 58/4 din 06 februarie 2018, se repartizează judecătorul Cristina Cheptea la sediul Botanica al Judecătoriei Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 588-VIII din 30 ianuarie 2018 doamna Cristina CHEPTEA se numește, prin transfer, în funcția  de  judecător  la  Judecătoria  Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-IV din 13 mai 2008 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Sîngerei.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 35/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Cristina Cheptea de la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 19/2 din 13 mai 2016, hotărârile adoptate de judecătorul Cheptea Cristina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Sîngerei Cheptea Cristina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 16 hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 10 hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 62,5%;
2014 au fost contestate 44 hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 27 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 61,36%;
2015 au fost contestate 35 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 68,57%;
în calitate de judecător la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei):
- în anul 2016 au fost contestate în total 52 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 74 ceea ce constituie 70,27%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 54 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 83,33%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 27 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 100%.
în calitate de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul central):
- în anul 2018 au fost contestate în total 22 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 14 ceea ce constituie 63,63%.
Hotărîrile/sentinţele/mcheierile casate din cele examinate este următoarea:
2013, din 211 cauze examinate, 6 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,84%;
2014, din 344 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,03%;
2015, din 399 cauze examinate, 6 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,5%;
în calitate de judecător la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei):
- în anul 2016, din 652 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,37%;
- în anul 2017, din 718 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,25%;
- în anul 2018, din 114 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,50%.
în calitate de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul central):
- în anul 2018, din 109 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,33%.

Procentajul casării pe cauzele civile pentru anii 2008-2012 constituie aproximativ 35,3%, respectiv din 27 de hotărâri contestate au fost casate 10. Procentajul casării pe dosare penale constituie 29,15%, astfel din 13 sentințe contestate au fost casate 3.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 35/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Cristina Cheptea de la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

în conformitate cu Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017, se propune Președintelui Republicii Moldova numirea doamnelor Cheptea Cristina, Iordachi Natalia și Ialanji Arina, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv. 

Prin Hotărârea nr. 73/3 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturi a acceptat cererea doamnei Cristina Cheptea, judecător la Judecătoria Sîngerei, referitor la retragerea cererii de participare la concurs privind transferul în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 106/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului CHEPTEA Cristina pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer a funcţiei de judecător în una din instanţele judecătoreşti de acelaşi nivel din mun. Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 100/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cheptea Cristina pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer a funcţiei de judecător în una din instanţele judecătoreşti de acelaşi nivel din mun. Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 19/2 din 13 mai 2016,  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 05 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Cheptea Cristina gradul IV (patru) de clificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 35/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Cristina Cheptea de la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 19/2 din 13 mai 2016, hotărârile adoptate de judecătorul Cheptea Cristina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Sîngerei Cheptea Cristina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 16 hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 10 hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 62,5%;
2014 au fost contestate 44 hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 27 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 61,36%;
2015 au fost contestate 35 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 68,57%;
în calitate de judecător la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei):
- în anul 2016 au fost contestate în total 52 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 74 ceea ce constituie 70,27%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 54 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 83,33%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 27 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 100%.
în calitate de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul central):
- în anul 2018 au fost contestate în total 22 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 14 ceea ce constituie 63,63%.
Hotărîrile/sentinţele/mcheierile casate din cele examinate este următoarea:
2013, din 211 cauze examinate, 6 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,84%;
2014, din 344 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,03%;
2015, din 399 cauze examinate, 6 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,5%;
în calitate de judecător la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei):
- în anul 2016, din 652 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,37%;
- în anul 2017, din 718 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,25%;
- în anul 2018, din 114 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,50%.
în calitate de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul central):
- în anul 2018, din 109 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,33%.

Procentajul casării pe cauzele civile pentru anii 2008-2012 constituie aproximativ 35,3%, respectiv din 27 de hotărâri contestate au fost casate 10. Procentajul casării pe dosare penale constituie 29,15%, astfel din 13 sentințe contestate au fost casate 3.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 35/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Cristina Cheptea de la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

în conformitate cu Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017, se propune Președintelui Republicii Moldova numirea doamnelor Cheptea Cristina, Iordachi Natalia și Ialanji Arina, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv. 

Prin Hotărârea nr. 73/3 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturi a acceptat cererea doamnei Cristina Cheptea, judecător la Judecătoria Sîngerei, referitor la retragerea cererii de participare la concurs privind transferul în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 106/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului CHEPTEA Cristina pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer a funcţiei de judecător în una din instanţele judecătoreşti de acelaşi nivel din mun. Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 100/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cheptea Cristina pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer a funcţiei de judecător în una din instanţele judecătoreşti de acelaşi nivel din mun. Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 19/2 din 13 mai 2016,  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 05 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Cheptea Cristina gradul IV (patru) de clificare.

 

Hotărârea nr. 2/1 din 19 Ianuarie 2021

Hotărârea nr. 35/4 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 58/4 din 06 februarie 2018

Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 73/3 din 24 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 19/2 din 13 mai 2016

Hotărârea nr. 100/12 din 04 iulie 2016

Hotărârea nr. 466/20 din 05 iulie 2016

Hotărârea nr. 106/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 5/1 din 05 aprilie 2013

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului a fost intentată 1 procedură disciplinară, și, respectiv, a fost pronunțată hotărârea CD nr. 47/14 din 23 septembrie 2016, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de “avertisment”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor  nr. 19/2 din 13 mai 2016"în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cheptea Cristina".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 5/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătoarei Cheptea Cristina".

Prin Hotărârea nr. 269/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Grădinaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 984s1454p/m din 12 octombrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Conform Hotărârii nr. 73/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Murzakoi Nadejda împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 58s-74p/m din 24 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 25 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), actualmente judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 45/2 din 12 Februarie 2019, Colegiul de examinare а contestatiilor al Colegiului Disciplinar a rеsрiпs contestația depusă de Decev Vitalie impotriva Deciziei Inspecliei judiciare пr. 1247s-1567p/m din 26 decembrie 2018, emise ре marginea sesizării depuse lа 1З dесеmbriе 2018 impotriva acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de lа Judecătoria Chișinău (sediul Botanica).

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 150/8 din 05 mai 2017, a respins contestația  depusă de către Procurorul General, Eduard Harunjen împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 10 februarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Bălţi (sediul Sîngerei), Cristina Cheptea.

Potrivit Hotărârii nr. 74/14 din 23 septembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a constatat abatere disciplinară în acțiunile judecătorului Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea prevazută la art. 4 alin. (1) lit. i) al Legii nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a aplicat sancțiunea disciplinardă prevazută la art. 6 alin. (1) lit. a) din legea vizată - avertisment

Prin Hotărîrea nr. 68/8 din 04 iunie 2015  Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Melniţchi Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 384 p/m din 06 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Melniţchi Vasile privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Sîngerei, Ion Popescu, Nicolae Corcea şi Cristina Cheptea. Petiţionarul a indicat că, judecătorul Cristina Cheptea, a examinat cauza cu privire la asigurarea executării deciziei din 02 aprilie 2014, despre încasarea sumei de 3000 lei, şi astfel, petentului i-a fost încălcat dreptul la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil, cît şi dreptul la examinare a cauzei într-un termen rezonabil. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 12 sesizări, dintre care 11 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost, însă, respinse ca fiind neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătoarei nu au fost depuse petiții.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului a fost intentată 1 procedură disciplinară, și, respectiv, a fost pronunțată hotărârea CD nr. 47/14 din 23 septembrie 2016, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de “avertisment”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor  nr. 19/2 din 13 mai 2016"în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cheptea Cristina".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 5/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătoarei Cheptea Cristina".

Prin Hotărârea nr. 269/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Grădinaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 984s1454p/m din 12 octombrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Conform Hotărârii nr. 73/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Murzakoi Nadejda împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 58s-74p/m din 24 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 25 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), actualmente judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 45/2 din 12 Februarie 2019, Colegiul de examinare а contestatiilor al Colegiului Disciplinar a rеsрiпs contestația depusă de Decev Vitalie impotriva Deciziei Inspecliei judiciare пr. 1247s-1567p/m din 26 decembrie 2018, emise ре marginea sesizării depuse lа 1З dесеmbriе 2018 impotriva acțiunilor judecătorului Cheptea Cristina de lа Judecătoria Chișinău (sediul Botanica).

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 150/8 din 05 mai 2017, a respins contestația  depusă de către Procurorul General, Eduard Harunjen împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 10 februarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Bălţi (sediul Sîngerei), Cristina Cheptea.

Potrivit Hotărârii nr. 74/14 din 23 septembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a constatat abatere disciplinară în acțiunile judecătorului Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea prevazută la art. 4 alin. (1) lit. i) al Legii nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a aplicat sancțiunea disciplinardă prevazută la art. 6 alin. (1) lit. a) din legea vizată - avertisment

Prin Hotărîrea nr. 68/8 din 04 iunie 2015  Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Melniţchi Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 384 p/m din 06 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Melniţchi Vasile privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Sîngerei, Ion Popescu, Nicolae Corcea şi Cristina Cheptea. Petiţionarul a indicat că, judecătorul Cristina Cheptea, a examinat cauza cu privire la asigurarea executării deciziei din 02 aprilie 2014, despre încasarea sumei de 3000 lei, şi astfel, petentului i-a fost încălcat dreptul la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil, cît şi dreptul la examinare a cauzei într-un termen rezonabil. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 12 sesizări, dintre care 11 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost, însă, respinse ca fiind neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătoarei nu au fost depuse petiții.

 

Hotărârea nr. 269/11 din 26 noiembrie 2021

Hotărârea nr. 73/5 din 07 mai 2021

Hotărârea nr. 45/2 din 12 Februarie 2019

Hotărârea nr. 150/8 din 05 mai 2017

Hotărârea nr. 74/14 din 23 septembrie 2016

Hotărârea nr. 68/8 din 04 iunie 2015

Știri
  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Dosarul Viorel Morari: Magistrata care va decide asupra arestului fostului șef al Procuraturii Anticorupție, în conflict cu instituția

    Cristina Cheptea, magistrata din Judecătoria Chișinău, care urmează să se pronunțe marți asupra prelungirii arestului lui Viorel Morari, a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani.

    După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. În baza raportului, conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Cristina Cheptea, magistrata din Judecătoria Chișinău, care urmează să se pronunțe marți asupra prelungirii arestului lui Viorel Morari, a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani.

    După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. În baza raportului, conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video, invocând diferite temeiuri, printre care și datele cu caracter personal. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului.

    La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Amintim că Viorel Morari a fost reținut la 10 ianuarie curent, iar la 13 ianuarie, Judecătoria Chișinău a eliberat pe numele său mandat de arestare pe un termen de 20 de zile.

    Dosarul se află în gestiunea procurorului Vladislav Căruceru, cercetat anterior într-un dosar penal de către procurorii anticorupție. Deși conducerea Procuraturii Generale a infirmat implicarea lui Căruceru în careva dosare, acesta a recunoscut într-u interviu pentru portalul Anticorupție.md că a fost cercetat penal de către Procuratura Anticorupție.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii sancționați în 2016. Ce abateri au comis

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    7 – avertismente (un avertisment a fost contestat, ulterior, judecătorul a fost eliberat din funcție);
    6 – mustrări;
    1 – eliberare din funcţie.

     

    Judecătoarea Adela Andronic, de la Judecătoria Centru, a fost sancționată cu eliberarea din funcție. Amintim că magistrata a contestat la CSM decizia Colegiului Disciplinar, prin care a fost sancționată cu atenționare pentru hotărârea emisă în cazul Biroului Național al Asigurătorilor Auto. În urma acestei hotărâri instituția a fost prejudiciată cu 20 de milioane de lei, iar în consecință Moldova risca să fie exclusă din sistemul „Cartea Verde”. În urma examinării, CSM a decis ca Adela Andronic să fie eliberată din funcție, pentru abateri grave. Aceasta a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar CSJ a menținut în vigoare hotărârea CSM.

    Mustrare au primit următorii judecători:

    Judecătorul Judecătoriei Cahul, Ion Cotea, a fost sancționat pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţa, a încălcat normele imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Magistratul ar fi modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces fiind indicată o altă soluție.

    Judecătorul Judecătoriei Edineţ, Maria Iftodi. Colegiul disciplinar a stabilit că, în procesul de înfăptuire a justiţiei, judecătorul a dat dovadă de incompetență profesională gravă şi evidentă; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Serghei Procopciuc. Magistratul a încălcat, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druță au încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei; au utilizat unele expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Serghei Papuha, a fost vizat în mai multe sesizări parvenite la CSM. Acesta a primit mustrare pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu.

    Avertismentul este cea mai blândă sancţiune disciplinară şi a fost aplicat următorilor judecători:

    Ex-judecătorul Judecătoriei Bălţi, Nicolae Ocerednîi a fost sancționat pentru că ar fi admis abaterea disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Magistratul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Sergiu Lazari, a primit avertisment pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea, a fost sancționat de către Plenul Colegiului disciplinar încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Mai exact, magistrata nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave, şi, aplicându-i pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, a încălcat prevederile art. 90 alin.(4) Cod penal.

    Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Victor Raţoi, a fost sancționat pentru utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Cantemir, Renata Popescu-Balta. Colegiul disciplinar a sancționat magistratul pentru acțiunile acestuia în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Ghenadie Bîrnaz, ar fi încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Și anume, magistratul nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele în care s-a sărvârșit infracțiunea.

    Potrivit informațiilor prezentate în Raportul Colegiului disciplinar, cele mai multe sesizări, cinci la număr, au fost depuse pe numele judecătorului Serghei Papuha. Acesta este urmat de magistrații Steliana Lazari și Vasile Negruţa, de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.
    sursa: bizlaw.md

  • Timofti a numit în funcție 13 judecători noi

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 23 mai, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători, informează UNIMEDIA cu referire la un comunicat al președinției. Judecătorii au fost convocați în prealabil la Reședința de stat, unde au avut o întrevedere cu șeful statului. Nicolae Timofti a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat. Șeful statului le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției. Timofti a subliniat importanța reformei sistemului judecătoresc, fapt care va permite eradicarea corupției. La reuniune a participat Nichifor Corochii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. „Deoarece am prerogativa de a numi în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a spus Nicolae Timofti.

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 23 mai, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători, informează UNIMEDIA cu referire la un comunicat al președinției. Judecătorii au fost convocați în prealabil la Reședința de stat, unde au avut o întrevedere cu șeful statului. Nicolae Timofti a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat. Șeful statului le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției. Timofti a subliniat importanța reformei sistemului judecătoresc, fapt care va permite eradicarea corupției. La reuniune a participat Nichifor Corochii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. „Deoarece am prerogativa de a numi în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a spus Nicolae Timofti.

  • Николае Тимофти подписал указ о назначении на должность 13 судей

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указ о назначении на должность 13 судей, до достижения ими предельного возраста. Так, на должности судей были назначены:
    Ольга Кожокару - суд сектора Буюкань, муниципий Кишинэу;
    Кристина Кептя - суд Сынджерей;
    Виталие Которобай - суд Хынчешть;
    Сергей Димитриу - суд сектора Ботаника, муниципий Кишинэу;
    Людмила Холевицкая - суд Комрата;
    Марчел Жуганарь - суд Каларашь;
    Светлана Лазарь - суд Теленешть;
    Лилия Лупашко - суд сектора Рышкань, муниципий Кишинэу;
    Лучия Лупашку - суд Дрокии;
    Ион Пыкалеу - суд Фэлешть;
    Юрие Потынга - суд сектора Рышкань, муниципий Кишинэу;
    Виталие Стратан - суд сектора Ботаника, муниципий Кишинэу;

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указ о назначении на должность 13 судей, до достижения ими предельного возраста. Так, на должности судей были назначены:
    Ольга Кожокару - суд сектора Буюкань, муниципий Кишинэу;
    Кристина Кептя - суд Сынджерей;
    Виталие Которобай - суд Хынчешть;
    Сергей Димитриу - суд сектора Ботаника, муниципий Кишинэу;
    Людмила Холевицкая - суд Комрата;
    Марчел Жуганарь - суд Каларашь;
    Светлана Лазарь - суд Теленешть;
    Лилия Лупашко - суд сектора Рышкань, муниципий Кишинэу;
    Лучия Лупашку - суд Дрокии;
    Ион Пыкалеу - суд Фэлешть;
    Юрие Потынга - суд сектора Рышкань, муниципий Кишинэу;
    Виталие Стратан - суд сектора Ботаника, муниципий Кишинэу;

    Нина Велева - суд Кахула. Судьи предварительно встретились с президентом в Государственной резиденции. Николае Тимофти принял решение о назначении после отдельного обсуждения с каждым из них. Глава государства призвал судей честно исполнять свой долг с тем, чтобы восстановить доверие населения к системе правосудия. Он подчеркнул важность судебной реформы, которая позволит искоренить коррупцию. "Так как у меня есть полномочия назначать на должность судей, я исключу из системы тех из них, кто пренебрегает законом", - сказал Николае Тимофти. На встрече присутствовал председатель Высшего совета магистратуры Никифор Корокий.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU