Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cușca Liliana
Căutare avansată
foto: bizlaw.md

Melniciuc Oleg

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Conform Hotărârii nr. 655/29 din 03 octombrie 2017, se suspendă judecătorul Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chişinău din funcţia deţinută pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 25 octombrie 2017 pînă la 01 martie 2019, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 671-VII din 14 iunie 2013 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 118-VI din 26 aprilie 2011 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2203-IV din 21 aprilie 2009 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Conform Hotărârii nr. 655/29 din 03 octombrie 2017, se suspendă judecătorul Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chişinău din funcţia deţinută pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 25 octombrie 2017 pînă la 01 martie 2019, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 671-VII din 14 iunie 2013 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 118-VI din 26 aprilie 2011 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2203-IV din 21 aprilie 2009 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 87/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 117/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 118, menținute 77 - 65,25%;
2012 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 107, menținute 73 - 68,22%;
2013 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 175, menținute 127 - 72,57%;
2014, din 200 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 171 au fost menţinute (85,5%);
2015, din 116 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 93 au fost menţinute (80,17%). 

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 673, casate 41 - 6,09%;
2012 - cauze examinate 770, casate 34 - 4,41%;
2013 - cauze examinate 1082, casate 48 - 4,43%;
2014, din 658 cauze examinate, 29 hotărâri/încheieri au fost casate (4,40%);
2015, din 471 cauze examinate, 23 hotărâri/încheieri au fost casate (4,88%). 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 151/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului MELNICIUC Oleg pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte/vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 88/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 69 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 87/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 118/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 117/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 879/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a  conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului Melniciuc Oleg. 

Prin Hotărârea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 87/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 117/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 118, menținute 77 - 65,25%;
2012 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 107, menținute 73 - 68,22%;
2013 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 175, menținute 127 - 72,57%;
2014, din 200 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 171 au fost menţinute (85,5%);
2015, din 116 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 93 au fost menţinute (80,17%). 

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 673, casate 41 - 6,09%;
2012 - cauze examinate 770, casate 34 - 4,41%;
2013 - cauze examinate 1082, casate 48 - 4,43%;
2014, din 658 cauze examinate, 29 hotărâri/încheieri au fost casate (4,40%);
2015, din 471 cauze examinate, 23 hotărâri/încheieri au fost casate (4,88%). 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 151/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului MELNICIUC Oleg pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte/vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 88/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 69 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 87/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 118/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 117/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 879/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a  conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului Melniciuc Oleg. 

Prin Hotărârea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

 

Hotărârea nr. 655/29 din 03 octombrie 2017

Hotărârea nr. 879/36 din 13 decembrie 2016

Hotărârea nr. 151/16 din 31 octombrie 2016

Hotărârea nr. 87/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 118/8 din 13 iunie 2014

Hotărârea nr. 117/8 din 13 iunie 2014

Hotărârea CSM nr. 796/38 din 18 decembrie 2012

Hotărârea nr. 88/7 din 07 octombrie 2016

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 87/7 din 07 octombrie 2016"de către Colegiul disciplinar şi Completele de admisibilitate a Colegiului Disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, au fost înregistrate 5 rapoarte privind sesizările respinse ca neîntemeiate, în privinţa judecătorului Oleg Melniciuc".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 117/8 din 13 iunie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg".

Prin Hotărârea nr. 47/5 din 24 mai 2019Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Nazdvetkaia Liubovi și a menținut Hotărârea nr. 348/12 din 16 Noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Pahopol Anatolie, Negru Veronica și Bostan Angela a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rășcani) Melniciuc Oleg.

Prin Hotărârea nr. 163/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Brînzilă Liuba împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 192 p/m - 137 s din 22 februarie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Melniciuc Oleg, Barbacaru Igor.

Prin Hotărârea nr. 126/4 din 30 martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vioara Mihai împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 09 octombrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Vioara Mihai cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Oleg Melniciuc şi Iurie Potînga.

Prin Hotărârea nr. 27/2 din 16 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia cet. Vladimir Gheorghiu, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 04.09.2017, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Oleg Melniciuc.

Potrivit Hotărârii nr. 208/8 din 16 iunie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vitalie Burciu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 octombrie 2016, adoptată la examinarea sesizării depuse de Vitalie Burciu privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, pri Hotărârea nr. 181/9 din 26 mai 2017, a respins contestaţia depusă de cet. Radmir Gareev împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 aprilie 2017 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a vice-preşedintelui Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Oleg Melniciuc.

Prin Hotărârea nr. 125/3 din 10 martie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Vladimir Bezrodnîi împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 11.03.2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Potrivit Hotărârii nr. 74/4 din 10 februarie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Viorica Zaharia-Manole, redactor-șef al portalului MoldovaCurata.md, editat de Asociația Presei Independente, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 decembrie 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Melniciuc Oleg și Micu Victor. 

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 27/1 din 27 ianuarie 2017, a respins contestaţia depusă de dl Igori Vignan împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare din 23.06.2016, privind dezacordul cu acţiunile preşedintelui Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Conform Hotărârii nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea Petrenco Grigore, Grigorciuc Pavel, Rosco Alexandru, Amerberg Mihail, Jurat Vladimir, Druzi Andrei, Buznea Oleg în privința judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Melniciuc Oleg și Clevadî Natalia.

Prin Hotărârea nr. 9/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Miţcul Marina şi Miţcul Alexandru (Î.I.Cerempei Marina) din 26 februarie 2016, împotriva hotărîrii Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 09 noiembrie 2015 emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, cu menţinerea Hotărârii atacate.

Potrivit Hotărârii nr. 76/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Alexandru Miţeul privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 09.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea din 03.12.2015 fiind solicitată tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc şi Gheorghe Mîţu.

Conform Hotărârii nr. 70/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dna Nedeleu Tatiana reprezentantă a dlui Petruhin V. privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 02.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Petruhin V. privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc.

Prin Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotruță și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărârii nr. 140/14 din 30 noiembrie 2015, la a data de 22.05.2015 petiţionarul Alexandru Butuc a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând iniţierea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc. În esenţă, sesizarea depusă are la bază declaraţia petiţionarului Alexandru Butuc prin care îşi exprimă dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc, care după părerea lui a introdus în încheierea din 23.01.2015 informaţii false. La sesizare nu au fost depuse careva acte. Completul de Admisibilitate a Colegiului Disciplinar a respins sesizarea lui Alexandru Butuc, privind acțiunile judecătorului Oleg Melniciuc. Prin Hotărârea nr. 12/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Butuc Alexandru şi a menținut Hotărîrea nr. 140/4 a Completului de Admisibilitate din 30 noiembrie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

La data de 01 aprilie 2015, avocatul Aliona Dragomir a depus la Inspecția Judiciară o sesizare privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, admise la examinarea cauzei penale de invinuire a inculpatului Igor Coser în comiterea infracțiunii prevazute de art. 321 Cod Penal. Prin Hotărârea nr. 27/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. În opinia autorului sesizării, judecătorul Oleg Melniciuc a comis o abatere disciplinară prin acțiunile sale, și anume a încalcat obligația de imparțialitate, a manifestat o atitudine nedemnă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, avocați, martori sau alți participanti la proces, și a încălcat normele Codului de etică al judecătorului.
Prin Hotărârea nr. 961/39 din 15 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de avocatul Aliona Dragomir şi a menținut fără modificări hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 27/13 din 02 octombrie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Conform Hotărârii nr. 78/9 din 15 iunie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Gojan Feodora împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinarii sesizării depuse de Gojan Feodora privitor Ia faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecatorii Judecatoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji. În sesizarea depusă autorul își expune dezacordul cu comportamentul mainifestat de președintele Judecătoriei Rîșcani, Melniciuc Oleg. La fel, petiționara a invocat tergiversarea examinării cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de dînsa, aflată în procedură la judecătorul Judecătoriei Rîșcani, Nina Arabadji.

Prin Hotărârea nr. 31/8 din 17 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Butuc Alexandru privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, ca fiind neîntemeiată. La data de 16.01.2015 cet. Butuc Alexandru a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care işi manifestă dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, care după opinia sa, a introdus în încheierea din 23.01.2015 informatii false.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar, prin Hotărârea nr. 41/5 din 06 aprilie 2015, a respins contestaţia depusă împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 344 p/m din 25 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vignan Igor, Domnica Manole, Eugenia Conoval, Olga Dorul privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de Preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc, şi judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Aureliu Postică. Petiţionarul a menţionat că, preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc urmează a fi atras la răspundere disciplinară pentru managementul neefectiv al instanţei de judecată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii şi Completele de admisibilitate a Colegiului Disciplinar în privinţa judecătorului în perioada anilor 2014-2015 au fost depuse 49 sesizări neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 87/7 din 07 octombrie 2016"de către Colegiul disciplinar şi Completele de admisibilitate a Colegiului Disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, au fost înregistrate 5 rapoarte privind sesizările respinse ca neîntemeiate, în privinţa judecătorului Oleg Melniciuc".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 117/8 din 13 iunie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Melniciuc Oleg".

Prin Hotărârea nr. 47/5 din 24 mai 2019Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Nazdvetkaia Liubovi și a menținut Hotărârea nr. 348/12 din 16 Noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Pahopol Anatolie, Negru Veronica și Bostan Angela a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rășcani) Melniciuc Oleg.

Prin Hotărârea nr. 163/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Brînzilă Liuba împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 192 p/m - 137 s din 22 februarie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Melniciuc Oleg, Barbacaru Igor.

Prin Hotărârea nr. 126/4 din 30 martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vioara Mihai împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 09 octombrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Vioara Mihai cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Oleg Melniciuc şi Iurie Potînga.

Prin Hotărârea nr. 27/2 din 16 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia cet. Vladimir Gheorghiu, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 04.09.2017, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Oleg Melniciuc.

Potrivit Hotărârii nr. 208/8 din 16 iunie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vitalie Burciu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 octombrie 2016, adoptată la examinarea sesizării depuse de Vitalie Burciu privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, pri Hotărârea nr. 181/9 din 26 mai 2017, a respins contestaţia depusă de cet. Radmir Gareev împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 aprilie 2017 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a vice-preşedintelui Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Oleg Melniciuc.

Prin Hotărârea nr. 125/3 din 10 martie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Vladimir Bezrodnîi împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 11.03.2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Potrivit Hotărârii nr. 74/4 din 10 februarie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Viorica Zaharia-Manole, redactor-șef al portalului MoldovaCurata.md, editat de Asociația Presei Independente, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 decembrie 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Melniciuc Oleg și Micu Victor. 

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 27/1 din 27 ianuarie 2017, a respins contestaţia depusă de dl Igori Vignan împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare din 23.06.2016, privind dezacordul cu acţiunile preşedintelui Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Conform Hotărârii nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea Petrenco Grigore, Grigorciuc Pavel, Rosco Alexandru, Amerberg Mihail, Jurat Vladimir, Druzi Andrei, Buznea Oleg în privința judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Melniciuc Oleg și Clevadî Natalia.

Prin Hotărârea nr. 9/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Miţcul Marina şi Miţcul Alexandru (Î.I.Cerempei Marina) din 26 februarie 2016, împotriva hotărîrii Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 09 noiembrie 2015 emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, cu menţinerea Hotărârii atacate.

Potrivit Hotărârii nr. 76/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Alexandru Miţeul privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 09.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea din 03.12.2015 fiind solicitată tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc şi Gheorghe Mîţu.

Conform Hotărârii nr. 70/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dna Nedeleu Tatiana reprezentantă a dlui Petruhin V. privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 02.12.2015, prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Petruhin V. privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău Oleg Melniciuc.

Prin Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotruță și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărârii nr. 140/14 din 30 noiembrie 2015, la a data de 22.05.2015 petiţionarul Alexandru Butuc a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând iniţierea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc. În esenţă, sesizarea depusă are la bază declaraţia petiţionarului Alexandru Butuc prin care îşi exprimă dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc, care după părerea lui a introdus în încheierea din 23.01.2015 informaţii false. La sesizare nu au fost depuse careva acte. Completul de Admisibilitate a Colegiului Disciplinar a respins sesizarea lui Alexandru Butuc, privind acțiunile judecătorului Oleg Melniciuc. Prin Hotărârea nr. 12/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Butuc Alexandru şi a menținut Hotărîrea nr. 140/4 a Completului de Admisibilitate din 30 noiembrie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

La data de 01 aprilie 2015, avocatul Aliona Dragomir a depus la Inspecția Judiciară o sesizare privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, admise la examinarea cauzei penale de invinuire a inculpatului Igor Coser în comiterea infracțiunii prevazute de art. 321 Cod Penal. Prin Hotărârea nr. 27/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. În opinia autorului sesizării, judecătorul Oleg Melniciuc a comis o abatere disciplinară prin acțiunile sale, și anume a încalcat obligația de imparțialitate, a manifestat o atitudine nedemnă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, avocați, martori sau alți participanti la proces, și a încălcat normele Codului de etică al judecătorului.
Prin Hotărârea nr. 961/39 din 15 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de avocatul Aliona Dragomir şi a menținut fără modificări hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 27/13 din 02 octombrie 2015, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Oleg Melniciuc.

Conform Hotărârii nr. 78/9 din 15 iunie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Gojan Feodora împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinarii sesizării depuse de Gojan Feodora privitor Ia faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecatorii Judecatoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji. În sesizarea depusă autorul își expune dezacordul cu comportamentul mainifestat de președintele Judecătoriei Rîșcani, Melniciuc Oleg. La fel, petiționara a invocat tergiversarea examinării cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de dînsa, aflată în procedură la judecătorul Judecătoriei Rîșcani, Nina Arabadji.

Prin Hotărârea nr. 31/8 din 17 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Butuc Alexandru privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, ca fiind neîntemeiată. La data de 16.01.2015 cet. Butuc Alexandru a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care işi manifestă dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Melniciuc Oleg, care după opinia sa, a introdus în încheierea din 23.01.2015 informatii false.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar, prin Hotărârea nr. 41/5 din 06 aprilie 2015, a respins contestaţia depusă împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 344 p/m din 25 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vignan Igor, Domnica Manole, Eugenia Conoval, Olga Dorul privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de Preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc, şi judecătorului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Aureliu Postică. Petiţionarul a menţionat că, preşedintele Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, Oleg Melniciuc urmează a fi atras la răspundere disciplinară pentru managementul neefectiv al instanţei de judecată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii şi Completele de admisibilitate a Colegiului Disciplinar în privinţa judecătorului în perioada anilor 2014-2015 au fost depuse 49 sesizări neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 47/5 din 24 mai 2019

Hotărârea nr. 163/6 din 03 mai 2018

Hotărârea nr. 126/4 din 30 martie 2018

Hotărârea nr. 27/2 din 16 februarie 2018

Hotărârea nr. 208/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017

Hotărârea nr. 181/9 din 26 mai 2017

Hotărârea nr. 125/3 din 10 martie 2017

Hotărârea nr. 74/4 din 10 februarie 2017

Hotărârea nr. 27/1 din 27 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 9/9 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 12/9 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 70/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 76/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 961/39 din 15 decembrie 2015

Hotărîrea nr. 27/13 din 02 octombrie 2015

Hotărâea nr. 41/5 din 06 aprilie 2015

Hotărârea nr. 31/8 din 17 aprilie 2015

Hotărârea nr. 78/9 din 15 iunie 2015

Hotărârea nr. 140/14 din 30 noiembrie 2015

Știri
  • Statul îi va plăti 500 mii de lei lui Oleg Melniciuc, singurul magistrat condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită

    Statul, prin intermediul Ministerului Justiției, îi va achita 500 de mii de lei lui Oleg Melniciuc, singurul magistrat condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită, scrie anticoruptie.md. Judecătorul a cerut repararea prejudiciului „cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti”. Decizia a fost pronunțată pe 9 octombrie, de magistrata Georgeta Grozav, iar examinarea cauzei a durat cinci luni. 

    Oleg Melniciuc este condamnat, în prima instanţă, la 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Sentinţa de condamnare a lui Melniciuc a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, oficiul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la patru ani după ce a fost pornit dosarul pentru îmbogăţire ilicită.

    Statul, prin intermediul Ministerului Justiției, îi va achita 500 de mii de lei lui Oleg Melniciuc, singurul magistrat condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită, scrie anticoruptie.md. Judecătorul a cerut repararea prejudiciului „cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti”. Decizia a fost pronunțată pe 9 octombrie, de magistrata Georgeta Grozav, iar examinarea cauzei a durat cinci luni. 

    Oleg Melniciuc este condamnat, în prima instanţă, la 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Sentinţa de condamnare a lui Melniciuc a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, oficiul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la patru ani după ce a fost pornit dosarul pentru îmbogăţire ilicită.

    Așa cum sentința nu este definitivă, magistratul îşi poate exercita în continuare mandatul. Pedeapsa va fi pusă în aplicare doar în cazul în care Curtea de Apel Chișinău va menține hotărârea primei instanțe.

    Până la o sentință definitivă a fost menținut sechestru pe anumite bunuri ale familiei sale, cum ar fi o cotă parte dintr-un imobil, dar și pe un automobil de marca Mercedes înregistrat pe numele soției sale, Diana Melniciuc. Valoarea totală ar fi de 1 milion de lei.

    Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a publicat o declarație a magistratei Georgeta Grozav urmare a informației din presă că statul îi va plăti 500 mii de lei lui Oleg Melniciuc, singurul magistrat condamnat de prima instanță pentru îmbogățire ilicită. Magistrata a precizat că hotărârea publicată și preluată de presă „nu se referă la dosarul penal – îmbogățire ilicită” și că „informaţiile din mass-media nu corespund circumstanţelor de fapt”. „În speţa supusă examinării a stat la baza altă cauza penală”, a menționat Grozav.

    Oleg Melniciuc a fost printre candidaturile respinse de către președintele țării Igor Dodon la conducerea Judecătoriei Chișinău creată prin comasarea judecătoriilor de sector. Anterior, Melniciuc a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani.

    În 2013, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat decretul de numire a lui Oleg Melniciuc în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, municipiul Chişinău, pentru un mandat de patru ani. Anterior, Timofti a respins această candidatură pe motiv că magistratul a încălcat Codul de etică de mai multe ori şi a provocat conflicte de interese. Însă candidatura lui Oleg Melniciuc a fost propusă din nou de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Presa a scris că Oleg Melniciuc este finul de cununie al ex-preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

  • Singurul magistrat moldovean, condamnat pentru îmbogăţire ilicită, luptă să revină în sistem

    Magistratul Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chişinău, suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în urma unei solicitări din partea ex-procurorului general interimar, Dumitru Robu, luptă să revină în sistem. Oleg Melniciuc este singurul magistrat din Republca Moldova condamnat pentru îmbogăţire ilicită.

     

    Oleg Melniciuc a contestat în Curtea de Apel Chişinău decizia CSM privind suspendarea, precum şi demersul Procuraturii Generale. Şedinţa programată pentru joi la Curtea de Apel Chişinău a fost însă amânată pe motiv că reprezentantul Procuraturii Generale nu a făcut act de prezenţă.

    Magistratul Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chişinău, suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în urma unei solicitări din partea ex-procurorului general interimar, Dumitru Robu, luptă să revină în sistem. Oleg Melniciuc este singurul magistrat din Republca Moldova condamnat pentru îmbogăţire ilicită.

     

    Oleg Melniciuc a contestat în Curtea de Apel Chişinău decizia CSM privind suspendarea, precum şi demersul Procuraturii Generale. Şedinţa programată pentru joi la Curtea de Apel Chişinău a fost însă amânată pe motiv că reprezentantul Procuraturii Generale nu a făcut act de prezenţă.

    Oleg Melniciuc a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că înlăturarea sa din sistem, precum şi dosarul, i-au fost organizate de anumite persoane în scop de răzbunare. „Am eu nişte informaţii, dar nu pot să le spun, fac parte din strategia de apărare. Ei nu-s din sistem, nici de la guvernare, dar sunt influenţi”, a declarat Melniciuc.

    Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcţie la 24 mai 2022, în legătură cu sentința de 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Decizia de condamnare a lui Melniciuc a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, oficiul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la patru ani după ce a fost pornit dosarul pentru îmbogăţire ilicită.

    În sentinţa pronunţată de prima instanţă este prevăzut că nu este definitivă şi magistratul îşi poate exercita în continuare mandatul.

    Dosarul în care judecătorul Oleg Melniciuc a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare pentru îmbogăţire ilicită a fost pus pe linie moartă la Curtea de Apel Chişinău. Instanţa a programat pentru o perioadă de 14 luni doar patru şedinţe de judecată, dintre care trei au fost amânate.

    Prima şedinţa în dosarul Melniciuc la Curtea de Apel Chişinău a fost programată pentru 16 decembrie 2021. Şedinţa a fost amânată la cererea avocatului inculpatului. Cea de-a doua şedinţă urma să aibă loc pe 1 marie 2022, însă şi aceasta a fost amânată pe motiv că dosarul a fost transferat din gestiunea judecătorului Alexandru Gafton în cea a magistratei Silvia Gârbu. Următoarea şedinţă a fost programată pentru 22 februarie.

    În vara anului 2017, procurorii au pornit un dosar penal pe numele lui Oleg Melniciuc. Judecătorul a fost acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, precum și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal. Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean pe cardul său bancar.

    Acesta este singurul dosar în care un magistrat a fost condamnat, în baza articolului 332 din Codul Penal - înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente.

    Dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

    Potrivit procurorilor, pentru a majora veniturile declarate, Melniciuc ar fi inclus în aceeași declarație date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior.

    În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț la dobândirea unui automobil de 450.000 de lei, prețul real de cumpărare a automobilului fiind de 41.000 de euro (895.555 de lei potrivit ratei BNM la data procurării).

    Procurorii au mai stabilit că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei, în această perioadă, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei. În vederea confiscării extinse, procurorii au aplicat sechestre pe bunurile și mijloacele financiare ale inculpatului în valoare totală de peste 1.000.000 de lei.

    La 6 februarie 2018, Procuratura Anticorupție i-a intentat lui Oleg Melniciuc un nou dosarpentru trafic de influență. Drept motiv a servit plângerea unui bărbat precum că i-ar fi transmis lui Melniciuc 100.000 de euro pentru „rezolvarea” unui dosar. Urmărirea penală în cel de al doilea dosar nu a fost finalizată.

    După reținerea din vara anului 2017, Oleg Melniciuc a depus cerere pentru concediu de îngrijire a copilului. În martie 2019, concediul i-a expirat, iar magistratul a mai depus o cerere de concediu, din cont propriu, pentru mai multe luni după care a revenit în sistem.

    În luna aprilie a anului curent, o elevă de la un colegiu din Capitală a depus o plângere la Procuratura Generală, învinuindu-l pe Melniciuc de hărţuire sexuală. Oleg Melniciuc a scăpat de dosar penal, dar a fost sancţionat de Colegiul de etică şi disciplină.
    sursa: anticoruptie.md


     

  • Motivul pentru care instanța de judecată a decis că magistratul Oleg Melniciuc trebuie să primească de la stat despăgubiri de jumătate de milion de lei

    Primul judecător din R. Moldova care a fost condamnat, de prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită, Oleg Melniciuc, urmează să primească despăgubiri de la stat în privința altui dosar, din 2017 – trafic de influență. Acuzatorii de stat au investigat luarea unei mite de 100 de mii de euro de către Melniciuc. Dosarul a fost clasat în ianuarie 2020.

    Mai exact, conform unui comunicat de presă semnat de judecătoarea Georgeta Grozav, care i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc, urmărirea penală în cauza nr. 2017978297 a fost pornită la 11 august 2017 de către procurorul general al R. Moldova, conform elementelor infracţiunii prevăzute în art. 326 alin. (3) lit. a) Cod Penal, „în baza denunțului unui cetăţean”.

    Primul judecător din R. Moldova care a fost condamnat, de prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită, Oleg Melniciuc, urmează să primească despăgubiri de la stat în privința altui dosar, din 2017 – trafic de influență. Acuzatorii de stat au investigat luarea unei mite de 100 de mii de euro de către Melniciuc. Dosarul a fost clasat în ianuarie 2020.

    Mai exact, conform unui comunicat de presă semnat de judecătoarea Georgeta Grozav, care i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc, urmărirea penală în cauza nr. 2017978297 a fost pornită la 11 august 2017 de către procurorul general al R. Moldova, conform elementelor infracţiunii prevăzute în art. 326 alin. (3) lit. a) Cod Penal, „în baza denunțului unui cetăţean”.

    „La data de 22 ianuarie 2020, prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Roman Statnîi, s-a dispus scoaterea lui Oleg Melniciuc de sub urmărirea penală nr. 2017978297, în conformitate cu prevederile art. 284 alin. (2) pct. 2 Cod de procedură penală. S-a clasat procesul penal nr. 2017978297 din motivul că în acţiunile lui Oleg Melniciuc nu se întrunesc elementele infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală sau ale altei infracţiuni prevăzute de partea specială a Codului penal, în conformitate cu prevederile art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală”, a explicat judecătoarea de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

    ZdG a scris în 2018, citând deschide.md, că dosarul pentru trafic de influență a fost pornit în baza unui denunț făcut de către Viorel Stoianov, agent imobiliar, fost executor judecătoresc. Denunțul ar fi fost depus în primăvara anului 2017 și că el ar avea legătură cu un imobil de pe strada Kiev din capitală, demolat în baza unor decizii ale Judecătoriei Râșcani.

    „Nu cunosc așa ceva. Nu cunosc nimic despre asta. Nu am fost chemat la Procuratură. Nu cunosc”, a declarat pentru ZdG, în martie 2018, Oleg Melniciuc.

    Procuratura Anticorupție a confirmat însă existența dosarului. „Este un dosar penal deschis pentru trafic de influență.  Dlui figurează ca învinuit. S-a spus că e vorba de mită, dar nu, este trafic de influență. Dacă vorbim de trafic de influență atunci e vorba de intermediere. Deja din februarie dlui figurează ca învinuit.  Dlui cunoaște despre calitatea pe care o are”, ne-a declarat Anastasia Mihălceanu, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție.

    Statul, prin intermediul Ministerului Justiției, îi va achita 500 de mii de lei drept prejudiciu moral lui Oleg Melniciuc, primul magistrat care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită.

    Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, decizia a fost pronunțată luni, 9 octombrie, de magistarata Georgeta Grozav.

    „Se admite cererea de chemare în judecată înaintată de Melniciuc Oleg către Ministerul Justiției al R. Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti […] Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Rю Moldova în beneficiul lui Melniciuc Oleg, prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei […]. Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al R. Moldova în beneficiul lui Melniciuc Oleg cheltuielile pentru asistenţa juridică, în mărime de 5 100 lei”, se arată în hotărâre.

    Hotărârea este cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

    Oleg Mel­ni­ciuc a fost președintele Judecătoriei Râșcani. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie (CSJ) și ex-președinte al Curții Constituționale (CC).

    Pe 3 septembrie 2021, Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare. Decizia a fost luată de Judecătoria Anenii Noi. Judecătorul nu a fost prezent la ședința de judecată, întrucât se afla la serviciu, la Judecătoria Chișinău.

    Melniciuc a fost condamnat la 7 ani închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani.

    Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată.

    Anterior, ZdG scris că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în municipiul Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşea suma de 4 milioane de lei. Atunci, oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Domnule, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa pensionară o donaţie de 50 mii de lei. ZdG a constatat că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2012, Oleg Melniciuc a menționat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

    Potrivit Procuraturii Anticorupție în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, Melniciuc a inclus intenţionat date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale. Mai mult, în proprietatea magistratului și familiei sale au fost depistate bunuri, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu puteau fi obţinute legal.
    Sursa: zdg.md

  • Primul judecător din R. Moldova condamnat la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită rămâne în funcția de judecător. CSJ a respins recursul CSM cu privire la anularea deciziei CA de repunere în funcție a magistratului Oleg Melniciuc

    Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită și care la 3 septembrie curent a fost condamnat de Judecătoria Anenii Noi la șapte ani de închisoare cu executare, rămâne în funcția de judecător.

    Asta după ce Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a respins drept inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău care a decis anularea actului prin care magistratul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție.

    Încheierea în acest sens a fost emisă de Completul de judecători format din magistrații Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru și Nina Vascan.

    Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită și care la 3 septembrie curent a fost condamnat de Judecătoria Anenii Noi la șapte ani de închisoare cu executare, rămâne în funcția de judecător.

    Asta după ce Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a respins drept inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău care a decis anularea actului prin care magistratul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție.

    Încheierea în acest sens a fost emisă de Completul de judecători format din magistrații Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru și Nina Vascan.

    Între timp, Melniciuc a atacat la Curtea de Apel Chișinău sentința Judecătoriei Chișinău prin care a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

    Magistrații CSJ menționează în Încheierea emisă că principalul motiv pentru care a fost respins drept inadmisibil recursul CSM este faptul că recursul nu conține „o motivare suficient de serioasă”.„Cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată. (…) În circumstanţele menţionate, completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii”, se menționează în Încheierea CSJ.

    La 15 iunie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs, iar la 26 iulie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău care a admis cererea magistratului Oleg Melniciuc și a anulat hotărârea CSM din 28 mai 2019 prin care a fost suspendat din funcție, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Melniciuc.

    „Hotărârea contestată este una legală, motivată şi întemeiată, întrucât a fost emisă conform prevederilor cu respectarea procedurii stabilite de prevederile legale sus-menţionate, în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a opinat că hotărârea Curţii de Apel Chişinău nr.3-133/20 din 31 mai 2021, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc, este una neîntemeiată și urmează a fi casată integral”, se menționează în motivarea CSM privind recursul depus.

    În context, magistrații CSJ au declarat inadmisibil acest recurs al CSM, astfel fiind menținută decizia CA Chișinău care a decis anularea actului CSM prin care judecătorul Oleg Melniciuc, condamnat la închisoare de prima instanță, a fost suspendat din funcția de magistrat.
    „Recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă”, se menționează în Încheirea CSJ.

    Între timp, magistratul Oleg Melniciuc a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău împotriva sentinței primei instanțe prin care judecătorul a fost condamnat la șapte ani de închisoare.

    Cererea a fost înregistrată la 4 octombrie curent, ulterior fiind stabilită și prima ședință de judecată în acest caz.

     

    La 3 septembrie curent, Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare. O decizie în acest sens a fost luată vineri, 3 septembrie de Judecătoria Anenii Noi. Judecătorul nu a fost prezent la ședința de judecată, întrucât se afla la serviciu, la Judecătoria Chișinău. Sentința este cu drept de atac.

    Melniciuc a fost condamnat la 7 ani închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani. Prin sentința emisă, magistrații au menținut sechestrul aplicat de procurori în vederea confiscării extinse a bunurilor și mijloacelor financiare ale inculpatului în valoare totală de peste un milion de lei.

    În decizia motivată a Judecătoriei Anenii Noi, care se întinde pe 150 de pagini, se menționează că magistratul Oleg Melniciuc a inclus intenționat date false, iar pe altele, tot intenționat, nu le-a inclus în declarațiile de avere și interese personale depuse în perioada anilor 2013 – 2017. Tot în sentința motivată magistrații menționează că în perioada 2014-2016 Melniciuc a cheltuit mai mulți bani decât a declarat, mai exact Oleg Melniciuc împreună cu soția sa Diana Melniciuc au declarat venituri de 1 444 958 lei şi au efectuat cheltuieli de 2 085 101 lei. Astfel, cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de magistrat împreună cu membrii familiei. Detalii aici

    Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, judecătorul a menționat că decizia este „neîntemeiată”.

    Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost deschis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

    Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă, CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată.

    În mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a cerut membrilor CSM să îl suspende pe Melniciuc din funcția de judecător pentru existența bănuielii de săvârșire a traficului de influență. Harunjen declara atunci că, în iunie-iulie 2017, Melniciuc, susținând că are influență asupra judecătorilor, a pretins, acceptat și primit personal 100 de mii de euro pentru a-i face pe judecători să emită o hotărâre favorabilă în favoarea unei persoane. În aceste circumstanțe, având în vedere că fapta comisă este incomapatibilă cu funcția de judecător, Harunjen a cerut CSM-ului să îl suspende din funcție pe Melniciuc, iar membrii CSM au constatat că, „exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul Melniciuc ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii penale”.

    ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa, pensionară, o donaţie de 50 mii de lei. Constatăm că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Oleg Melniciuc a subliniat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

    Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie și fost președinte al Curții Constituționale.

    Potrivit Procuraturii Anticorupție în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, Melniciuc a inclus intenţionat date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale. Mai mult, în proprietatea magistratului și familiei sale au fost depistate bunuri, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu puteau fi obţinute legal.

    Pe parcursul anchetei penale, procurorii au sesizat mai multe nereguli în procesul de declarare a averilor și intereselor învinuitului. Acesta a omis includerea în declarația de avere pentru anul 2016, a unui venit de 48 000 lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Pentru a majora neîntemeiat veniturile declarate, a inclus intenționat în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10 000 lei decât îl declarase anterior. Concomitent, a indicat în declarație, o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450 000 de lei, cu scopul încadrării cheltuielilor totale efectuate pe parcursul anului 2016 în limita veniturilor legal declarate, însă prețul real de cumpărare a automobilului a constituit 41 000 euro (echivalentul a 895 555 lei potrivit ratei BNM la data procurării).

    Procurorii au constatat că învinuitul, activând în calitate de judecător, deţinea în proprietate bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite legal, nefiind posibilă obținerea lor pe cale licită. Astfel, magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru perioada 2014-2016, venituri totale obținute în mărime de 1 444 958 lei, s-a stabilit că pe parcursul acestei perioade, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate achitări privind procurarea unor bunuri și servicii și retragere de numerar în sumă totală de 2 085 101 lei. Cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei în sensul prevederilor Legii privind declararea averii şi a intereselor personale.
    Sursa: zdg.md

  • IMPERIUL IMOBILIAR al magistratului Oleg Melniciuc

    Singurul magistrat din Moldova, condamnat pentru îmbogăţire ilicită, Oleg Melniciuc, nu pare să se fi confruntat cu probleme financiare după ce a fost reţinut în iunie 2017. Banii au curs gârlă către familia magistratului, mai ales în perioada când era cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită. Judecătorul a pus la cale scheme cu spații comerciale, cele mai multe fiindu-i donate de mama sa, în vârstă de 83 de ani. El a reuşit să scape de datorii de peste 800.000 de lei, iar anul trecut chiar a fost în stare să împrumute unei persoane jumătate de milion de lei, fără dobândă, pe un termen de cinci ani. 

    Singurul magistrat din Moldova, condamnat pentru îmbogăţire ilicită, Oleg Melniciuc, nu pare să se fi confruntat cu probleme financiare după ce a fost reţinut în iunie 2017. Banii au curs gârlă către familia magistratului, mai ales în perioada când era cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită. Judecătorul a pus la cale scheme cu spații comerciale, cele mai multe fiindu-i donate de mama sa, în vârstă de 83 de ani. El a reuşit să scape de datorii de peste 800.000 de lei, iar anul trecut chiar a fost în stare să împrumute unei persoane jumătate de milion de lei, fără dobândă, pe un termen de cinci ani. 

    Oleg Melniciuc a obţinut mandatul de judecător în anul 2004. Prin Decretul Președintelui RM nr. 671-VII din 14 iunie 2013 a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Râșcani, municipiul Chișinău. În vara anului 2017, procurorii au pornit un dosar penal pe numele lui Oleg Melniciuc. Magistratul a fost acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, dar și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal. Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Acesta este primul și singurul dosar în care un magistrat a ajuns în judecată, în baza articolului 332, Cod Penal.  Potrivit procurorilor, pentru a majora veniturile declarate, Melniciuc ar fi inclus în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior. În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450.000 de lei, prețul real de cumpărare a automobilului fiind de 41.000 de euro (895.555 de lei potrivit ratei BNM la data procurării). Procurorii au mai stabilit că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei, în această perioadă, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei. În vederea confiscării extinse, procurorii au aplicat sechestre pe bunurile și mijloacele financiare ale inculpatului în valoare totală de peste 1.000.000 de lei.La 6 februarie 2018, Procuratura Anticorupție i-a intentat lui Oleg Melniciuc un nou dosar, fiind învinuit de trafic de influență. Motiv a servit plângerea unui bărbat precum că i-ar fi transmis lui Melniciuc o sută de mii de euro pentru rezolvarea unui dosar. Urmărirea penală, în cel de al doilea dosar, nu a fost finalizată. După reținerea din vara anului 2017, Oleg Melniciuc a depus cerere pentru concediu de îngrijire a copilului. În martie 2019, concediul i-a expirat, iar magistratul a mai depus o cerere de concediu, din cont propriu, pentru mai multe luni. În noiembrie 2019, Melniciuc a fost surprins în roba de magistrat, la Judecătoria Chişinău, unde activează până în prezent. Oleg Melniciuc nu şi-a recunoscut vina.

    Spaţii comerciale pe bulevardul Mircea cel Bătrân

    În aprilie 2018, Oleg Melniciuc a primit donaţie un spaţiu comercial, cu suprafaţa de 109 metri pătraţi, estimat la 863.499 de lei, de pe bulevadrul Mircea cel Bătrân din Chişinău. În ianuarie 2019, Oleg Melniciuc a primit în donaţie încă jumătate dintr-un spaţiu comercial cu suprafaţa de 232,7 metri pătraţi, cu valoarea de 1.659.107 de lei, la fel pe bulevardul Mircea cel Bătrân. Cele două imobile sunt date în chirie întreprinderilor SRL ISAID Textil şi SRL Mega Mobilă. Magistratul are un venit oficial din chiria celor două imobile de 278.106 de lei.

    Donatorul imobilelor nu este altcineva decât mama magistratului, Elena Melniciuc, o pensionară în vărstă de 83 de ani din satul Mândâc, raionul Drochia, care a lucrat în kolhoz. Până a fi reţinut în dosarul pentru îmbogăţire ilicită, Melniciuc a raportat mai multe donaţii în bani de la mama sa.

    Imobilele au fost procurate în perioada anilor 2006-2007, în urma unor contracte de investiţii cu Basconlux SRL, antreprenorul care a construit blocul. Elena Melniciuc avea atunci 69 de ani, iar Oleg Melniciuc activa în calitate de judecător în Chişinău, din 2004.

    Din sentinţa emisă de Judecătoria Anenii Noi, prin care Oleg Melniciuc a fost condamnat la 7 ani de detenţie pentru îmbogăţire ilicită, aflăm că de fapt imobilele erau gestionate de cuplul Diana şi Oleg Melniciuc. Martorii au declarat în instanţă că au negociat chiria cu Oleg Melniciuc, iar contractele de locaţiune le-au semnat cu Diana Melniciuc care avea procură de la soacra sa.

    Imobilele nu au fost confiscate, deoarece au fost procurate înainte de 2013, iar perioada care se referă la dosarul penal sunt anii 2013-2016.

    „Au fost proprietăţile mamei mele. După ce mi s-a intentat dosarul, ea a decis să mi le doneze mie. Era o perioadă grea pentru mine şi familia mea şi mama m-a ajutat. A fost un ajutor substanţial”, ne-a declarat Oleg Melniciuc.

    Imobilele din strada Hristo Botev

    Oleg Melniciuc a declarat în proprietate a treia parte dintr-un spaţiu comercial de 256,6 metri pătraţi, estimat la 141.986 euro. Magistratul susţine că a intrat în posesia imobilului la 24 ianuarie 2018, iar la 19 februarie l-a dat în locaţiune întreprinderii Karcher SRL, cu 127.582 de lei pe an. Magazinul Kargher se întinde pe întreg spaţiul de peste 256 de metri ppătraţi. Cealaltă parte din imobil este înregistrată pe numele Olgăi Moraru, sora mai mare a magistratului, în vârstă de 63 de ani, locuitoare a oraşului Drochia.

    Spaţiul comercial se află la parterul blocului de locuit de pe strada Hristo Botev nr.6, în care mai mulţi magistraţi şi-au procurat apartamente la preţ redus.

    Amintim că la 3 iunie 2014, Consiliul Municipal Chișinău a repartizat Consiliului Superior al Magistraturii un teren de 0,605 hectare pe strada Hristo Botev 6, destinat construcției unui bloc locativ în care magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani și angajații Curții Supreme de Justiţie să poată cumpăra apartamente la preț minim. Responsabilă de întreg proiectul a fost Judecătoria sectorului Râșcani, al cărei președinte era Oleg Melniciuc. Anume el venit cu inițiativa de a ridica un bloc pentru magistrați și s-a ocupat de obținerea terenului de la Consiliul Municipal. Astfel, instanța a achitat peste două milioane de lei pentru arenda terenului și a ales membrii grupului de lucru care a decis cui să fie date apartamentele. Majoritatea magistraţilor, inclusiv şi fostul preşedinte al CSM, Victor Micu, care au beneficieat de apartamente în blocul respectiv, la preţ preferenţial, aveau locuinţe în proprietate.

    Pentru magistraţi, preţul apartamentelor a fost de la 300 la 350 de euro pentru un metru pătrat, iar pentru ceilalţi s-au vândut la preţul de la 600 până la 700 de euro pentru un metru pătrat.

    Elena Melniciuc, mama magistratului, a intrat în posesia unui apartament din blocul magistraţilor, la preţ preferenţial. Actul de predare-primire a imobilului de 80 de metri pătraţi pe numele pensionarei din Mândâc a fost semnat în aprilie 2018. În luna august 2018, Elena Melniciuc a perfectat un certificat de donaţie pe numele fiicei sale, Olga Moraru, 63 de ani, locuitoare a oraşului Drochia. În mai puţin de o lună, locuinţa a fost vândută unei familii tinere.

    O altă rudă care şi-a procurat apartament în blocul de pe strada Hristo Botev este nepotul magistratului, Andrei Melinciuc care, în decembrie 2017, a primit actele pentru apartamentul de 73,5 metri pătraţi. Acesta a fost o perioadă şi administratorul blocului respectiv.

    O altă rudă de a lui Oleg Melnciuc, care, în februarie 2018, a intrat în posesia unei locuinţe noi din blocul destinat magistraţilor este Ana Bobeica. Femeia a vândut locuinţa peste două luni unei familii care la rândul său, peste două luni a înstrăintat imobilul.

    Natalia Covaliov, nepoată a magistratului Melniciuc, a ajuns, în decembrie 2018, proprietara unui apartament de 79,6 metri pătraţi din blocul de pe strada Hristo Botev. Timp de o lună, femeia a reuşit să vândă apartamentul.

    Cu un apartament de 75,6 metri pătraţi din blocul magistraţilor s-a ales şi Aurelia Melenciuc. Aceasta a mai procurat şi un spaţiu cu suprafaţa de 241 de metri pătraţi, cu destinaţie comercială, aflat la parterul blocului.

    Aliona Chirtoacă, administratoarea blocului de pe adresa Hristo Botev nr.6 ne-a comunicat că a cunoscut-o pe Aurelia Melenciuc. „Are sub 50 de ani. Mi s-a părut o femeie simplă şi chiar necăjită, nedreptăţită de soartă. A spus că lucrează asistentă medicală în Italia unde a plecat cu 15 ani în urmă, după un divorţ dureros. Fostul soţ a lăsat-o fără avere. Nu mi-a zis că are şi spaţiu comercial”, ne-a spus administratoarea.

    Aliona Chirtoacă a mai declarat că nu cunoaşte cine sunt proprietarii legali au spaţiilor comerciale din blocul pe care îl administrează, deoarece contractele pentru serviciile comunale au fost încheiate cu agenţii economici care au închiriat spaţiile. „Locuitorii din bloc susţin că majoritatea spaţiilor comerciale ar fi ale lui Melniciuc”, a adăugat administratoarea.

    Oleg Melniciuc a recunoscut că deţine în proprietate doar 82 de metri pătraţi din spaţiul comercial din blocul magistraţilor. „Am renunţat la spaţiu locativ în favoarea unui spaţiu comercial.Am patru copii şi trebuie să-i întreţin. Mai mult nu am nimic acolo. Contractul este înregistrat la Fisc”, ne-a spus magistratul.

    Întrebat despre apartamentul mamei, magistratul a recunoscut că a fost procurat la preţ preferenţial, iar dreptul acesta i l-ar fi oferit o magistrată. Cât priveşte celelalte rude, Oleg Melniciuc susţine că acestea au achitat preţuri de piaţă pentru locuinţe. „M-au întrebat în ce imobile ar putea să-şi investească banii mai sigur. Eu le-am spus despre acest bloc care se construia şi le-am spus că este sigur. Nu puteam să le interzic să investească unde doresc”, s-a justificat Oleg Melniciuc.

    Magistratul creditor

    Chiar dacă a fost condamnat la şapte ani cu executare, Oleg Melniciuc continuă să îmbrace mantia de magistrat şi să facă justiţie la Judecătoria Chişinău. Sentinţa luată de Judecătoria Anenii Noi la 3 septembrie 2021 nu este definitivă, iar documentul prevede că pedeapsa poate fi aplicată doar din momentul când va deveni definitivă.

    Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanţa a mai dispus încasarea de la familia Melniciuc a 640.143 de lei, diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, şi a sumei de 606 000 lei, care constituie donațiile apreciate ca suspecte. În scopul asigurării acţiunii, instanţa a dispus menţinerea sechestrului pe automobilul Mercedes, înregistrat pe numele Dianei Melniciuc, şi a jumătate din unul din spaţiile comerciale. Sechestrul însă nu-l împiedică pe magistrat să se folosească de bunuri.

    Oleg Melniciuc continuă să locuiască cu familia în casa sa de 160 de metri pătraţi, estimată de experţi la patru milioane de lei. Imobilul nu este supus sechestrului şi nu există riscul de a fi confiscat.

    Examinarea dosarului în instanţa ierarhic superioară ar putea dura ani în şir. Iar magistratul continuă să obţină dividende din imobilele sale, unele fiind înregistrate pe numele rudelor. Faptul magistratul condamnat că nu se confruntă cu probleme financiare este demonstrat şi de împrumutul de jumătate de milion de lei. „Dacă faceţi un calcul, veţi vedea că împreună cu soţia am avut anul trecut venituri de peste 800.000 de lei. Deci, am avut mijloace ca să împrumutăm pe cineva şi să ne rămână şi pentru trai”, ne-a declarat Oleg Melniciuc.
    Sursa: https://anticoruptie.md

  • Curtea Supremă de Justiție a casat decizia Curții de Apel Chișinău care anula suspendarea judecătorului Melniciuc. Ce efecte produce hotărârea instanței

    Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au casat recent decizia Curții de Apel Chișinău prin care a fost anulată hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care prevedea suspendarea judecătorului Oleg Melniciuc, singurul judecător din Republica Moldova, ajuns pe banca acuzațiilor pentru îmbogățire ilicită. Hotărârea CSJ însă nu produce efecte juridice, întrucât suspendarea magistratului era dispusă până la emiterea unei decizii finale într-o cauză penală care între timp a fost clasată.

    La 28 mai 2019, membrii CSM au admis sesizarea procurorului general, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a judecătorului Oleg Melniciuc, învinuit de trafic de influență. Suspendarea magistratului era dispusă până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza respectivă.

    Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au casat recent decizia Curții de Apel Chișinău prin care a fost anulată hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care prevedea suspendarea judecătorului Oleg Melniciuc, singurul judecător din Republica Moldova, ajuns pe banca acuzațiilor pentru îmbogățire ilicită. Hotărârea CSJ însă nu produce efecte juridice, întrucât suspendarea magistratului era dispusă până la emiterea unei decizii finale într-o cauză penală care între timp a fost clasată.

    La 28 mai 2019, membrii CSM au admis sesizarea procurorului general, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a judecătorului Oleg Melniciuc, învinuit de trafic de influență. Suspendarea magistratului era dispusă până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza respectivă.

    În iunie 2019, Melniciuc a contestat hotărârea CSM la Curtea de Apel Chișinău. Un complet de judecată format din magistratele Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi, și condus de Vladislav Clima a decis, la 24 octombrie 2019, să anuleze hotărârea CSM privind suspendarea din funcție a lui Melniciuc.

     

    La 21 noiembrie 2019 CSM a depus recurs împotriva hotărârii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii recurate. La 23 septembrie curent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a anulat decizia instanţei de fond, în acest caz Curtea de Apel Chișinău, concluzionând că aceasta prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc, deoarece nu a stabilit cercul de persoane ale căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea litigiului şi nu a atras în proces Procuratura Generală.

    „Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond”, se arată în decizia CSJ.

    Cum comentează Oleg Melniciuc

    Hotărârea CSJ însă nu produce efecte juridice, or, necesitatea suspendării lui Melniciuc s-a consumat, din moment ce a fost clasată cauza penală în cadrul căreia a fost solicitată de procurorul general. „Suspendarea pe care a dispus-o CSM, cu toate că a dispus-o ilegal, cu încălcarea procedurii, a fost stabilită până la pronunțarea unei hotărâri definitive pe cauza penală pornită pentru trafic de influență. La 22 ianuarie curent, cauza penală a fost încetată. Respectiv, temeiul de suspendare a dispărut de drept. Între timp, în principiu, litigiul a dispărut, pretenții nimeni nu are, dar CSJ a decis că există o încălcare procedurală, că nu a fost atrasă Procuratura Generală. Din acest considerent a anulat și a întors la rejudecare. Sensul acestui litigiu eu singur nu-l văd, dar oricum, el este în procedură, treaba lor”, a comentat magistratul Oleg Melniciuc, solicitat de portalul Anticoruptie.md.

    Amintim că la sfârșitul lunii mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a solicitat în cadrul ședinței CSM suspendarea lui Melniciuc din funcția de judecător. Magistratul era pus sub învinuire într-un dosar penal deschis pentru traficul de influenţă, manifestat prin pretinderea, acceptarea şi primirea de bunuri în proporţii deosebit de mari, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane cu funcţii de demnitate publică, pentru a-1 face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârșite. 

    Cauza penală a fost clasată la 21 ianuarie curent de către procurorul Roman Statnîi „din lipsa elementelor de infracțiune”.

    Precizăm că Oleg Melniciuc are statut de inculpat și într-un alt dosar penal, pornit în vara anului 2017. Magistratul este acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, dar și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal. Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Oleg Melniciuc este primul magistrat urmărit penal în baza articolului privind îmbogățirea ilicită, inclus în Codul Penal al Republicii Moldova în 2013. În prezent, dosarul se află la etapa susținerilor verbale, iar în curând, urmează să fie pronunțată sentința. Ultima ședință de judecată din dosar, care a fost programată pentru 18 decembrie, nu a avut loc, pentru că președinta completului de judecată se află în autoizolare, fiind diagnosticată cu Covid-19.

    Magistratul a fost reținut la 27 iunie 2017. Potrivit procurorilor, pentru a majora veniturile declarate, Melniciuc ar fi inclus în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior. În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450.000 de lei, prețul real de cumpărare a automobilului fiind de 41.000 de euro (895.555 de lei potrivit ratei BNM la data procurării). Procurorii au mai stabilit că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei, în această perioadă, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei. În vederea confiscării extinse, procurorii au aplicat sechestre pe bunurile și mijloacele financiare ale inculpatului în valoare totală de peste 1.000.000 de lei.

    Oleg Melniciuc locuiește cu familia sa într-o casă la sol în municipiul Chișinău, deține o altă casă, moștenită de la părinți, iar în anul 2015 a dobândit, la preț preferențial - 29.520 de euro - un spațiu comercial de 82 de metri pătrați la parterul unui bloc construit în același an pentru asigurarea cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale, despre care a scris anterior Centrul de Investigaţii Jurnalistice într-o anchetă.

    Potrivit investigaţiei, în blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale şi mama, dar și câteva rude ale președintelui instanței.  

    La începutul lunii ianuarie 2017, Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal privind acțiunile lui Melniciuc în cazul blocului construit pentru angajații Judecătoriei sectorului Râșcani, în urma unei sesizări pe care Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chișinău, a publicat-o pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. Procurorii au decis însă neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice dacă în acest caz există un conflict de interese.

    Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a ratat fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acceptat cererea de a fi numit repetat în funcție, după ce președintele Igor Dodon a respins candidatura magistratului la începutul lunii ianuarie 2018. Trei ani mai devreme, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare.

    După reținerea din vara anului 2017, Oleg Melniciuc a depus cerere pentru concediu de îngrijire a copilului. În martie 2019, concediul i-a expirat, iar magistratul a mai depus o cerere de concediu, din cont propriu, pentru mai multe luni. În noiembrie 2019, Melniciuc a fost surprins pe coridoarele Judecătoriei Chișinău, motivând că a revenit în sistem întrucât i-a expirat concediul de îngrijire a copilului, dar și concediul pentru mai mulți ani.
    Sursa: anticoruptie.

  • DOC/ CSJ anulează hotărârea CA cu privire la repunerea în funcție a judecătorului Melniciuc și o remite la rejudecare

    Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au casat hotărârea judecătorilor de la Curtea de Apel (CA) Chișinău prin care s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care judecătorul Oleg Melniciuc, primul magistrat care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendat din funcție. Cauza a fost remisă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, conform unei decizii dictate la 23 septembrie 2020.

    După ce CA Chișinău a anulat hotărârea privind suspendarea din funcție a lui Melniciuc, CSM a depus recurs la CSJ, iar magistrații au decis la 12 februarie să „ridice cauza de la examinarea admisibilității” și să o remită Curții de Apel pentru motivarea în fond.

    Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au casat hotărârea judecătorilor de la Curtea de Apel (CA) Chișinău prin care s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care judecătorul Oleg Melniciuc, primul magistrat care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendat din funcție. Cauza a fost remisă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, conform unei decizii dictate la 23 septembrie 2020.

    După ce CA Chișinău a anulat hotărârea privind suspendarea din funcție a lui Melniciuc, CSM a depus recurs la CSJ, iar magistrații au decis la 12 februarie să „ridice cauza de la examinarea admisibilității” și să o remită Curții de Apel pentru motivarea în fond.

    Colegiul lărgit concluzionează că „instanţa de fond prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc, deoarece nu a stabilit cercul de persoane al căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea litigiului şi nu a atras în proces Procuratura Generală”.

    „Având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de CSM, de a casa hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond”, menționează magistrații de la CSJ în decizia dictată la 23 septembrie 2020.

     

    Învinuit în două dosare penale, Melniciuc a revenit în sistem

    Deși Melniciuc are statut de învinuit în două dosare penale, fiind suspendat din funcție în mai 2019 de către CSM din acest motiv, judecătorul activează în continuare la Judecătoria Chișinău, asta după ce Curtea de Apel Chișinău a decis, în octombrie 2019, să anuleze hotărârea CSM prin care acesta a fost suspendat. Printre cei trei judecători care au decis să anuleze hotărârea CSM se numără și Vladislav Clima, care a fost coleg cu Melniciuc la Facultatea de Drept de la USM.

    În mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a cerut membrilor CSM să îl suspende pe Melniciuc din funcția de judecător pentru existența bănuielii de săvârșire a traficului de influență. Harunjen declara atunci că, în iunie-iulie 2017, Melniciuc, susținând că are influență asupra judecătorilor, a pretins, acceptat și primit personal 100 de mii de euro pentru a-i face pe judecători să emită o hotărâre favorabilă în favoarea unei persoane. În aceste circumstanțe, având în vedere că fapta comisă este incomapatibilă cu funcția de judecător, Harunjen a cerut CSM-ului să îl suspende din funcție pe Melniciuc, iar membrii CSM au constatat că, „exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul Melniciuc ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii penale”.

    Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost dechis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

    Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă, CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată. Ultima ședință a avut loc la 19 noimbrie, aceasta fiind întreruptă la etapa cercetării materialelor cauzelor. Următoarea ședință este preconizată pentru 24 noiembrie curent.

     

    ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie și fost președinte al Curții Constituționale.

    Sursa: zdg.md

  • Magistratul Oleg Melniciuc, învinuit de îmbogățire ilicită și fals în declarații, a solicitat strămutarea cauzei penale de la Judecătoria Anenii Noi. Încheierea CSJ

    Magistratul Oleg Melniciuc a cerut strămutarea cauzei penale în care este învinuit de îmbogățire ilicită și fals în declarații de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender, la o altă instanță egală în grad. Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție i-au respins cererea ca fiind neîntemeiată. Încheierea este irevocabilă.

    În cererea sa, Oleg Melniciuc a invocat că ședințele în dosarul său, numite pentru lunile martie şi aprilie 2020, nu au avut loc din cauza stării de urgență. Ulterior, după expirarea stării de urgență, ședința din 18 iunie nu a avut loc pentru că nu s-a prezentat avocatul, iar alte trei ședințe au fost contramandate pentru că judecătoarea Aurelia Pleşca, căreia i-a fost repartizată cauza penală, şi-a fracturat piciorul. „Consider că, sunt dubii rezonabile că şi ședințele programate pentru 06.08.2020, 11.08.2020, 13.08.2020 şi 18.08.2020 pot fi contramandate”, se mai arată în cererea lui Oleg Melniciuc.

    Magistratul Oleg Melniciuc a cerut strămutarea cauzei penale în care este învinuit de îmbogățire ilicită și fals în declarații de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender, la o altă instanță egală în grad. Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție i-au respins cererea ca fiind neîntemeiată. Încheierea este irevocabilă.

    În cererea sa, Oleg Melniciuc a invocat că ședințele în dosarul său, numite pentru lunile martie şi aprilie 2020, nu au avut loc din cauza stării de urgență. Ulterior, după expirarea stării de urgență, ședința din 18 iunie nu a avut loc pentru că nu s-a prezentat avocatul, iar alte trei ședințe au fost contramandate pentru că judecătoarea Aurelia Pleşca, căreia i-a fost repartizată cauza penală, şi-a fracturat piciorul. „Consider că, sunt dubii rezonabile că şi ședințele programate pentru 06.08.2020, 11.08.2020, 13.08.2020 şi 18.08.2020 pot fi contramandate”, se mai arată în cererea lui Oleg Melniciuc.

    Un alt argument al magistratului e că „examinarea cauzei la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender este dificilă şi nu va duce la o soluționare rapidă, deoarece urmează a fi asigurată prezența a nouă martori de partea acuzării şi trei martori de partea apărării, iar deplasarea la o astfel de distanța, care durează cel puțin o oră, ar fi dificilă, ținând cont şi de situația epidemiologică care face imposibilă transportarea mai multor martori în automobil la așa distanță”

    Magistrații de la Curtea Supremă de Justiţie au respins cererea, motivându-și decizia prin faptul că strămutarea cauzei nu poate fi cerută de două ori, „afară de cazul în care noua cerere se întemeiază pe circumstanțe pe care Curtea Supremă de Justiţie nu le-a cunoscut în cadrul soluționării cererii anterioare sau pe circumstanțe apărute după aceasta”. 

    Precizăm că la începutul lunii decembrie a anului trecut, Colegiul penal al CSJ a decis strămutarea cauzei penale intentate pe numele lui Melniciuc de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender. Decizia a fost luată la solicitarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, „întru asigurarea criteriilor obiective de imparțialitate a judecătorilor la judecarea cauzei penale, a încrederii justițiabililor în actul de justiție, evitarea tuturor suspiciunilor și pentru obținerea soluționării obiective, rapide și complete a cauzei și asigurării desfășurării normale a procesului”.

     

    Amintim că, în vara anului 2017, procurorii au pornit un dosar penal pe numele lui Oleg Melniciuc. Magistratul este acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, dar și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal. Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Precizăm că, acesta este primul și unicul dosar în care un magistrat a ajuns în judecată, în baza articolului 332, Cod Penal. 

    Potrivit procurorilor, pentru a majora veniturile declarate, Melniciuc ar fi inclus în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior. În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450.000 de lei, prețul real de cumpărare a automobilului fiind de 41.000 de euro (895.555 de lei potrivit ratei BNM la data procurării). Procurorii au mai stabilit că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei, în această perioadă, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei. În vederea confiscării extinse, procurorii au aplicat sechestre pe bunurile și mijloacele financiare ale inculpatului în valoare totală de peste 1.000.000 de lei.

    După reținerea din vara anului 2017, Oleg Melniciuc a depus cerere pentru concediu de îngrijire a copilului. În martie 2019, concediul i-a expirat, iar magistratul a mai depus o cerere de concediu, din cont propriu, pentru mai multe luni. În noiembrie 2019, Melniciuc a fost surprins pe coridoarele Judecătoriei Chișinău, motivând că a revenit în sistem întrucât i-a expirat concediul de îngrijire a copilului, dar și concediul pentru mai mulți ani.
    Sursa: anticoruptie.md

  • VIDEO// Magistratul Oleg Melniciuc, învinuit în două dosare penale, a revenit în sistem

    Oleg Melniciuc, singurul judecător din Republica Moldova, ajuns pe banca acuzațiilor pentru îmbogățire ilicită, a revenit în sistem, deși are statut de învinuit în două dosare penale, inclusiv pentru trafic de influență. Magistratul activează de mai bine de o săptămână la Judecătoria Chișinău, instanță care are pe rol unul dintre dosarele intentate pe numele lui Melniciuc.

    Magistratul a declarat că a revenit în sistem întrucât i-a expirat concediul de îngrijire a copilului, dar și concediul pentru mai mulți ani.

    Oleg Melniciuc, singurul judecător din Republica Moldova, ajuns pe banca acuzațiilor pentru îmbogățire ilicită, a revenit în sistem, deși are statut de învinuit în două dosare penale, inclusiv pentru trafic de influență. Magistratul activează de mai bine de o săptămână la Judecătoria Chișinău, instanță care are pe rol unul dintre dosarele intentate pe numele lui Melniciuc.

    Magistratul a declarat că a revenit în sistem întrucât i-a expirat concediul de îngrijire a copilului, dar și concediul pentru mai mulți ani.

    Întrebat despre dosarul privind îmbogățirea ilicită, Melniciuc a precizat că se află în instanță, la etapa examinării probelor. Ședințele au fost însă suspendate pentru o perioadă nedeterminată, fiind înaintată o sesizare la Curtea Constituțională.

    Totodată, judecătorul a ținut să precizeze că nu consideră dosarul privind îmbogățirea ilicită unul politic și că totul decurge corect.

    Amintim că, în vara anului 2017, procurorii au pornit un dosar penal pe numele lui Oleg Melniciuc. Magistratul este acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, dar și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal. Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar.

    Precizăm că, acesta este primul și unicul dosar în care un magistrat a ajuns în judecată, în baza articolului 332, Cod Penal. 

    Potrivit procurorilor, pentru a majora veniturile declarate, Melniciuc ar fi inclus în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior. În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450.000 de lei, prețul real de cumpărare a automobilului fiind de 41.000 de euro (895.555 de lei potrivit ratei BNM la data procurării).

    Procurorii au mai stabilit că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei, în această perioadă, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei. În vederea confiscării extinse, procurorii au aplicat sechestre pe bunurile și mijloacele financiare ale inculpatului în valoare totală de peste 1.000.000 de lei.

    La 6 februarie 2018, Procuratura Anticorupție i-a intentat lui Oleg Melniciuc un nou dosar, fiind învinuit de trafic de influență. Motiv a servit plângerea unui bărbat precum că i-ar fi transmis lui Melniciuc o sută de mii de euro pentru rezolvarea unui dosar. Urmărirea penală, în cel de al doilea dosar, nu a fost finalizată.

    După reținerea din vara anului 2017, Oleg Melniciuc a depus cerere pentru concediu de îngrijire a copilului. În martie 2019, concediul i-a expirat, iar magistratul a mai depus o cerere de concediu, din cont propriu, pentru mai multe luni.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Oleg Melniciuc și instanța pe care a condus-o au pierdut și în apel procesul împotriva unei magistrate

    Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a câștigat la Curtea de Apel Cahul procesul împotriva fostei Judecătorii a sectorului Râșcani, actuala Judecătorie Chișinău, și a ex-președintelui Oleg Melniciuc, după ce i-a fost  încălcat dreptul de acces la informația solicitată. Marinei Anton i s-a dat dreptate și în prima instanță.

    Judecătoarea s-a plâns pe faptul că, în decembrie 2015, de la rubrica „Agenda ședințelor” de pe site-ul Judecătoriei sectorului Râșcania au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Pe 29 decembrie, ea a depus la președintele de atunci al instanței, Melniciuc Oleg, o cerere prin care a solicitat copia graficului stabilit de președintele Judecătoriei Râşcani de examinare a cererilor de recuzare și furnizarea informaţiei cu privire la motivul lipsei informaţiei pe portalul instanţei de Judecată Râșcani, la capitolul baza de date a şedinţelor de judecată, a şedinţei din data de 17 decembrie 2015, data, ora, autorul şi temeiul ştergerii de pe portalul oficial al Judecătoriei a informaţiei despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 16.00 şi introducerea modificărilor despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 17.15.

    Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a câștigat la Curtea de Apel Cahul procesul împotriva fostei Judecătorii a sectorului Râșcani, actuala Judecătorie Chișinău, și a ex-președintelui Oleg Melniciuc, după ce i-a fost  încălcat dreptul de acces la informația solicitată. Marinei Anton i s-a dat dreptate și în prima instanță.

    Judecătoarea s-a plâns pe faptul că, în decembrie 2015, de la rubrica „Agenda ședințelor” de pe site-ul Judecătoriei sectorului Râșcania au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Pe 29 decembrie, ea a depus la președintele de atunci al instanței, Melniciuc Oleg, o cerere prin care a solicitat copia graficului stabilit de președintele Judecătoriei Râşcani de examinare a cererilor de recuzare și furnizarea informaţiei cu privire la motivul lipsei informaţiei pe portalul instanţei de Judecată Râșcani, la capitolul baza de date a şedinţelor de judecată, a şedinţei din data de 17 decembrie 2015, data, ora, autorul şi temeiul ştergerii de pe portalul oficial al Judecătoriei a informaţiei despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 16.00 şi introducerea modificărilor despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 17.15.

    Marina Anton nu a primit niciun răspuns însă.

    Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, care i-a dat câștig de cauză magistratei, reprezentanții Judecătoriei Râșcani au încercat să explice în instanță că au oferit răspuns la solicitarea Marinei Anton, dar nu au putut proba că răspunsul a ajuns la destinatară. În plus, instanța a apreciat că răspunsul care ar fi fost oferit de Judecătoria Râșcani nu conține informația solicitată în cererea judecătoarei, cu toate că acest fapt a fost dispus și prin încheiere judecătorească, care a fost expediată pentru a fi executată.

    Dincolo de constatarea vătămării dreptul de acces la informaţie, Marina Anton a solicitat și achitarea unor despăgubiri morale în valoare de o mie de lei de către Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani. Judecătoria Chișinău a respins această solicitare pe motiv că „reclamanta Marina Anton activează în calitate de judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, iar însăși constatarea violării dreptului constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de interesat”.

    Oleg Melniciuc și Judecătoria Chișinău (succesoarea de drept a Judecătoriei Râșcani) au atacat cu apel decizia primei instanțe. Curtea de Apel Cahul le-a respins cererile și a menținut hotărârea.
    Sursa: Anticoruptie.md

     

  • Procurorii au găsit probe. Oleg Melniciuc, învinuit în dosarul privind îmbogățirea ilicită

    Judecătorul Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, are calitatea de învinuit în dosarul privind îmbogățirea ilicită, intentat în această vară de procurorii anticorupție. Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că procurorii au adunat suficiente probe pentru înaintarea învinuirii judecătorului, iar în acest moment continuă acumularea de dovezi. Morari speră ca urmărirea penală să poată fi finalizată în timp cât mai restrâns, iar dosarul să fie expediat în instanță.

    Judecătorul Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, are calitatea de învinuit în dosarul privind îmbogățirea ilicită, intentat în această vară de procurorii anticorupție. Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că procurorii au adunat suficiente probe pentru înaintarea învinuirii judecătorului, iar în acest moment continuă acumularea de dovezi. Morari speră ca urmărirea penală să poată fi finalizată în timp cât mai restrâns, iar dosarul să fie expediat în instanță.

    Judecătorul Oleg Melniciuc a fost reținut marți, 27 iunie. El este primul magistrat urmărit penal pentru îmbogățire ilicită. Magistratul ar deține mai multe bunuri înregistrate pe numele rudelor sale. Pentru anul 2016 Oleg Melniciuc a indicat în declarația de venituri și interese personale, pe lângă salariul de la Judecătorie și cel din activitatea didactică, prestată prin cumul la Universitatea de Stat, și o donație de 300.000 de lei de la mama sa, care este pensionară și are acum 79 de ani. Solicitat de Jurnal TV să comenteze această donație și alte venituri indicate în declarația sa, Melniciuc ar fi refuzat să discute cu reporterii.

    Judecătorul locuiește cu familia sa într-o casă la sol în municipiul Chișinău, deține o altă casă, moștenită de la părinți, iar în anul 2015 a dobândit, la preț preferențial - 29.520 de euro - un spațiu comercial de 82 de metri pătrați la parterul unui bloc construit în același an pentru asigurarea cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale, despre care a scris anterior Centrul de Investigaţii Jurnalistice într-o anchetă. 

    Potrivit investigaţiei, în blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale şi mama, dar și câteva rude ale președintelui instanței.  

    Recent,  Melniciuc a depus cerere de suspendare din funcţia de judecător, iar la scurt timp aceasta a fost acceptată de preşedintele Judecătoriei Chişinău, dar şi de Consiliul Superior al Magistraturii. În document nu este menţionat concret motivul plecării, dar se spune că solicitarea vine inclusiv pentru îngrijirea copilului său minor.

    În hotărârea CSM se menţionează că, prin ordinul preşedintelui Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu, lui Melniciuc i-a fost acordat concediu plătit parţial începând cu 25 octombrie 2017 până pe 1 martie 2019.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Litigiu între judecători: O magistrată i-a acționat în instanță pe Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani

    Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe fostul președinte al acesteia, Oleg Melniciuc, pe motiv că de la rubrica „Agenda ședințelor”, de pe siteul instanței, au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate Marinei Anton, cauza urmând a fi examinată de Curtea de Apel Cahul.

    Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe fostul președinte al acesteia, Oleg Melniciuc, pe motiv că de la rubrica „Agenda ședințelor”, de pe siteul instanței, au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate Marinei Anton, cauza urmând a fi examinată de Curtea de Apel Cahul.

    Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, Marina Anton a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe Oleg Melniciuc pe motiv că nu i-a fost oferi răspuns la o solicitare de informație din 29 decembrie 2015, prin care a cerut copia graficului stabilit de președintele Judecătoriei Râşcani de examinare a cererilor de recuzare și furnizarea informaţiei cu privire la motivul lipsei informaţiei pe portalul instanţei de Judecată Râșcani, la capitolul baza de date a şedinţelor de judecată, a şedinţei din data de 17 decembrie 2015, data, ora, autorul şi temeiul ştergerii de pe portalul oficial al Judecătoriei a informaţiei despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 16.00 şi introducerea modificărilor despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 17.15.

    Reprezentanții Judecătoriei Râșcani au încercat să explice în instanță că au oferit răspuns la solicitarea Marinei Anton, dar nu au putut proba că răspunsul a ajuns la destinatară. În plus, instanța a apreciat că răspunsul care ar fi fost oferit de Judecătoria Râșcani nu conține informația solicitată în cererea judecătoarei, cu toate că acest fapt a fost dispus și prin încheiere judecătorească, care a fost expediată pentru a fi executată.

    Dincolo de constatarea vătămării dreptul de acces la informaţie,  Marina Anton a solicitat și achitarea unor despăgubiri morale în valoare de o mie de lei de către Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani. Judecătoria Chișinău a respins această solicitare pe motiv că „reclamanta Marina Anton activează în calitate de judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, iar însăși constatarea violării dreptului constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de interesat”.

    Oleg Melniciuc și Judecătoria Chișinău (succesoarea de drept a Judecătoriei Râșcani) au atacat cu apel decizia primei instanțe. Dat fiind faptul că Marina Anton este judecătoare a Curții de Apel Chișinău, s-a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Cahul.

    Precizăm că și jurnaliștii și reprezentanții societății civile au semnalat anterior multiple carențe la capitolul publicării ședințelor de judecată și a hotărârilor pe portalul instanțelor judecătorești. 
    Sursa: anticoruptie.md

  • (doc) Judecătorul cercetat penal pentru îmbogățire ilicită a plecat în concediu „parțial plătit” până în 2019

    Oleg Melniciuc, judecătorul Judecătoriei Chișinău, vizat într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită a solicitat „acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. La 2 octombrie 2017, Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău i-a acceptat cererea, iar a doua zi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis suspendarea acestuia din funcție. 

    Confom unei hotărâri a CSM,  publicată pe site-ul instituției, dar și pe www.magistrat.md se menționează că prin ordinul preşedintelui Judecătoriei Chişinău nr. 530 din 2 octombrie 2017, judecătorului Oleg Melniciuc din cadrul aceleiaşi instanţe i s-a acordat concediu parţial plătit, începând cu 25 octombrie 2017 până la 01 martie 2019, inclusiv, pentru îngrijirea copilului, născut la 01 martie 2016. La 2 octombrie 2017,  magistratul a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea din funcţie, în baza art. 24 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în legătură cu acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vârstei de 3 ani. Plenul CSM a considerat că cererea urmează a fi admisă, iar Melniciuc suspendat din funcție pentru perioada 25 octombrie 2017-1 martie 2019.

    Oleg Melniciuc, judecătorul Judecătoriei Chișinău, vizat într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită a solicitat „acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. La 2 octombrie 2017, Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău i-a acceptat cererea, iar a doua zi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis suspendarea acestuia din funcție. 

    Confom unei hotărâri a CSM,  publicată pe site-ul instituției, dar și pe www.magistrat.md se menționează că prin ordinul preşedintelui Judecătoriei Chişinău nr. 530 din 2 octombrie 2017, judecătorului Oleg Melniciuc din cadrul aceleiaşi instanţe i s-a acordat concediu parţial plătit, începând cu 25 octombrie 2017 până la 01 martie 2019, inclusiv, pentru îngrijirea copilului, născut la 01 martie 2016. La 2 octombrie 2017,  magistratul a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea din funcţie, în baza art. 24 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în legătură cu acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vârstei de 3 ani. Plenul CSM a considerat că cererea urmează a fi admisă, iar Melniciuc suspendat din funcție pentru perioada 25 octombrie 2017-1 martie 2019.

    Decizia lui Oleg Melniciuc de a solicitat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului vine la scurt timp după ce a ajuns să fie investigat penal pentru îmbogățire ilicită. Mai exact, în luna iunie, Melniciuc a fost reținut pentru 72 de ore, iar ulterior eliberat, fiind cercetat penal în libertate.

    „Se investighează bănuiala de îmbogățire ilicită. S-a făcut un studiu analitic al veniturilor legale obținute, al proprietăților și cheltuielilor pe care le-a avut dl Melniciuc și s-a constatat o discrepanță esențială între bunurile procurate și mijloacele dobândite legal. Donațiile făcute de mamă și de alte persoane sunt și obiectul examinării. Noi bănuim că foarte multe donații sunt doar o formă de a justifica veniturile, pentru că persoanele care au donat acele sume impunătoare de bani fac asta regulat, în fiecare an, dar de fapt nu declară la fisc niciun fel de venit. S-au ridicat de la Fisc documente și s-a constatat că niciun donator nu a declarat că ar fi avut așa venituri. Este un lucru dubios care urmează a fi verificat în cadrul urmăririi penale. CSM și-a dat acordul pentru percheziții, aducere silită și reținere”, preciza, anterior, pentru ZdG, procurorul general, Eduard Harunjen.

    Oleg Melniciuc, fostul preşedinte al Judecătoriei Râşcani, candidatura căruia a fost, la începutul acestui an, respinsă de CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, indică în declaraţia de avere şi interese faptul că, în 2016, a primit o donaţie de 300 mii de lei de la mama sa, Elena Melniciuc. ZdG a scris anterior că mama judecătorului este pensionară, dar are înregistrate pe numele său mai multe spaţii comerciale care valorează milioane de lei. Anul trecut, magistratul şi-a achiziţionat un automobil nou, un Mercedes ML 250, fabricat în 2015. Deşi judecătorul precizează că automobilul ar fi costat 450 de mii de lei, pe site-urile de anunţuri, un asemenea automobil costă aproape dublu. Oleg Melniciuc mai precizează că a cumpărat maşina plătind pentru ea 298 de mii de lei, practic suma donată de mama sa, plus un teren pentru construcţii în comuna Cruzeşti, mun. Chişinău, localitate aflată la aproximativ 15 km de capitală. Conform informaţiilor de la Cadastru, terenul pe care Melniciuc afirmă că l-a schimbat pe Mercedes a ajuns, în luna noiembrie a anului trecut, în posesia Rodicăi Popa, femeie de afaceri care gestionează mai multe companii, în special din domeniul imobiliar. Peste o lună, aceasta a revândut bunul imobil. Coincidenţă sau nu, dar una din companiile Rodicăi Popa, „Primosal-Grup”, are astăzi, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, un dosar, care este examinat de Nina Arabadji, fosta subalternă şi actuala colegă de instanţă a lui Melniciuc.

    ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat și un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    Mama lui Oleg Melniciuc s-a ales, de asemenea, cu un apartament în blocul de pe strada Hristo Botev din sectorul Botanica, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. După ce inițial spunea că rudele sale au procurat apartamentele la preț de piață, ulterior, când Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pe acest caz, magistratul a declarat că mama sa a cumpărat apartamentul la care a renunțat judecătoarea Ludmila Ursu, notează  moldovacurată.md.

    Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa, pensionară, o donaţie de 50 mii de lei. Constatăm că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Oleg Melniciuc a subliniat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

    Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, preşe­din­te­le Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie.
    sursa: zdg.md

     

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Oleg Melniciuc a fost eliberat; Victor Micu explică de ce CSM nu a permis arestarea magistratului

    Judecatorul, Oleg Melniciuc, bănuit de îmbogățire ilicită, a fost eliberat și urmează să fie cercetat în stare de libertate. Procurorii nu ar fi cerut arestarea acestuia, întrucât susțin că nu există niciun pericol ca Melniciuc să poată influența ancheta. Pentru ca magistratul să fie arestat, este nevoie de aprobarea Consiliului Suprem al Magistraturii.

    (ora 08:29) Judecătorul Oleg Melniciuc, reținut marți într-un dosar de îmbogățire ilicită, va ieși vineri, în jurul orei 10.00, din izolatorul CNA, întrucât expiră cele 72 de ore în care poate fi reținut, scrie moldovacurata.md.

    Judecatorul, Oleg Melniciuc, bănuit de îmbogățire ilicită, a fost eliberat și urmează să fie cercetat în stare de libertate. Procurorii nu ar fi cerut arestarea acestuia, întrucât susțin că nu există niciun pericol ca Melniciuc să poată influența ancheta. Pentru ca magistratul să fie arestat, este nevoie de aprobarea Consiliului Suprem al Magistraturii.

    (ora 08:29) Judecătorul Oleg Melniciuc, reținut marți într-un dosar de îmbogățire ilicită, va ieși vineri, în jurul orei 10.00, din izolatorul CNA, întrucât expiră cele 72 de ore în care poate fi reținut, scrie moldovacurata.md.

    Magistratul nu este suspendat din funcție, de acceea se poate întoarce la Judecătorie și examina dosare imediat ce va fi eliberat. Procurorul Anticorupție Viorel Morari a confirmat pentru Moldova Curată că Melniciuc, deși este cercetat penal, nu are în prezent nici o restricție legată de activitatea de judecător.

    De ce CSM nu a autorizat arestul

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, susține că arestul, fiind, potrivit legii, o măsură preventivă excepțională, trebuie aplicată în cazuri excepționale, iar cazul judecătorului Oleg Melniciuc, bănuit de îmbogățire ilicită, nu ar fi unul excepțional. De acceea Consiliul ar fi decis prin vot să respingă demersul procuraturii de a permite arestarea magistratului. 

    Consiliul a ținut cont de articolul care prevede inviolabilitatea persoanei din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și din Codul de Procedură Penală și de faptul ce i se incriminează - o infracțiune de îmbogățire ilicită. Având în vedere că dlui este judecător în funcție, o persoană cu demnitate publică, și ținând cont de faptul că arestul este o măsură excepțională, care urmează să fie aplicată în cazuri excepționale, Consiliul, în rezultatul votului, a ajuns la concluzia că aducerea silită, percheziția și reținerea pe un termen de 72 de ore, ținând cont de circumstanțe, sunt oportune”, a declarat Victor Micu pentru Moldova Curată, scrie moldovacurata.md.

    El a adăugat că la ședința de marți, la care s-a examinat demersul procurorului general, au participat 10 membri CSM, din cei 12. „Consiliul este un organ colegial. Orice acceptare sau refuz se face cu votul a 7 membri din 12 persoane. La acea ședință au participat 10 persoane. Nu s-au întrunit 7 voturi pentru autorizarea arestului. Pot să vă spun doar că membrii nu pot să se abțină. Trebuie să ne exprimăm votul”, a precizat Victor Micu. Președintele CSM a adăugat că participanții la ședință au ajuns la concluzia că în acest caz arestul ar fi fost o măsură excesivă.

    Oleg Melniciuc este cercetat într-un dosar deschis de procurori în urma unei investigații jurnalistice, care a arătat că într-un bloc construit începând cu anul 2014 pentru angajații Judecătoriei Râșcani și cei ai Curții Constituționale au cumpărat apartamente, la preț preferențial, și rudele magistratului, inclusiv mama. Proiectul general de asigurare cu locuințe este gestionat de Oleg Melniciuc, care a obținut terenul pentru construcții   de la Consiliul Municipal Chișinău fără să prezinte documente care ar argumenta situația precară a beneficiarilor în ce privește asigurarea cu spațiu locativ. În acel bloc i-a fost repartizat un apartament, la propunerea lui Melniciuc, și președintelui CSM, Victor Micu. Ultimul susține că încă nu este proprietarul imobilului, deoarece încă nu a achitat toate ratele, scrie moldovacurata.md.

    În prezent Oleg Melniciuc este judecător la Judecătoria Chișinău, recent reorganizată. Până la 1 ianuarie 2017, când a avut loc reorganizarea, el a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani. El locuiește într-o casă la sol în municipiul Chișinău, deține o altă casă, moștenită de la părinți, iar în anul 2015 a dobândit, la preț preferențial - 29 520 de euro - un spațiu comercial de 82 de metri pătrați la parterul unui bloc construit în același an pentru asigurarea cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale. Mama sa deține, potrivi Ziarului de Gardă, spații nelocative în Chișinău care ar valora peste 4 milioane de lei, iar în anul 2016 i-ar fi donat fiului său 300 de mii de lei.
    sursa: Unimedia.md

     
     

     

  • Viorel Morari explică dosarul Melniciuc // - Au fost ridicate sume mari de la domiciliul său!

    În urma perchezițiilor de astăzi, procurorii anticorupție au ridicat de la domiciliul judecătorului Oleg Melniciuc, o sumă cheș de circa 10 mii de euro, a declarat pentru Deschide.MD, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Sursa citată ne-a explicat că urmărirea penală a fost începută pe 7 martie în baza procesului penal pe care îl avea în gestiune PA după ce „averile” magistratului au făcut obiectul unor investigații jurnalistice.

    Viorel Morari a declarat că iniţial procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ca să verifice corectitudinea declarării veniturilor şi proprităţilor magistratului, inclusiv prin prisma unui posibil conflict de interese. ANI-ul le-a răspuns că este încă nefuncțională, fapt care i-a determinat pe procurori să reia investigațiile pornind urmărirea penală pe faptul îmbogăţirii ilicite. 

    În urma perchezițiilor de astăzi, procurorii anticorupție au ridicat de la domiciliul judecătorului Oleg Melniciuc, o sumă cheș de circa 10 mii de euro, a declarat pentru Deschide.MD, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Sursa citată ne-a explicat că urmărirea penală a fost începută pe 7 martie în baza procesului penal pe care îl avea în gestiune PA după ce „averile” magistratului au făcut obiectul unor investigații jurnalistice.

    Viorel Morari a declarat că iniţial procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ca să verifice corectitudinea declarării veniturilor şi proprităţilor magistratului, inclusiv prin prisma unui posibil conflict de interese. ANI-ul le-a răspuns că este încă nefuncțională, fapt care i-a determinat pe procurori să reia investigațiile pornind urmărirea penală pe faptul îmbogăţirii ilicite. 

    Prin urmare procurorii anticorupție au analizat veniturile obținute legal, proprietățile și cheltuielile pe care le-a avut magistratul, constatând o diferență de peste 700 de mii de lei între bunurile procurate și mijloacele dobândite legal. 

     „Noi am calculat veniturile lui oficiale în perioada 2014-2016, apoi am calculat cât a cheltuit el în perioada respectivă şi am constatat că bănuitul a cheltuit cu peste 700 de mii de lei mai mult decât a câştigat. Totodată sunt bănuieli în privinţa donaţiilor pe care acesta pe primea aproape în fiecare an de la mama sa pensionară care nu a declarat niciun venit la FISC”, ne-a declarat Viorel Morari.

    Revenind la investigația jurnalistică în baza căreia anul trecut a fost pornit un proces penal, aceasta se referă la blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora. În clădirea respectivă s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude de-ale lui Oleg Melniciuc. 

    Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a ratat acum câteva luni fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acceptat cererea de a fi numit repetat în funcție, după ce președintele Igor Dodon a respins candidatura magistratului la începutul lunii ianuarie. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli.

    Anterior, la Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc.

    Pentru îmbogăţire ilicită, legea prevede o amendă de 500 de mii de lei sau până la 15 ani de puşcărie. În ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa o funcţie sau exercita o activitate pe un termen de până la 15 ani.
    sursa: deschide.md

  • OLEG MELNICIUC ESTE CERCETAT PENAL PENTRU ÎMBOGĂȚIRE ILICITĂ. PROCURORII ÎI PERCHEZIȚIONEAZĂ BIROUL

    Procurorii anticorupție efectuează marți, 27 iunie 2017, percheziții în biroul judecătorului Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, în cadrul unui dosar deschis pe numele acestuia pentru îmbogățire ilicită. Melniciuc este primul magistrat urmărit penal în baza acestui articol (330.2), inclus în Codul Penal al Republicii Moldova în anul 2013. Informația ne-a fost confirmată de către surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a  examinat în ședința de astăzi demersul procurorilor privind efectuarea acțiunilor de anchetă în privința lui Melniciuc. CSM a autorizat perchezițiile, reținerea și aducerea silită a lui Oleg Melniciuc.  

    Procurorii anticorupție efectuează marți, 27 iunie 2017, percheziții în biroul judecătorului Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, în cadrul unui dosar deschis pe numele acestuia pentru îmbogățire ilicită. Melniciuc este primul magistrat urmărit penal în baza acestui articol (330.2), inclus în Codul Penal al Republicii Moldova în anul 2013. Informația ne-a fost confirmată de către surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a  examinat în ședința de astăzi demersul procurorilor privind efectuarea acțiunilor de anchetă în privința lui Melniciuc. CSM a autorizat perchezițiile, reținerea și aducerea silită a lui Oleg Melniciuc.  

    Magistratul ar deține mai multe bunuri înregistrate pe numele rudelor sale. Pentru anul 2016 Oleg Melniciuc a indicat în declarația de venituri și interese personale, pe lângă salariul de la Judecătorie și cel din activitatea didactică, prestată prin cumul la Universitatea de Stat, și o donație de 300 de mii de lei de la mama sa, care este pensionară și are acum 79 de ani. Solicitat de Jurnal TV să comenteze această donație și alte venituri indicate în declarația sa, Melniciuc ar fi refuzat să discute cu reporterii.

    Judecătorul locuiește cu familia sa (soția și 4 copii) într-o casă la sol în municipiul Chișinău, deține o altă casă, moștenită de la părinți, iar în anul 2015 a dobândit, la preț preferențial - 29 520 de euro - un spațiu comercial de 82 de metri pătrați la parterul unui bloc construit în același an pentru asigurarea cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale. 

    Ziarul de Gardă a scris, în anul 2014, că mama lui Oleg Melniciuc deține câteva spații  nelocative, în Chisinău, care ar valora în total 4 milioane de lei. Întrebat dacă nu cumva aceasta ar fi o formă de camuflare a proprietăților sale pentru a evita suspiciunile de îmbogățire ilicită, Oleg Melniciuc a răspuns: „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine. Casa am declarat-o. Lotul de pământ a fost al meu, primit de la Primăria Chişinău şi donat mamei. Aşa au fost nişte circumstanţe de familie, nişte datorii… Acum el se dă în arendă. Nu sunt la curent cu ce se întâmplă cu spaţiile locative. Ştiu doar că terenul se dă în arendă, se plăteşte arenda şi se achită impozite”. Mama lui Oleg Melniciuc s-a ales, de asemenea, cu un apartament în blocul de pe strada Hristo Botev din sectorul Botanica, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. După ce inițial spunea că rudele sale au procurat apartamentele la preț de piață, ulterior, când Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pe acest caz, magistratul a declarat că mama sa a cumpărat apartamentul la care a renunțat judecătoarea Ludmila Ursu.

    Oleg Melniciuc a devenit președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău în anul 2013. La sfârșitul anului 2016, după reorganizarea sistemului de judecătorii, a candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, însă a fost respins de președintele Igor Dodon.
    sursa: moldovacurata.md

  • Ce cumpărături au făcut judecătorii în 2016 (II)

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.


    Dorin Dulghieru, vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău, cel care, până la numirea în funcţie a lui Radu Ţurcanu, a deţinut şi fotoliul de preşedinte interimar al Judecătoriei Chişinău, a obţinut, în 2016, un venit de 414 mii de lei în urma vânzării unui automobil de model Skoda Superb şi alţi 414,1 mii de lei din vânzarea unui apartament. În schimb, la începutul acestui an, judecătorul şi-a cumpărat un alt apartament, de 168 m.p., cu 1,1 milioane de lei, şi un garaj de 22 m.p. care a costat 86,6 mii de lei. Şi la capitolul bunuri mobile anul 2016 a adus schimbări majore, în garajul judecătorului Dulghieru ajungând două automobile noi, ambele fabricate în 2016. Unul din automobile, de model Skoda Superb, a fost cumpărat cu 24,7 mii de euro, iar al doilea, un SUV Hyundai Santa Fe, a ajuns la Dulghieru printr-un contract de mandat temporar. În 2017, Dorin Dulghieru a luat şi două împrumuturi, în sumă de 800 de mii de lei, cu o dobândă de 0%, iar în 2016 a contractat un alt împrumut, de 4,7 mii de euro, cu o dobândă de 9,99%. Împrumuturile trebuie returnate până în mai şi, respectiv, iulie 2018.

    În 2016, printr-un „act de transmitere-primire în proprietate”, Speranţa Clima, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster cu valoarea declarată de 6,2 mii de euro. În 2016, colegul ei, magistratul Mihail Diaconu, a cumpărat un loc de parcare subterană contra sumei de 106,5 mii de lei. Tot în 2016, în urma unui contract de vânzare-cumpărare, judecătorul a intrat în posesia unui automobil BMW 520D, fabricat în 2011, cu o valoare declarată de 150 de mii de lei. De asemenea, în 2016, Mihail Diaconu a împrumutat 48 de mii de lei, cu rata dobânzii zero, pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârşitul anului 2019.

    Apartament de 1,1 milioane, primit drept donaţie de judecătoarea Muruianu

    Maria Muruianu, care activează tot la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, declară că, în 2016, a primit, în urma unui contract de donaţie, un apartament de 125 m.p., care valorează 1,1 milioane de lei. Conform declaraţiei de avere şi interese personale, şi în 2012 judecătoarei i-a fost donat un apartament de 142 m.p., cu o valoare de 927 mii de lei. Maria Muruianu este nora judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Ion Muruianu, tot el, fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Colegul ei, magistratul Andrei Niculea, declară că anul trecut a devenit proprietarul unui apartament de 87 m.p. cu o valoare de 40,7 mii de euro, bun în care a investit în perioada 2011-2016. Tot în urma unui contract de investiţii a devenit proprietara unui apartament de 80 m.p. şi judecătoarea Irina Pădurari. Conform declaraţiei, bunul imobil valorează 11,9 mii de euro. Exact aceeaşi sumă judecătoarea o indică la capitolul datorii contractate în 2016, cu rata dobânzii zero şi anul scadent – 2018. În 2016 Ghenadie Plămădeală a intrat în posesia unui Mercedes B150, fabricat în 2005, care ar valora 20 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătorul a contractat un împrumut de 5899 de lei, cu dobândă zero. Colegul acestuia, Victor Raţoi, a cumpărat în 2016 un Mercedes, din 2011, cu 120 mii de lei, iar judecătoarea Corina Ursachi, tot de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unei Skoda Superb, fabricată în 2015, care valorează 14,9 mii de euro.

    Natalia Mămăligă, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a beneficiat, împreună cu soţul, de donaţii în sumă de 180 mii de lei, iar colegul ei, Vitalie Guţar, a primit 5550 de euro din străinătate. De o donaţie impresionantă a beneficiat şi soţul judecătoarei Irina Maxim. Aceasta a indicat în declaraţia sa suma de 78,6 mii de euro. Soţul Taisiei Prutean, de meserie avocat, a beneficiat de o moştenire în valoare de 150 mii de lei, ½ dintr-un apartament de 69 m.p., dar şi de două automobile Nissan. Anul trecut, cei doi soţi au intrat şi în posesia unui Hyundai Santa Fe fabricat în 2013. Şi Angela Catană a avut un an prosper, ea cumpărând un Suzuki Vitara Sport, fabricat în 2016, cu 17,7 mii de euro. Colegul ei, judecătorul Constantin Roşca, a intrat anul trecut în posesia a două apartamente, de 88 şi 94 m.p., iar magistratul Ion Ţurcan, proaspăt propus la funcţia de judecător la CA Chişinău, a achiziţionat, la începutul acestui an, un Mercedes Benz ML cu 630 de mii de lei.

    Melniciuc – 300 de mii de lei donaţi de mama pensionară şi un Mercedes nou

    Oleg Melniciuc, fostul preşedinte al Judecătoriei Râşcani, candidatura căruia a fost, recent, respinsă de CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, indică în declaraţia de avere şi interese faptul că, în 2016, a primit o donaţie de 300 mii de lei de la mama sa, Elena Melniciuc. Despre aceasta, ZdG a scris că este pensionară, dar are înregistrate pe numele său mai multe spaţii comerciale care valorează milioane de lei. Anul trecut, magistratul şi-a achiziţionat un automobil nou, un Mercedes ML 250, fabricat în 2015. Deşi judecătorul precizează că automobilul ar fi costat 450 de mii de lei, pe site-urile de anunţuri, un asemenea automobil costă aproape dublu. Oleg Melniciuc mai precizează că a cumpărat maşina plătind pentru ea 298 de mii de lei, practic suma donată de mama sa, plus un teren pentru construcţii în comuna Cruzeşti, mun. Chişinău, localitate aflată la aproximativ 15 km de capitală. Conform informaţiilor de la Cadastru, terenul pe care Melniciuc afirmă că l-a schimbat pe Mercedes a ajuns, în luna noiembrie a anului trecut, în posesia Rodicăi Popa, femeie de afaceri care gestionează mai multe companii, în special din domeniul imobiliar. Peste o lună, aceasta a revândut bunul imobil. Coincidenţă sau nu, dar una din companiile Rodicăi Popa, „Primosal-Grup”, are astăzi, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, un dosar, care este examinat de Nina Arabadji, fosta subalternă şi actuala colegă de instanţă a lui Melniciuc.

    Nina Arabadji, colega lui Melniciuc, a investit la începutul anului 2017 aproape 30 de mii de euro într-un apartament. De fapt, cu apartamente, în urma demersului lui Melniciuc, s-au ales mai mulţi judecători ai fostei Judecătorii a sect. Râşcani. Fostul preşedinte de instanţă s-a adresat anterior Primăriei, care a acordat instanţei un lot de teren pentru construcţia unui bloc destinat judecătorilor acestei instanţe. Astfel, Veniamin Chihai a intrat anul trecut în posesia unui apartament cu două camere cu o suprafaţă de 82 m.p., Natalia Clevadî s-a ales cu un apartament de 72 m.p., iar Iurie Potângă a obţinut un apartament de 73 m.p. în blocul ridicat special pentru judecătorii instanţei sale. Colega acestora, Stela Bleşceaga, a primit, anul trecut, de la sora sa, din Franţa, o donaţie de 6,5 mii de euro. Angela Ciubotaru împreună cu soţul, ofiţer de urmărire penală, au primit, anul trecut, donaţii în sumă de 5,6 mii de euro şi 1000 USD, iar magistratul Corneliu Guzun a indicat şi el donaţii primite de soţie în sumă de 7436 de euro. Şi Tatiana Vasilică, care activează tot la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, a primit o donaţie de 7 mii de euro de la părinţi. Aceasta afirmă că şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prado fabricată în 2008 cu doar 20 de mii de lei, deşi preţul ei de piaţă este de 20 de ori mai mare. Ludmila Holeviţcaia a primit anul trecut, cu titlu de donaţie, două spaţii locative, în Chişinău, cu suprafeţe cuprinse între 16 şi 52 m.p., ea deţinând însă doar o 1/6 din cele două bunuri, iar colega ei, Lilia Lupaşco, a cumpărat, tot anul trecut, două apartamente, unul în Chişinău şi altul în Călăraşi, un garaj şi un spaţiu comercial de 44 m.p., ambele în Capitală. Cornelia Vârlan declară că în 2016 a intrat în posesia a ½ dintr-un spaţiu locativ din or. Kursk, Federaţia Rusă. Locuinţa de 35 m.p. ar fi costat 100 de mii de ruble, adică aproximativ 32 de mii de lei.

    45 mii de euro de la o „ceremonie civilă” pentru judecătorul Paniş

    Şi magistraţii de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chişinău s-au înnoit în 2016. Sergiu Daguţa a procurat, în 2016, un apartament de 97 m.p., iar printr-un alt contract de vânzare-cumpărare şi altele de donaţie, a intrat în posesia unui alt apartament de 55 m.p. Veaceslav Martânenco a primit, împreună cu soţia, prin transfer, 22 mii USD, precum şi o despăgubire Casco în valoare de 51 mii de lei. Colegul lor, Iurie Obadă, a cumpărat un Volvo XC 60, fabricat în 2011, cu 11,5 mii de euro. Alexandru Spoială a beneficiat de o donaţie de 6 mii de euro, cumpărându-şi o Honda CRV, fabricată în 2008, cu 144 mii de euro. Colegul său, Alexei Paniş, declară că, în urma unei „ceremonii civile”, probabil nuntă, a obţinut 45 mii de euro, echivalentul a aproape 1 milion de lei, achiziţionând, ulterior, o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Paniş a devenit judecător la începutul anului 2017. A activat însă în justiţie încă din 2014, fiind asistent judiciar la CSJ.

    Virgiliu Buhnaci, de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, a investit într-un apartament de 88 m.p. , iar anul trecut a cumpărat un garaj. Colegul său, Eduard Galuşceac, împreună cu soţia, anunţă că, în 2016, au primit o donaţie de 15 mii de euro pentru achitarea ratei la contractul de investiţii, probabil, pentru procurarea unei locuinţe. Şi soţia judecătorului Vitalie-Silviu Midrigan a beneficiat de o donaţie în sumă de 30 mii de euro. Colega acestora, Ecaterina Silivestru, a cumpărat un automobil nou, Volkswagen Passat, indicând că a plătit pentru el 445 mii de lei.
    sursa: zdg.md

  • Oleg Melniciuc, respins de CSM pentru a fi numit repetat vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Cum comentează magistratul

    Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a ratat fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În ședința de marți, 2 mai, Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acceptat cererea de a fi numit repetat în funcție, după ce președintele Igor Dodon a respins candidatura magistratului la începutul lunii ianuarie

    „Este o decizie corectă a Consiliului Superior, odată ce au adoptat-o. Consiliul nu poate să adopte decizii incorecte. Rămân judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani”, a comentat Melniciuc pentru Anticoruptie.md. 

    Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a ratat fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În ședința de marți, 2 mai, Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acceptat cererea de a fi numit repetat în funcție, după ce președintele Igor Dodon a respins candidatura magistratului la începutul lunii ianuarie

    „Este o decizie corectă a Consiliului Superior, odată ce au adoptat-o. Consiliul nu poate să adopte decizii incorecte. Rămân judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani”, a comentat Melniciuc pentru Anticoruptie.md. 

    Oleg Melniciuc, numit președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei din anul 2013, a fost vizat anterior în mai multe anchete ale Centrului de Investigații Jurnalistice. Bunăoară, în blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. 

    La începutul lunii ianuarie, Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal  privind acțiunile lui Melniciuc în cazul blocului construit pentru angajații Judecătoriei Râșcani, în urma unei sesizări pe care Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chișinău, a publicat-o pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. Procurorii au decis însă neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice dacă în acest caz există un conflict de interese. Instituția rămâne nefuncțională deocamdată.

    Mai mult, în același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Autoarea anchetei a sesizat CSM în privința unui eventual conflict de interese, mai ales că, atunci când Melniciuc a fost ales în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea subiectului. „Au trimis sesizarea mea la Inspecția judiciară, ceea ce e greșit, pentru că Inspecția se sesizează doar atunci când cazul vizează activitatea persoanei în calitate de judecător. Aici era vorba de altceva. Am contestat acest fapt, dar contestația a fost respinsă”, a declarat jurnalista Viorica Zaharia pentru portalul mold-street.com

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc.
    sursa: anticoruptie.md

  • 27 de magistrați și procurori au ajuns avocați prin deciziile judecătorului Oleg Melniciuc

    Mai mulți judecători și procurori, care au intenționat să obțină licența de avocat, dar au primit refuz din partea Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, s-au adresat în instanță și au obținut câștig. Numai la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, magistratul Oleg Melniciuc a pronunțat 27 de hotărâri pe astfel de cauze. Ceea ce înseamnă că 27 de judecători și procurori au devenit avocați.

    Magistrații au recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind admiterea unor judecători și procurori în profesia de avocat. Astfel, hotărârile au fost anulate, iar Comisia a fost obligată să admită reclamanții în avocatură.

    Mai mulți judecători și procurori, care au intenționat să obțină licența de avocat, dar au primit refuz din partea Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, s-au adresat în instanță și au obținut câștig. Numai la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, magistratul Oleg Melniciuc a pronunțat 27 de hotărâri pe astfel de cauze. Ceea ce înseamnă că 27 de judecători și procurori au devenit avocați.

    Magistrații au recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind admiterea unor judecători și procurori în profesia de avocat. Astfel, hotărârile au fost anulate, iar Comisia a fost obligată să admită reclamanții în avocatură.

    Într-o hotărâre, pronunțată de magistratul Oleg Melniciuc pe un astfel de caz, se menționează că, conform prevederilor Legii cu privire la avocatură, se identifică două etape pentru exercitarea profesiei de avocat, și anume: admiterea în profesia de avocat și eliberarea propriu-zisă a licenței de avocat.

    Instanța reține că, la etapa solicitării accederii în profesia de avocat, dreptul de a exercita activitatea de avocat nu este încă obținut. Respectiv, dreptul de a fi angajat în câmpul muncii nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate în sensul art. 11 din Legea cu privire la avocatură. Profesia de avocat este compatibilă cu orice funcție retribuită la etapa adresării sau depunerii cererii de admitere în profesia de avocat. În caz contrar, ar putea fi încălcat dreptul la muncă și protecția muncii.

    Totodată, instanța reiterează și faptul că profesia de avocat este incompatibilă cu orice funcție retribuită, cu excepția celei didactice și științifice, dar această incompatibilitate survine numai în momentul în care respectivul candidat obține dreptul propriu-zis de a exercita activitatea de avocat prin obținerea licenței, depunerea jurărmântului și înregistrarea unei forme de organizare a activităţii de avocat. La etapa admiterii în profesia de avocat nu există încă certitudinea posibilității reale de a exercita această profesie, ci numai la etapa licențierii propriu-zise apare acest drept, adică atunci când urmează îndeplinirea obligatorie a altor condiții.

    Mai mult, în hotărârea instanței se precizează și faptul că ”în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat”, prevăzut de Legea cu privire la avocatură, nu urmează a fi interpretat în sens restrictiv. Or, Ministerul Justiției, fiind organul abilitat să elibereze licența pentru exercitarea profesiei de avocat, este în drept să nu o elibereze sau să o retragă, în situația în care se constată că solicitantul cererii de eliberare a licenței desfășoară vreo activitate retribuită incompatibilă cu acest statut.

    Totodată, instanța reține că, chiar și în cazul în care solicitantul accederii în profesia de avocat, la etapa solicitării și eliberării ulterioare a licenței de avocat, este angajat în câmpul muncii, nedemisionând din funcție, faptul respectiv nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate. Ultimul urmează să opteze între suspendarea licenței şi altă funcţie, având posibilitatea de a alege activitatea în care dorește să profeseze în continuare.

    Precizăm că, numai anul trecut, Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților a recepționat 136 de cereri de la procurori și magistrați, care au intenționat să îmbrace roba de avocat. Dar, au primit licența doar jumătate dintre aceștia, adică 70 de persoane.

    Amintim că, anul trecut, Uniunea Avocaților a interzis Comisiei de licențiere să mai admită în profesia de avocat magistrați și procurori care se află încă în funcții, însă reacția Comisiei a fost virulentă. Membrii acesteia au trimis Consiliului o cerere prealabilă în care au anunțat că intenționează să acționeze în judecată structura și au acuzat membrii Consiliului de ”lipsa cunoștințelor elementare în drept”. Mai mult, UAM a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunțe în cazul licențelor acordate judecătorilor și procurorilor, care încă sunt în funcții.
    sursa: bizlaw.md

  • Casa judecătorilor, construită pe un teren acordat fără licitație, în baza unui demers neargumentat

    Ca să obțină terenul din sectorul Botanica al capitalei, unde astăzi stă blocul cu apartamente cumpărate la preț redus de angajații Judecătoriei Râșcani și cei ai Curții Constituționale, magistratul Oleg Melniciuc a depus, în anul 2014, un demers la Primăria Chișinău în care a scris că „situația privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței” este „critică”. Această afirmație nu a fost probată cu nici un act. În realitate, fiecare al doilea judecător și angajat al instanței, care a primit ulterior apartament, avea casă spațioasă la sol sau locuință la bloc. În mod ciudat, Consiliul Municipal Chișinău nu a solicitat documente suplimentare care ar proba „situația critică” și a dat surprinzător de repede terenul în arendă, fără licitație.

    Despre faptul că în blocul de pe strada Hristo Botev 6, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale s-au ales cu apartamente și rudele președintelui de atunci al Judecătoriei sectorului Râșcani Oleg Melniciuc Anticorupție.md a scris în luna noiembrie 2016. Atunci nu avusesem însă acces la dosarul funciar în baza căruia terenul pentru construcție a fost dat în arendă Judecătoriei sectorului Râșcani. Documentele din dosarul care se păstrează la Primărie, ale căror copii le-am obținut, arată însă că tranzacția a avut loc cu mari semne de întrebare.

    Ca să obțină terenul din sectorul Botanica al capitalei, unde astăzi stă blocul cu apartamente cumpărate la preț redus de angajații Judecătoriei Râșcani și cei ai Curții Constituționale, magistratul Oleg Melniciuc a depus, în anul 2014, un demers la Primăria Chișinău în care a scris că „situația privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței” este „critică”. Această afirmație nu a fost probată cu nici un act. În realitate, fiecare al doilea judecător și angajat al instanței, care a primit ulterior apartament, avea casă spațioasă la sol sau locuință la bloc. În mod ciudat, Consiliul Municipal Chișinău nu a solicitat documente suplimentare care ar proba „situația critică” și a dat surprinzător de repede terenul în arendă, fără licitație.

    Despre faptul că în blocul de pe strada Hristo Botev 6, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale s-au ales cu apartamente și rudele președintelui de atunci al Judecătoriei sectorului Râșcani Oleg Melniciuc Anticorupție.md a scris în luna noiembrie 2016. Atunci nu avusesem însă acces la dosarul funciar în baza căruia terenul pentru construcție a fost dat în arendă Judecătoriei sectorului Râșcani. Documentele din dosarul care se păstrează la Primărie, ale căror copii le-am obținut, arată însă că tranzacția a avut loc cu mari semne de întrebare.

    Două întrebări: de ce Primăria a dat terenul fără licitație și de ce l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc?

    La 12 februarie 2014, Oleg Melniciuc a depus la Primărie un demers cu următorul conținut: „Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, reieșind din situația critică privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței, intervine cu rugămintea de a aloca un teren în raza mun. Chișinău pentru construcția unui bloc locativ pentru angajații instanței”. Demersul nu este însoțit de nici un act care ar proba necesitatea asigurării cu spațiu locativ: liste de persoane, certificate privind lipsa spațiului locativ, certificate privind componența familiei etc. 

    Pentru comparație, pentru a putea cumpăra locuințe subvenționate, în programul „Prima Casă”, lansat de Primăria Chișinău în anul 2013, persoanelor cu venituri mici li s-au cerut în total 11 acte, inclusiv un certificat cadastral care să arate că viitorii beneficiari nu dețin nici un imobil. În cazul cu judecătorii, încă, Primăria l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc.

    Din procesele-verbale de repartizare a apartamentelor reiese că jumătate dintre beneficiari nu aveau nici pe departe „o situație critică” la capitolul spațiu locativ. Însuși Oleg Melniciuc, de exemplu, deține o casă la sol, de 162 de metri pătrați. Alți judecători, Ghenadie Morozan, Aliona Miron, Anatolie Galben sau Nadejda Toma aveau și ei case particulare. Alți 17 beneficiari - magistrați și angajați ai judecătoriei - aveau apartamente, unele destul de spațioase. De exemplu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, deține un apartament de 109 metri pătrați, iar judecătoarea Lilia Lupașco - unul de 107 metri pătrați. În total, 22 de persoane dintre cele 47 care figurează pe listele agreate de grupul de lucru dețineau locuințe, respectiv, situația în cazul lor nu era critică. Alți 25 de angajați ai instanței și judecători sunt trecuți pe liste ca persoane care nu dețin spațiu locativ.

    „Am apreciat situația drept critică în baza cunoștințelor pe care le aveam referitor la angajați. Altă întrebare?” - a fost răspunsul lui Oleg Melniciuc la întrebarea noastră pe ce s-a bazat atunci când a dat apreciere condițiilor de trai ale angajaților Judecătoriei.

    Inițial Primăria a identificat un teren pe strada Calea Orheiului, însă la 4 martie 2014 se decide alocarea unui teren de pe bd. Renașterii. La scurt timp, mai exact peste o săptămână (11.03.2014), Oleg Melniciuc depune un nou demers la Primărie prin care cere alocarea unui alt teren, spunând că cel de pe bd. Renașterii „nu poate fi valorificat după destinație din cauza prezenței multiplelor rețele inginerești, strămutarea cărora ar fi extrem de costisitoare”. Din nou, demersul nu e însoțit de nici un document. Întrebare: de unde știa Oleg Melniciuc că acolo există rețele inginerești? Un astfel de demers nu trebuia depus de către un specialist în construcții și rețele inginerești din cadrul Primăriei?

    În consecință, în luna iunie 2014, Consiliul Municipal Chișinău a decis să aloce terenul cu suprafața de 0, 605 hectare de pe strada Hristo Botev 6. Imediat, agenția imobiliară „Vibimobil” SRL a început evaluarea terenului și a emis un aviz în care stabilește că valoarea de piață a acestui teren pentru construcții era la acel moment 19 374 300 de lei. Astfel, Judecătoria a achitat plata de arendă fixată de Consiliul Municipal 2 101 407 lei, iar Compania de construcții Exfactor Grup SRL, care a fost selectată să execute lucrările, urma să achite, potrivit unui document al Procuraturii Anticorupție, „1 937 529 lei, ce constituie 10 la sută din costul terenului şi plata anuală de arendă în mărime de 163 878 lei pentru un an, termenul de arendă fiind de 3 ani”.

    Ulterior, a fost constituit un grup de lucru care a împărțit apartamentele beneficiarilor. Angajații Judecătoriei Râșcani și ai Curții Constituționale au primit locuințe la prețul de 300 și 360 de euro pentru un metru pătrat, adică la un cost de aproape două ori mai mic decât cel de piață.

    Tranzacția este investigată din nou de către procurori

    Repartizarea terenului pentru casa judecătorilor a fost investigată de procurorii anticorupție în luna ianuarie 2017, ca răspuns la denunțul fostului procuror municipal Ion Diacov, care a solicitat investigarea faptelor din anchetele jurnalistice publicate la acest subiect. Într-un final, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale. După ce a depus contestare la Procuratura Generală, Ion Diacov a fost anunțat că încheierea de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată.

    Unul dintre argumentele invocate de Ion Diacov în fața procurorilor este că în prezent statul nu mai are nici o obligație față de judecători și procurori de a-i asigura cu spațiu locativ, legea care prevedea acest lucru fiind abrogată în anul 2009. Respectiv, Primăria nu ar fi trebuit să ofere terenul, iar dacă ar fi vrut să îl acorde, ar fi trebuit să o facă în condiții comune pentru toți - prin licitație.

    Teren atribuit fără licitație, prin „voință politică”

    „Licitație se face numai atunci când transmiți domeniului privat. Unei instituții de stat nu poți să transmiți terenul prin licitație. Asta prevede Hotărârea de Guvern nr. 1451 din 24.12.2007, care în anul 2016 a fost abrogată. Statul nu poate să participe la licitații în nici un caz, deoarece el organizează prin autoritățile sale licitații”, ne-a explicat Nicolae Crăciun, șef la acea vreme al  Direcției Funciare a Primăriei. „Institutuția trebuia să argumenteze care este interesul pentru acel teren. Dar asta de fapt era o voință politică. Noi, în principiu, primeam ordin că trebuie să pregătim proiectul de decizie pentru că terenul trebuie transmis. Dar ce se înțelegeau ei între dânșii acolo sus, numai ei știu. Veneau materialele de la instituția respectivă și se examinau. Dar era indicația de la primar, de la șeful nemijlocit în care se spunea că trebuie de pregătit proiectul de decizie pentru Consiliu”, a adăugat Nicolae Crăciun.

    Nistor Grozavu: „Până la urmă Consiliul Municipal decide, noi suntem executori”

    Viceprimarul Nistor Grozavu, primul care a pus semnătura pe demersurile prin care Oleg Melniciuc și Alexandru Tănase au solicitat Primăriei să găsească soluții pentru asigurarea angajaților cu spațiu locativ, ne-a spus și el că licitația în unele cazuri nu este obligatorie: „Consiliul Municipal în principiu este suveran în adoptarea deciziilor sale. În cazul instituțiilor statului, pentru rezolvarea unor probleme ale lor, sunt posibilități ca acest lucru să fie făcut și fără licitație, conform deciziei Consiliului Municipal”.

    Cât privește faptul că l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc care a scris că angajații Judecătoriei Râșcani au o situație critică la capitolul asigurarea cu spațiu locativ, Grozavu spune că nu el ar fi trebuit să solicite acte suplimentare. „Eu sunt viceprimar și nu sunt specialist principal care să solicit actele care mai lipsesc. Dacă acte nu ajung, secția sau serviciul respectiv desigur conform legislației în vigoare va solicita acele acte. Nu i-am crezut eu personal pe cuvânt sau specialiștii care au pregătit dosarul. Este partea vizibilă a unei activități și este partea care nu este vizibilă: adică atunci când se solicită un set de acte suplimentare etc. Până se ajunge la decizie au loc o serie de consultări. În funcția pe care o dețin sunt obligat să mă conformez uneori unor decizii colective sau a majorității, uneori posibil să am altă părere decât ceilalți, dar până la urmă decizia aparține Consiliului Municipal. Și până când fracțiunile Consiliului Municipal nu ajung la o înțelegere mai întâi privind includerea în ordinea de zi ca să nu zic până atunci, nu se pune nici o problemă, nu doar funciară, pe ordinea de zi”, a spus viceprimarul responsabil de sectorul funciar, Nistor Grozavu.

    Fost consilier municipal: „Îmi amintesc că s-a motivat prin necesitatea de a crea condiții tinerilor specialiști”

    L-am întrebat pe fostul consilier municipal și președinte la acea vreme a Comisiei funciare a Consiliului Municipal, Ghenadie Ivașcenco, dacă, la examinarea în comisie, proiectul nu le-a trezit dubii consilierilor.

    „Nici nu țin minte exact dacă a trecut prin comisia noastră. Pentru că nu toate proiectele funciare treceau prin comisia noastră. Conform Regulamentului, ca să ajungă la consiliu, proiectul trebuia să aibă avizul cel puțin al unei comisii. Putea să treacă și prin comisia juridică. Aici cu siguranță aspectele juridice erau mai importante. Din câte îmi amintesc, se invoca o legislație specifică, privind asigurarea anumitor categorii sociale cu spațiu locativ. Aceste subiecte erau întotdeauna contradictorii, treceau cu mare gălăgie, au fost multe discuții. Țin minte că se spunea că, în contextul reformei justiției trebuie atrași noi oameni și create stimulente, ca ei să fie cumva  motivați, că altfel nu atragi oameni de calitate în sistem. Dacă au primit ulterior oameni care nu aveau necesitate stringentă de spațiu locativ, e deja un fapt care se referă la modul în care a fost aplicată această decizie. Au mai fost cazuri și la unele universități. Primăria aloca teren, spunându-se că se dorește sprijinirea tinerilor specialiști, dar de multe ori, tinerii nici nu știau despre asta”, ne-a spus Ghenadie Ivașcenco.

    Decizia CMC, atacată de formă în instanță

    O altă ciudățenie din dosar este că decizia CMC de dare în arendă a terenului a fost contestată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care efectuează controlul legalității tuturor actelor emise de administrațiile publice locale. Atunci reprezentantul OTC Alexandru Bondarenco a invocat inclusiv faptul că terenul ar fi trebuit atribuit prin licitație. Judecătoria Centru a lăsat în vigoare decizia CMC. Alexandru Bondarenco însă nu a contestat hotărârea în instanța superioară. Astfel, hotărârea Judecătoriei Centru a rămas în vigoare prin neatacare. „Cum nu a fost atacată?”, s-a mirat actualul șef al OTC, Ghenadie Iurco, și a promis că va ridica dosarul ca să ne dea un răspuns. A doua zi, ne-a comunicat că, din păcate, dosarul respectiv, fiind din anul 2014, a fost expediat la Guvern pentru arhivare și nu ne poate spune de ce Alexandru Bondarenco nu a atacat hotărârea primei instanțe, așa cum fac, de regulă, reprezentanții OTC în alte cazuri. Bondarenco nu mai este angajat al OTC de vreo jumătate de an și nu am reușit să-l găsim pentru a-i solicita un comentariu.

     

    Un alt fapt curios este că hotărârea a fost emisă de judecătoarea Maria Negru, care este sora membrului CSM Gheorghe Avornic, iar printre beneficiarii de apartamente se află fina de cununie a lui Gheorghe Avornic, Veronica Negru.

    Mama și soacra lui Oleg Melniciuc au primit apartamentele vândute de doi angajați ai instanței, care „au avut dorință de a câștiga”

    Așa cum am arătat în articolele anterioare, în blocul ridicat pe terenul plătit din bugetul de stat (din banii Judecătoriei Râșcani), au primit apartamente ieftine mama și soacra lui Oleg Melniciuc. Prima, așa cum a recunoscut însuși magistratul în fața procurorilor, a cumpărat drepturile de creanță de la judecătoarea Ludmila Ursu. „Ludmila Ursu (…) m-a anunţat că ar dori să vândă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind faptul că are necesitate de mijloace financiare. Ulterior, anunţând-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016”, a explicat Oleg Melniciuc procurorilor.

    Printr-o procedură similară s-a ales cu apartament ieftin și soacra magistratului, Anna Bobeico: „Totodată soacra mea, Anna Bobeica, a procurat dreptul de creanţă asupra construcţiei apartamentului de la angajatul instanţei Anastasia Bobeico, căreia i-a fost repartizat apartamentul prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015, iar din lipsa de bani şi dorinţa de a câştiga, a înstrăinat acest drept de creanţă la preţul de 2000 euro”.

    Însuși Oleg Melniciuc, care a argumentat în fața grupului de lucru necesitatea de a-și cumpăra un apartament prin faptul că are trei copii, care „trebuie asigurați pe viitor”, s-a ales în blocul respectiv cu un spațiu comercial de peste 80 de metri pătrați, renunțând la spațiul locativ. El a motivat prin faptul că între timp a ajuns la concluzia că are nevoie să obțină venituri din arenda acelor încăperi, ca să-și întrețină familia.

    Douăzeci de apartamente pentru angajații secretariatului Curții Constituționale

    Cât privește Curtea Constituțională, aceasta s-a alăturat proiectului de asigurare cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani în timp ce Consiliul Municipal pornise procedurile de indentificare și alocare a terenului. „În atenția Curții au intrat informații privind desfășurarea de către autoritățile municipiului Chișinău a unui șir de proiecte vizând ameliorarea condițiilor locative ale angajaților din sectorul bugetar. În acest context, solicit examinarea posibilității identificării unor proiecte de îmbunătățire a condițiilor de trai ale angajaților Curții Constituționale, la preț redus în raport cu cel de piață”, a scris, la 5 martie 2014, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, în demersul său către Primărie. El a mai notat că în total Curtea are 61 de angajați.

     

    Demersul a fot semnat a doua zi, adică pe 6 martie, de către viceprimarul Nistor Grozavu, iar secretariatul l-a înregistrat abia la 13 martie. Acest lucru poate însemna că demersul a ajuns mai întâi la Grozavu, care a dat indicațiile respective, și abia peste o săptămână documentul a fost înregistrat, procedural, prin secretariat.

    Întrebată în baza cărei legi Curtea a solicitat asigurarea cu spațiu locativ a angajaților săi, de vreme ce legislația care prevedea expres acest lucru a fost abrogată în anul 2009, Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, ne-a răspuns că acestea sunt actele enumerate în decizia Consiliului Municipal prin care a fost alocat terenul, adică Legea privind deetatizarea proprietății publice, Codul funciar, Codul Civil, dar și decizia CMC „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale”.

    Menționez că statul este în drept să acorde facilități sociale angajaților săi, inclusiv prin facilitarea îmbunătățirii condițiilor de trai ale acestora, cunoscut fiind faptul că salariile în sfera bugetară sunt net inferioare celor din sfera privată, ceea ce nu permite procurarea de către angajații bugetari a locuințelor la prețurile de piață. Pentru aceste considerente, proiecte imobiliare similare, derulate în baza acelorași proceduri, au fost implementate anterior pentru angajații procuraturii, justiției, pentru militari etc. De altfel, chiar și în condițiile unui preț preferențial, majoritatea absolută a angajaților Curții Constituționale au fost nevoiți să contracteze credite bancare în acest scop”, se arată în răspunsul semnat de Rodica Secrieru.

    Potrivit ei, cele 20 de apartamente rezervate Curții Constituționale în blocul de pe strada Hristo Botev 6 au fost repartizate exclusiv angajaților. „Deoarece nu au necesitat îmbunătățirea condițiilor de trai, nici unul din judecătorii Curții Constituționale la acea dată, inclusiv președintele Alexandru Tănase, nu au manifestat intenția de a cumpăra spații locative sau comerciale în blocul de pe str. Hristo Botev 6. Mai mult ca atâtnici o rudă sau persoane apropiate ale judecătorilor CCM, inclusiv ale președintelui Curții, nu au contractat nici un spațiu locativ sau comercial în blocul situat la adresa str. Hristo Botev 6, municipiul Chișinău”, ne-a comunicat secretarul general al Curții Constituționale.

    Expert: „Legea este aplicată discreționar” 

    Potrivit Olesei Stamate, președintă a Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), în Republica Moldova legislația tratată în mod diferențiat, în multe cazuri tocmai de cei care ar trebui să vegheze la respectarea ei: „Din păcate, legea continuă să fie aplicată diferențiat și inechitabil în Republica Moldova, această aplicare fiind acceptată, și chiar solicitată, de către unii reprezentanți ai autorității care trebuie să vegheze justiția și echitatea, autoritatea judecătorească. În condițiile în care legea nu este una pentru toți, iar proprietatea publică este împărțită discreționar în cadrul "clanului favorizat", țara aceasta are puține șanse de revenire la normalitate”.
    sursa: anticoruptie.md

  • CAZUL APARTAMENTELOR PENTRU RUDELE LUI OLEG MELNICIUC: PROCES PENAL ÎNCHEIAT CU SESIZARE CĂTRE ANI

    Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.

    Procuratura Anticorupție a decis neînceperea urmăririi penale

    Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.

    Procuratura Anticorupție a decis neînceperea urmăririi penale

    Blocul de pe strada Hristo Botev destinat angajaților Judecătoriei sectorului Râșcani și ai Curții Constituționale
    Procuratura a investigat în cadrul unui proces penal pornit în luna decembrie 2016 modul în care Primăria Chișinău a dat în arendă Judecătoriei Râșcani, în anul 2014, un teren pentru construcția apartamentelor pentru angajații Judecătoriei și cei ai Curții Constituționale, dar și faptul că în blocul construit între timp s-au ales cu apartamente rudele lui Oleg Melniciuc. Procesul penal a fost pornit în urma unui denunț formulat de fostul procuror al municipiului Chișinău Ion Diacov. După un proces penal care a durat o lună, Procuratura Anticorupție a decis neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal „din lipsa elementelor infracțiunii”. În schimb, Procuratura Anticorupție a expediat o sesizare la ANI.

    Mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente cedate de doi angajați ai Judecătoriei
    Procuratura a constatat că mama și soacra lui Melniciuc au contractat apartamentele după ce doi angajați ai judecătoriei s-au răzgândit și au decis că nu mai au nevoie de apartamente la preț preferențial. Iată ce a declarat Oleg Melniciuc la audierile din cadrul procesului penal: „Prin Acordul de reziliere din 23.06.2015 judecătorul Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău dna Ludmila Ursu a reziliat contractul cu privire la construcţia apartamentului repartizat prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015 şi m-a anunţat că ar dori să vîndă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind că are necesitate de mijloace financiare.

    Ulterior, anunţînd-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016.

    Totodată soacra mea, Anna Bobeica, a procurat dreptul de creanţă asupra construcţiei apartamentului de la angajatul instanţei Anastasia Bobeico, căreia i-a fost repartizat apartamentul prin procesul-verbal al Grupului de lucru al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015, iar din lipsa de bani şi dorinţa de a cîştiga, a înstrăinat acest drept de creanţă la preţul de 2000 euro”.

    Oleg Melniciuc a recunoscut la Procuratură că soacra și mama sa au procurat în blocul magistraților apartamentele de care s-au dezis doi angajați ai Judecătoriei.

    În sesizarea depusă la ANI, Procuratura Anticorupție indică faptul că Elena Melniciuc, mama magistratului, „a beneficiat de construcţia apartamentului nr./////// cu suprafaţa totală de 80,00 m2compus din două odăi, la preţ total de 28 800 euro, care la momentul încheierii contractului constituia suma de 630 115, 20 lei”. În privința soacrei lui Oleg Melniciuc, procurorii afirmă că aceasta „a beneficiat de construcţia apartamentului nr.///// cu suprafaţa totală de 73,00 m2 compus din două odăi, la preţ total de 26 280 euro, care la momentul încheierii contractului constituia suma de 522 483, 19 lei”. 

    Procurorii anticorupție consideră că în aceste două cazuri Oleg Melniciuc s-a aflat în conflict de interese, de aceea a sesizat Autoritatea Națională de Integritate. Aceasta însă deocamdată nu este funcțională, aflându-se în proces de constituire. Prședintele în exercițiu al Autorității, Anatolie Donciuc, a declarat anterior că în ultima jumătate de an, perioadă în care Comisia Națională de Integritate se reformează în Autoritatea Națională de Integritate, au fost depuse în jur de 100 de sesizări, care vor fi examinate imediat ce instituția își va începe activitatea. 

    Contradicție în răspunsul magistratului

    În blocul pentru magistrați de pe strada Hristo Botev au procurat apartamente și alte rude ale lui Oleg Melniciuc. În luna noiembrie 2016, când a fost întrebat de reporterii portalului anticorupție.md în ce condiții rudele sale au ajuns să dețină apartamente în blocul magistraților, președintele Judecătoriei Râșcani a oferit o altă versiune. El a declarat că toate rudele sale au procurat apartamente la preț comercial, prin negocieri cu directorul companiei de construcții. În răspunsul oficial expediat redacției, el a trecut sub tăcere faptul că mama și soacra sa au dobândit apartamentele cedate de angajații judecătoriei, plătind pe ele prețuri mai mici decât cele de piață. Tot atunci, în răspunsul Judecătoriei s-a afirmat că Ana Bobeica îi este magistratului „rudă îndepărtată”: „Vă informăm că Melniciuc Elena Pavel este mama domnului Oleg Melniciuc, care intenționează trecerea cu traiul în mun. Chișinău, iar persoanele pe nume Bobeică Anna, Melinciuc Andrei, Melenciuc Aurelia sunt rude îndepărtate ale domnului Oleg Melniciuc care erau în căutarea posibilității investirii propriilor finanțe și au contractat spații în acest bloc la recomandarea ultimului, or atunci când o persoană din satul natal te întreabă unde ar putea contracta un imobil îi vei recomanda acolo unde ești sigur că investițiile nu vor fi pierdute sau furate, precum s-a întâmplat cu mulți investitori în construcții”.

    În solicitarea depusă în anul 2014 la Primăria Chișinău privind alocarea unui teren pentru construcția apartamentelor pentru angajații Judecătoriei pe care o conducea, Oleg Melniciuc a invocat „starea critică” privind condițiile de trai ale angajaților, însă nu a prezentat documente doveditoare, iar Primăria nu le-a solicitat. În realitate, o parte din persoanele care s-au ales cu apartamente în blocul nou, inclusiv Oleg Melniciuc și președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, dețin locuințe spațioase în municipiul Chișinău. Decizia prin care Consiliul Municipal a repartizat terenul a fost atacată ca ilegală în instanță de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Judecătoria Centru a calificat decizia CMC drept legală. Această hotărâre a instanței a rămas definitivă prin faptul că nu a fost atacată la Curtea de Apel de către OTC.
    Sursa: moldovacurata.md

  • Zece dintr-o „lovitură”! Dodon respinge judecătorii promovați de Timofti. Cine sunt aceștia?

    Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Motivele de integritate sunt cauza pentru care zece magistrați sunt respinși de șeful statului pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești nou-create. Printre aceștia se numără Oleg Melniciuc, mama căruia, pensionară fiind, deține imobile de milioane în Chișinău, Sergiu Osoianu, căruia Primăria Chișinău i-a plătit, în urma unui litigiu peste un milion de lei și Maria Chiperi, cercetată disciplinar pentru că ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro.  Dosarele celor zece au fost trimise CSM-ul spre examinare suplimentară. Totodată, Igor Dodon a semnat decretele de numite în funcție pe numele a 12 judecători înaintați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Documentul care conține numele magistraților care „nu au obținut încrederea și susținerea președintelui” afost publicat de Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

    Pentru funcția de vicepreședinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
    Oleg Melniciuc – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău
    Ion Rusu – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia
    Vadim Belous – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca
    Alexandru Parfeni – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ungheni
    Ion Nașco – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni
    Maria Chiperi – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi

    Pentru funcția de președinte de instanță au fost respinși următorii candidați:
    Vitalie Zaporojan – în funcția de președinte al Judecătoriei Drochia
    Sergiu Osoianu – în funcția de președinte al Judecătoriei Stășeni
    Veaceslav Suciu – în funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni
    Mihail Macar – în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești

    În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

    În iulie 2012, numele magistratei Maria Chiperi apărea în spațiul public după ce ministrul Justiției, la acea dată Oleg Efrim, dispunea intentarea procedurii disciplinare în privința a încă doi judecători – Maria Chiperi și Veronica Nichitenco – care, folosind o schemă similară celei aplicate de judecătorii Iurie Silarin și Aurelia Parpalac, au prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27 de mii de euro

    Portalul Moldova Curată scria că anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, fost preşedinte al Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
    „Potrivit opiniei publice, sistemul judecătoresc din Republica Moldova este unul vulnerabil deși există destui judecători profesioniști și care se bucură de respect în societate. În rezultatul studierii propunerilor prezentate de CSM, la capitolul numiri în funcțiile de conducători și adjuncți ai instanțelor judecătorești, am decis sa restitui 10 dosare din cele 22 înaintate.  O ,,reformă profundă” a sistemului judecătoresc nu trebuie să vizeze doar schimări structural-organizatorice ci o abordare mult mai complexă, viziuni noi conducători noi…”, a explicat președintele decizia sa.

    Igor Dodon a precizat că a avut mai multe întrevederi cu conducerea CSM și cu unii din viitorii președinți și vicepreședinți de judecătorii, în cadrul cărora au făcut schimb de opinii privind implementarea reformei și eventualele impedimente de acces al populației la actul de justiție.

    Dacă magistrații respinși de Igor Dodon vor considera neîntemiate motivele invocate de șeful statului în argumentarea deciziei, aceștia pot cere CSM-ului înaintarea repetată a candidaturii către șeful statului. Dacă plenul CSM va susține demersul judecătorilor și va remite la adresa Președinției dosarul, președintele va fi obligat să semneze decretul de numire. Președintele are dreptul să refuze doar o singură dată candidatura înaintată de CSM.
    sursa: zdg.md

  • Fostul procuror al mun. Chișinău, Ion Diacov, audiat în procesul penal care îl vizează pe judecătorul Oleg Melniciuc

    Procurorii Anticorupție l-au audiat vineri, 13 ianuarie, pe fostul procuror al mun. Chișinău, Ion Diacov, în cadrul procesului penal inițiat în urma unei sesizări pe care Diacov a publicat-o pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. Sesizarea se referea la blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, construit pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și unde s-au ales cu apartamente și spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc.

    Diacov i s-a adresat procurorului general Eduard Harunjen la începutul lunii decembrie, cerând intentarea unei cauze penale „privind delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari” împotriva președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală, Oleg Melniciuc, și „a complicilor săi”.

    Procurorii Anticorupție l-au audiat vineri, 13 ianuarie, pe fostul procuror al mun. Chișinău, Ion Diacov, în cadrul procesului penal inițiat în urma unei sesizări pe care Diacov a publicat-o pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. Sesizarea se referea la blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, construit pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și unde s-au ales cu apartamente și spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc.

    Diacov i s-a adresat procurorului general Eduard Harunjen la începutul lunii decembrie, cerând intentarea unei cauze penale „privind delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari” împotriva președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală, Oleg Melniciuc, și „a complicilor săi”.

    „Am fost invitat astăzi la audieri. Din păcate, încă nu a fost inițiat un dosar penal. Ei mai au timp până pe 21 ianuarie să decidă dacă pornesc dosar penal sau clasează cauza. Eu i-am explicat astăzi procurorului că nu există noțiunea de apartamente ieftine, așa cum se exprimă Melniciuc. Aceste apartamente fie au fost dobândite legal, fie nu. Nu există lege care să prevadă asigurarea cu spațiu locativ a judecătorilor. O lege de acest fel a fost anulată încă în 2009. Terenul pe care a fost ridicat blocul a fost obținut ilegal. El aparținea Ministerului Culturii și Primăria nu avea dreptul să îl înstrăineze. În baza cărui act, Primăria a vândut terenul? În 2012, Ministerul Culturii a vrut să construiască pe acel teren un bloc de locuit pentru oamenii din cultură. Inițiativa a fost respinsă de Guvern”, afirmă Diacov.

    Potrivit fostului procuror, dacă ar exista voință, foştii săi colegi au suficiente motive pentru a porni un dosar penal, inclusiv să verfice de ce Oficiul teritorial al Guvernului nu a contestat în instanță hotărârea Consiliului Municipal Chișinău de vânzare a terenului, dat fiind faptul că proiectul de înstrăinare a lotului a fost depus cu încălcarea procedurilor.

    Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, în blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. În același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.

    Ion Diacov susţine că Oleg Melniciuc a recunoscut că „a folosit abuziv situația sa de serviciu și a ajutat-o pe mama sa, Elena Melniciuc, pensionară care toată viața a locuit și locuiește în satul de baștină Mândâc-Drochia, să procure un apartament în acest bloc, iar el, Oleg Melniciuc, a procurat în același bloc spații comerciale”. „Conform investigațiilor ziariștilor de la portalul Anticoruptie.md, tot în acest bloc și-au cumparat apartamente și rudele lui O. Melniciuc - Bobeică Ana, Melniciuc Andrei și Melniciuc Aurelia, ultima procurând și un spațiu comercial de 241 de metri pătrați. În această situație, ar putea să apară bănuiala rezonabilă că apartamentele și spațiul comercial procurate pe numele rudelor de facto aparțin tot lui Oleg Melniciuc, fiind vorba despre o banală procurare mascată a imobilului, fără a le declara ca proprietate privată”, presupune fostul procuror. 
    sursa: anticoruptie.md

  • CSM, sesizat să verifice un posibil conflict de interese între Oleg Melniciuc și Victor Micu

    După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul Anticoruptie.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Jurnaliștii au solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc. 

    După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul Anticoruptie.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Jurnaliștii au solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc. 

    UPDATE Victor Micu a insistat să precizăm faptul că el nu este deocamdată proprietar al apartamentului, chiar dacă în baza de date de la Cadastru numele său figurează la rubrica "proprietarul". Președintele CSM spune că deocamdată nu a achitat locuința, ci doar a încheiat contractul de investiții cu antreprenorul. 

    Decizie cu erori grave a Inspecției Judiciare

    „În urma investigației realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice cu titlul „Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor”, publicate pe anticoruptie.md la 29 noiembrie 2016, a devenit cunoscut că președintele Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, i-a acordat o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Și anume, dl. Melniciuc a solicitat în numele dlui Micu grupului de lucru responsabil de repartizarea apartamentelor să-i repartizeze și dlui Micu un apartament la preț preferențial. În urma acestui fapt, dl Victor Micu a procurat un apartament la preț mai mic decât cel de piață, în cadrul proiectului de asigurare cu locuințe, gestionat de Oleg Melniciuc.

    La 29 noiembrie 2016, în cadrul concursului pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, președintele CSM a participat la examinarea candidaturii lui Oleg Melniciuc. Considerăm că, reieșind din situația expusă în investigația Centrului de Investigații Jurnalistice, Victor Micu se află în conflict direct de interese cu Oleg Melniciuc și ar trebui să se abțină de la luarea oricăror hotărâri în privința ultimului. În lipsa abținerii din partea dlui Victor Micu și în lipsa stării de funcționalitate a Autorității Naționale de Integritate, Vă rugăm să examinați această chestiune în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii și să luați o hotărâre” - este textul sesizării portalului Moldova Curată expediate membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 

    Sesizarea nu a ajuns la membrii CSM, fiind transmisă de către secretariat Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări. A doua zi de la recepționare, adică la 16 decembrie 2016, Inspecția a emis o decizie, în care citează explicațiile lui Micu și Melniciuc depuse 4 zile mai târziu, pe 20 decembrie! Decizia a fost pregătită de inspectorul judiciar Valeriu Catan și este semnată de șeful Inspecției Judiciare Nicolae Clima. 

    Nicolae Clima: „Este o eroare tehnică” 

    Șeful Inspecției Judiciare, Nicolae Clima, afirmă că în decizia pe care a semnat-o ar fi fost comisă o eroare tehnică. Solicitat de Moldova Curată, Nicolae Clima a declarat că s-a strecurat o eroare trehnică, argumentând că decizia ar fi trebuit datată cu 21 decembrie 2016. El a precizat că va fi emisă o încheiere de corectare a datei. Nu este clar cum a fost numerotată decizia respectivă în registrul Inspecției și în ce zi a fost trecută în Registru - la 16 decembrie sau la 21 decembrie. „S-a pus data imediată după recepționare, adică am înregistrat-o ca sesizare pe 15 decembrie, iar pe 16 decembrie a fost înregistrată ca decizie. Noi am avut o perioadă în care nu puteam să înregistrăm nicio sesizare, la noi a fost reparație, cam o săptămână nu funcționa nici programul, nimic. Recunoaștem că e o eroare și vom emite o încheiere de corectare a datei”, a declarat Nicolae Clima.

    El a explicat că sesizarea nu ar fi putut ajunge imediat pe agenda plenului CSM, deoarece asta e procedura de examinare a sesizărilor: „Orice corespondență adresată CSM care conține elementele unei sesizări, adică se invocă niște erori, încălcări comise de către un judecător, iau forma de sesizare, care în mod obligatoriu se expediază la Inspecția Judiciară”. Potrivit lui Nicolae Clima, dacă, în urma contestației noastre, Completul de Admisibilitate va considera sesizarea admisibilă, dosarul „poate ajunge” la Colegiul Disciplinar, care pornește o procedură disciplinară, iar rezultatul este discutat la ședința plenară a CSM.

    Victor Micu nu consideră că s-a aflat în conflict de interese

    În decizia Inspecției Judiciare (doc) se spune că Victor Micu nu vede existența unui conflict de interese în faptul că Oleg Melniciuc a solicitat pentru el un apartament la preț redus, iar apoi el, la rândul său, l-a votat ca vicepreședinte al noii instanțe. „Victor Micu a menționat următoarele: cu judecătorul Melniciuc nu este rudă, fiind doar colegi de serviciu; propunerea dlui Melniciuc din 27.07.2016 este una colegială și întemeiată, susținută de toți membrii grupului; pentru construcția apartamentelor în blocul locativ din str. Hristo Botev 6 mun. Chișinău toți angajații Judecătoriei Râșcani achităm sumele stabilite de antreprenor; este greșită și arbitrară afirmația autorului sesizării precum că propunerea dlui Melniciuc din 27.07.2015 are o influență asupra lui Victor Micu la soluționarea în Consiliul Superior al Magistraturii a chestiunilor legate de dl Melniciuc. Toate hotărârile emise au fost obiective, întemeiate și transparente”, se spune în decizia Inspecției Judiciare. 

    Oleg Melniciuc: „Am avut evaluare excelentă, oare mai pot apărea dubii în votul membrilor CSM?”

    Și Oleg Melniciuc, la rândul său, a depus explicații citate în decizie, dar ni le-a expediat și separat, într-un răspuns oficial, chiar dacă nu am solicitat acest lucru. „Conștientizați și singuri că Melniciuc susține că conform prevederilor legale nu este prezent nici un început de conflict de interese, iar în situația în care la cele 5 funcții de vicepreședinte candidau 6 judecători, judecătorul Oleg Melniciuc având evaluarea excelentă, cu un punctaj de 114, mai mare având doar judecătorul Luiza Gafton, în rest candidații având evaluare foarte bine și un punctaj de la 109 și mai mic, oare mai pot apărea careva dubii în votul membrilor CSM”, ne-a scris Oleg Melniciuc. 

    Nadejda Hriptievschi: "Sesizarea vizează comportamentul unui membru al CSM și nu al unui judecător, deci trebuia încadrată în altă lege"

    Bazându-se pe explicațiile celor doi magistrați, Inspecția Judiciară a concluzionat că sesizarea trebuie respinsă, deoarece faptele descrise nu se înscriu în prevederile Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. 
    Jurista Nadejda Hriptievschi susține că în lipsa unei Autorități Naționale de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să-și elaboreze reguli pentru uz intern referitoare la conflictele de interese

    Jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, consideră că examinarea sesizării a fost încadrată greșit în prevederile Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, deoarece faptele vizate nu se referă la acțiunile unui judecător în exercițiul funcțiunii, ci la cele ale unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.  O astfel de încadrare ar vădi, în opinia sa, o încercare de a evita răspunderea. „Conform Legii nr. 947 cu privire la CSM, art. 11 alin. (1) lit g), membrul CSM are obligația: „g) să respecte prevederile legale privind conflictul de interese şi regimul juridic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor”. Victor Micu nu a respectat această obligație, iar sesizarea este anume despre aceasta. Este asta sau nu răspundere disciplinară? Nu, pentru că răspunderea disciplinară survine pentru activitatea de judecaător. Astfel, constatăm două chestiuni: 

    1) Nu avem prevederi legale cu privire la încălcarea de către membrii CSM a prevederilor din Legea nr. 947; 

    2) O aplicare incorectă a legislației – se transmite Inspecției, când de fapt CSM ar fi trebuit să examineze și să aplice prin analogie legislația ce ține de conflictul de interese. Cum se procedează când este un conflict de interese? El trebuie cel puțin constatat și abia după asta luată decizia față de hotărârea adoptată în prezența conflictului. În mod normal, astfel de chestiuni le examinează  ANI. Dar pentru că ANI deocamdată nu este funcțională, CSM ar fi putut cel puțin să-și facă niște reguli pe intern și să constate că pe viitor Victor Micu nu trebuie să participe la decizii în privința lui Oleg Melniciuc”.

    sursa: anticoruptie.md

  • Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor

    În blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. În același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.

    În blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. În același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.

    La 3 iunie 2014, Consiliul Municipal Chișinău a repartizat Consiliului Superior al Magistraturii un teren de 0,605 hectare pe strada Hristo Botev 6, destinat construcției unui bloc locativ în care magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani și angajații Curții Constituționale să poată cumpăra apartamente la preț minim. Responsabilă de întreg proiectul este Judecătoria sectorului Râșcani, al cărei președinte, Oleg Melniciuc, a venit cu inițiativa de a ridica un bloc pentru magistrați și care s-a ocupat de obținerea terenului de la Consiliul Municipal. Astfel, instanța a achitat peste două milioane de lei pentru arenda terenului și a ales membrii grupului de lucru care a decis cui să fie date apartamentele.

    Din grupul de lucru, care a decis cine dintre angajații Judecătoriei sectorului Râșcani să primească apartamente, au făcut parte preponderent angajați ai instanței, iar conducător a fost ales președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori și a aprobat listele de beneficiari. Astfel, angajații Judecătoriei Râșcani și-au procurat apartamente la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat și de 300 de euro pentru metru pătrat. Asta înseamnă că un apartament de 80 de metri pătrați, de exemplu, a costat mai puțin de 29.000 de euro, iar dacă locuința este situată la ultimul etaj, atunci prețul aceleiași suprafețe va fi de 24.000 de euro. Pe piață astfel de locuințe costă de cel puțin două ori mai scump.

    În total, potrivit proceselor-verbale ale ședințelor grupului de lucru, remise Centrului de Investigații Jurnalistice de către Judecătoria sectorului Râșcani, în bloc au primit apartamente cel puțin 47 de angajați ai Judecătoriei - magistrați, asistenți, grefieri etc. 

     

    Procesul-verbal al ședinței grupului de lucru de la 27 iulie 2015

    Deși inițial, în fața grupului de lucru, declara că vrea prin acest proiect ca el și colegii săi să-și asigure copiii cu locuințe (fapt fixat în procesul-verbal - n.r.), Oleg Melniciuc a preferat până la urmă să ia un spațiu comercial în acea clădire. Încăperea are 82 de metri pătrați și este situată la parter. „Președintele instanței, domnul Oleg Melniciuc, reieșind din faptul că avea la întreținere la acel moment trei copii minori (acum are deja patru copii minori), a solicitat antreprenorului contractarea unui spațiu comercial egal cu suprafața spațiului locativ acordat”, ne-a explicat, într-un răspuns oficial, șefa Secretariatului Judecătoriei Râșcani, Zinaida Dumitrașco.

    „Am patru copii la întreținere și la moment mie îmi este mai convenabil să dau cumva în chirie acel spațiu și să câștig pentru întreținerea lor. Ei sunt mici, sunt minori. Când vor crește vom vedea care va fi situația, dar deocamdată am nevoie de bani ca să-i cresc”, ne-a explicat Oleg Melniciuc.

    Proprietară a unui apartament în blocul magistrațiolor a devenit și mama lui Oleg Melniciuc, care locuiește acum în satul Mândâc, raionul Drochia. În luna iulie 2016 ea a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, potrivit datelor din registrul cadastral. De asemenea, alte trei rude ale peședintelui Judecătoriei au acolo locuințe: Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc. Ultima deține un apartament cu două camere (73 de metri pătrați) și un spațiu comercial de trei ori mai mare decât cel procurat de Oleg Melniciuc - de 241 de metri pătrați.

    La întrebarea cum au ajuns aceste persoane în posesia apartamentelor destinate judecătorilor, Oleg Melniciuc ne-a răspuns prin secretariatul instanței pe care o conduce: „Vă informăm că Melniciuc Elena Pavel este mama domnului Oleg Melniciuc, care intenționează trecerea cu traiul în mun. Chișinău, iar persoanele pe nume Bobeică Anna, Melinciuc Andrei, Melenciuc Aurelia sunt rude îndepărtate ale domnului Oleg Melniciuc care erau în căutarea posibilității investirii propriilor finanțe și au contractat spații în acest bloc la recomandarea ultimului, or atunci când o persoană din satul natal te întreabă unde ar putea contracta un imobil îi vei recomanda acolo unde ești sigur că investițiile nu vor fi pierdute sau furate, precum s-a întâmplat cu mulți investitori în construcții”.

    Un răspuns similar ne-a dat și însuși judecătorul, atunci când am solicitat precizări referitoare la tranzacțiile efectuate de rudele sale: „Eu le-am recomandat acest agent economic, le-am spus că este un agent economic care va finaliza construcția și nu se vor pierde banii. Ei s-au dus direct la agentul economic și cu spațiul locativ care a fost oferit instanței de judecată ei nu au nicio legătură. Ei au contractat direct agentul economic. La ce preț eu nu pot să spun”.

    Am încercat să căutăm rudele lui Oleg Melniciuc care au cumpărat încăperi în blocul judecătorilor. Am reușit să discutăm doar cu părinții Aureliei Melniciuc. Aceștia au spus inițial că fiica lor este angajată la Gara Drochia, apoi că e plecată în Italia și va reveni acasă abia în luna mai. Ei au confirmat că fiica lor a cumpărat un apartament și spațiu comercial la Chișinău.

    Directorul firmei Exfactor Grup, care construiește blocul, Vladimir Tonu, confirmă că magistratul a recomandat unor rude să apeleze la compania sa. „M-a rugat ca, din fondurile noastre, să le facem reduceri. Dacă, de exemplu, eu mă cunosc cu dumneavoastră și mă rugați să vă fac o reducere, eu vă voi face o reducere de 30-50 de euro la metru pătrat. Ei au cumpărat la preț comercial, cu reducerile pe care le-am găsit noi de cuviință că trebuie să le facem. Cât despre lista beneficiarilor pe linia judecătorilor, eu nu am nimic cu ele, nu știu cine sunt. Oleg Melniciuc a avut un număr fix de apartamente de repartizat. Eu știu că ele nu au ajuns la judecători, nu încă să le mai dea la oamenii lor”, a declarat Vladimir Tonu.

    Magistratul Oleg Meliciuc locuiește cu familia într-un imobil cu o suprafață de 162 de metri pătrați, a cărei construcție s-a încheiat în 2011. În declarația de avere pentru anul 2015 el mai arată că deține alte câteva imobile, în afară de spațiul comercial de pe str. Hristo Botev: două „construcții locative” dobândite în anul 2005, un lot agricol și unul de lângă casă. De asemenea, acum doi ani Ziarul de Gardă a scris că mama lui Oleg Melniciuc, în vârstă de 77 de ani, deține trei spații nelocative în clădiri noi din Chișinău și un teren pentru construcții, care, toate împreună, ar valora, potrivit datelor de la Cadastru, peste patru milioane de lei. Atunci judecătorul spunea că nu are legătură cu acele spații: „Pe cine sunt scri­se, ace­lu­ia apa­rţin. Ele nici­de­cum nu se vând. Domnule, eu dacă aveam legă­tu­ră cu ele, le cum­pă­ram demult şi le înscri­am pe mine”.

    Cu apartament în blocul de pe str. Hristo Botev s-a ales și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. „Domnul Micu a fost ales de către colectivul Judecătoriei ca membru al grupului de lucru nu pentru că este președinte al CSM, ci pentru că este judecător al Judecătoriei sectorului Râșcani. El nu a depus solicitare, a fost propunerea mea, pe care am coordonat-o cu el, l-am întrebat dacă dorește sau nu, pentru că eu știu care este situația, el are două fete”, a declarat Oleg Melniciuc. 

    Pentru a decide repartizarea unui apartament lui Victor Micu, grupul de lucru s-a întâlnit într-o ședință separată, la care a examinat o singură chestiune, în lipsa președintelui CSM. „Oleg Melniciuc propune asigurarea posibilității de a contracta un apartament la preț preferențial, care constituie un garant al asigurării integrității și posibilității asigurării pe viitor a celor doi copii cu spațiu locativ, or, conform datelor prezentate, Victor Micu are în proprietate un apartament cu suprafața de 109 metri pătrați și doi copii la întreținere, are o vechime în calitate de judecător mai mare de 16 ani”, se arată în procesul-verbal al ședinței din 27 iulie 2015 a grupului de lucru. Astfel, câteva luni mai târziu, în aprlie 2016, președintele CSM a fost înregistrat la Cadastru ca proprietar al unui apartament cu suprafața de 79 de metri pătrați, cu valoarea de 28.440 de euro.

    Nu am putut afla de la Victor Micu de ce el însuși nu a depus cerere pentru a primi apartament. Președintele CSM nu a răspuns solicitării noastre, expediind-o la Judecătoria Râșcani, care gestionează acest proiect.

    În declarația sa de avere, depusă pentru anul 2015, președintele CSM arată că, într-adevăr, deține un apartament de 109 metri pătrați, obținut în baza unui contract de investiții în anul 2009. El declară venituri doar din salariul de la CSM - 273.000 de lei (în jur de 22.000 de lei lunar) - și plata pentru activitățile didactice la Universitatea de Studii Europene, Universitatea Slavonă și la Institutul Național al Justiției. Acestea sunt singurele venituri care ajung în familia Micu. Soția magistratului nu este angajată.

     

    Compania Exfactor Grup nu este străină de domeniul judecătoresc. În ultimii ani, 2011-2015, ea a câștigat cinci licitații la judecătoriile sectoarelor Buiucani și Râșcani, pentru lucrări de construcții. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, în anul 2011, Exfactor Grup a încheiat un contract de peste zece milioane de lei pentru reparația capitală a Judecătoriei Buiucani, iar în anul 2014 - unul de peste șase milioane de lei pentru construcția mansardei cu scopul amplasării acolo a unor săli de judecată la Judecătoria Râșcani. La acest contract, peste un an, a fost încheiat unul adițional, cu valoarea de peste un milion de lei. De asemenea, aceeași firmă, tot în anul 2015, a câștigat un concurs de achiziții organizat de Judecătoria Râșcani, în urma căruia a obținut un contract de 799.000 de lei pentru reparații generale și reconstrucția încăperilor.
    sursa: anticorupție.md

  • Doc // Luptă între judecători „pătați” pentru funcții în noile instanțe

    Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați s-au lansat în cursa pentru locuri cât mai bune în sistem. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, candidează la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, iar Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, sau Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoria sectorului Buiucani, la cea de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Între timp, candidatura lui Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost propusă șefului statului, fără organizarea vreunui concurs, prin transfer de la Judecătoria Anenii Noi, la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău.

    Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați s-au lansat în cursa pentru locuri cât mai bune în sistem. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, candidează la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, iar Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, sau Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoria sectorului Buiucani, la cea de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Între timp, candidatura lui Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost propusă șefului statului, fără organizarea vreunui concurs, prin transfer de la Judecătoria Anenii Noi, la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău.

    După ce acum câteva luni Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, la 1 ianuarie 2017 își vor începe activitatea 15 instanțe noi. În septembrie, membrii CSM au aprobat, pentru anul 2017, efectivul-limită de 1.888 de unităţi de personal al judecătoriilor, inclusiv 353 posturi de magistrat. Astfel, în timp ce unii judecători pleacă din sistem, alții încearcă să obțină niște locuri cât mai bune. Printr-o hotărâre din septembrie a CSM, magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, potrivit hotărârii. 

    Dorel Musteață, membru al CSM, a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. În lipsa unui concurs, colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura șefului statului.

    „CSM trebuie să suplinească vacanțele în instanțele judecătorești unde volumul de muncă al judecătorilor este mare, dar nu înainte de evaluarea volumului de muncă al judecătorilor. Numirile trebuie să fie făcute în baza unui concurs public, anunțat din timp, exact practica CSM care a fost până acum. Totuși, se pare că numirile judecătorilor la ședința CSM din 29 septembrie 2016 au fost făcute în afara oricărui concurs anunțat. În textul hotărârii CSM lipsește vreo referință la acest aspect important”, a remarcat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice. 

    Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, în martie 2010, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-l numească pe Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi, alături de alți judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. 

    Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii”, a comentat Dorel Musteaţă la realizarea investigației jurnalistice. 

    Candidații la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău

    La 31 octombrie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au emis o hotărâre prin care au acceptat candidatura lui Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, la concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Mai devreme, la 17 octombrie, în același concurs s-a înscris și Radu Țurcanu, vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rândurireorganizarea sistemului judecătoresc.

    Concurs strâns pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău

    Mai solicitată este funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În cursa pentru acest post s-au înscris Ion Țurcan de la Judecătoria sectorului Centru, Lilia Lupașco de la Judecătoria sectorului Râșcani, Victor Burduh de la Judecătoria sectorului Ciocana, sau Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sectorului Buiucani. 

    Anterior, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. Potrivit Ziarului de Gardă, în sesizarea SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la o persoană ce figura într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Mai târziu, Colegiul Disciplinar al CSM l-a scos însă basma curată. În octombrie, Curtea Supremă de Justiţie a respins contestaţia depusă de Serviciul de Informaţii şi Securitate împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, care a refuzat să-i aplice pedeapsă disciplinară lui Ţurcan. Judecătorul a figurat și într-un alt scandal, fiind acuzat de colegul său Victor Orândaș că a exercitat presiuni ca să ia decizii favorabile în anumite dosare. 

    Și judecătorul Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul public, el fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. El este magistratul care i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Oleg Melniciuc: Justiția ieftină nu poate fi la nivel „european”

    Oleg Melniciuc este judecător de 12 ani, iar din 2013 este președinte al Judecătoriei Râșcani. Într-un interviu pentru BizLaw.md, magistratul explică de ce hotărârile magistraților sunt slab motivate: „Judecătorul are 800-900 de dosare. De aici avem și calitatea care o avem, și omisiuni, și comportament neadecvat uneori”. Întrebat despre reținerea judecătorilor în dosarul „spălătoria rusească”, Oleg Melniciuc a declarat: „Nu-și dădeau seama că vor fi implicați în spălare de bani”. Președintele Judecătoriei Râșcani spune că este sceptic față de avocații „cu experiență”, în schimb îl impresionează tinerii foarte pregătiți și ambițioși.  

    BizLaw: Sunteți judecător din anul 2004. Cum a evoluat sistemul de justiție?

    Oleg Melniciuc: Ca și societatea, sistemul de justiție a evoluat. În primul rând, s-a ridicat nivelul de pregătire al judecătorilor, este Institutul Național de Justiție, se petrec diferite instruiri. S-au îmbunătățit și condițiile de activitate în instanțele de judecată, s-au majorat salariile, s-a mărit numărul de personal, s-a reorganizat activitatea instanțelor. Este o evoluție substanțială.

    Oleg Melniciuc este judecător de 12 ani, iar din 2013 este președinte al Judecătoriei Râșcani. Într-un interviu pentru BizLaw.md, magistratul explică de ce hotărârile magistraților sunt slab motivate: „Judecătorul are 800-900 de dosare. De aici avem și calitatea care o avem, și omisiuni, și comportament neadecvat uneori”. Întrebat despre reținerea judecătorilor în dosarul „spălătoria rusească”, Oleg Melniciuc a declarat: „Nu-și dădeau seama că vor fi implicați în spălare de bani”. Președintele Judecătoriei Râșcani spune că este sceptic față de avocații „cu experiență”, în schimb îl impresionează tinerii foarte pregătiți și ambițioși.  

    BizLaw: Sunteți judecător din anul 2004. Cum a evoluat sistemul de justiție?

    Oleg Melniciuc: Ca și societatea, sistemul de justiție a evoluat. În primul rând, s-a ridicat nivelul de pregătire al judecătorilor, este Institutul Național de Justiție, se petrec diferite instruiri. S-au îmbunătățit și condițiile de activitate în instanțele de judecată, s-au majorat salariile, s-a mărit numărul de personal, s-a reorganizat activitatea instanțelor. Este o evoluție substanțială.

    BizLaw: Studiile arată, însă, că hotărârile judecătorești sunt slab motivate, iar calitatea lasă de dorit.

    Oleg Melniciuc: Sunt vorbe în gol, pentru că persoanele nu vorbesc de dosare concrete. Știu cum eu motivam în 2004-2005 și cum motivez acum. Da, este un neajuns. Acum este o sarcină foarte mare și sunt termeni strict stabiliți pentru redactarea hotărârii integrale și dacă îi depășești, poți fi sancționat. Sunt doar 15 zile. Și atunci când ai în procedură 600-700 de dosare, ajungi la etapa când ești la limită. Trebuie să trimiți dosarul la Curtea de Apel și nu dispui de suficient timp pentru a te gândi la motivare.

    De exemplu, judecătorii din țările europene spun că nu au limită la redactarea hotărârilor, ei pot face asta și în trei luni de zile. Da, în trei luni de zile ai timp să te gândești, să-ți vină muza, să scrii și o operă, o teză de doctor. Dar la noi sunt doar 15 zile. Vă spun cu certitudine, calitatea actului de justiție a crescut esențial.

    BizLaw: Timpul redus și volumul mare de dosare sunt o scuză pentru judecători?

    Oleg Melniciuc: Pentru majoritatea judecătorilor, acestea sunt principalele impedimente la redactarea și motivarea hotărârilor. Eu văd cum colegii lucrează. Nu știu cum este în alte judecătorii, dar în Judecătoria Râșcani, nu există o hotărâre care să fi fost redactată în timpul orelor de muncă. Judecătorii, în timpul programului, sunt în ședințe, iar redactarea se face fie seara, în afara orelor de muncă, fie sâmbătă și duminică.

    BizLaw: Judecătoria Râșcani este printre lideri la capitolul dosare per judecător: 427 de dosare pentru un magistrat. V-ați gândit la o soluție, pentru că numărul mare de dosare înseamnă și calitate mai slabă a actului justiției?

    Oleg Melniciuc: Noi am avut perioade în care judecătorii de la Râșcani aveau în procedură 800-900 de dosare. Iată așa și făceau față. Era foarte greu. De când am venit în funcția de președinte, am pledat pentru majorarea numărului de judecători. De la 19, acum avem 26 și încă 4 locuri vacante. Am ajuns la sarcina de 400-500 de dosare în procedură. Nu trebuie de majorat numărul judecătorilor în sistem, dar de redistribuit locurile, pentru că sunt judecătorii unde sunt foarte puține dosare. Acum, cu adoptarea Legii privind reorganizarea instanțelor, se va majora numărul de judecători în Chișinău, cu circa 25-30. Va fi esențial.

    BizLaw: Dvs. sunteți reticent față de reorganizarea instanțelor de judecată. De ce?

    Oleg Melniciuc: Pot spune că sunt categoric împotriva acestei legi în redacția care este, pentru că ea nu este gândită bine. Știm a cui este opera, pentru că nu este a persoanelor din sistemul judiciar. Această operă este a unor avocați, care nu au închipuire cum se administrează o instanță de judecată. Au dat-o în bară serios. Cum poate o instanță, formată din 154 de judecători, 700 de persoane – personalul, să fie condusă de un președinte și un șef de secretariat? Este foarte greu. Mai ales în situația în care, zece ani de zile, această instanță va funcționa în cinci sedii. Comasarea instanțelor în raioane se face fără a ține cont de infrastructură.

    Vom avea probleme foarte mari cu justițiabilul când va trebui să se deplaseze dintr-un raion în altul.

    De exemplu, instanța de la Ialoveni, care e la 4 km de Chișinău, o mută la Hâncești, unde sunt 35 de km. Omul simplu ce va spune? Cei care au făcut harta instanțelor nici în hartă nu s-au clarificat, nici la fața locului nu au ieșit. Dacă se va implementa această lege, problemele vor fi foarte mari. Costurile pentru justițiabili vor fi foarte mari.

    BizLaw: În schimb, va crește calitatea actului de justiție.

    Oleg Melniciuc: Nu poate fi așa ceva. Viitoarea judecătorie Drochia. În componența ei va fi Glodeni și Râșcani. Repartizarea va fi aleatorie. Un dosar, care trebuia să se examineze la Drochia pentru că părțile sunt de acolo, se va repartiza aleatoriu și va ajunge la Glodeni, pentru că se va lucra în trei sedii. Părțile de la Drochia vor fi nevoite să meargă la Glodeni, sau judecătorul să vină la Drochia. E o problemă și una și alta. Judecătorul de la Drochia dacă vine la Glodeni pierde jumătate de zi pentru un dosar, iar dacă o parte nu a venit, dosarul se amână. Despre ce calitate vorbim? Costurile sunt foarte mari și pentru părți, și pentru judecător.

    BizLaw: Poate va fi mai greu primii zece ani, până se va pune la punct modalitatea de organizare, infrastructura…

    Oleg Melniciuc: Am fost recent în Slovenia, cu o suprafață mai mică decât a Moldovei și cu peste două milioane de locuitori. Are o structură de 44 de instanțe locale, care examinează litigii minore, 11 instanțe de district, care examinează litigii mai complicate, 3 instanțe pentru litigii de muncă și o instanță pentru contencios administrativ, la nivel de Curte de Apel de la noi. Un președinte de instanță de acolo mi-a spus: „Noi înțelegem că europenii propun așa. Voi ascultații pe europeni, dar faceți ceea ce este convenabil poporului”. Dar noi vrem ca pe spatele poporului să economisim copeici la buget. Vă asigur că vor fi copeici. Vor apărea costuri care acum nici nu se prevăd și acele economii de care vorbesc, circa 35 de milioane, vor fi cheltuieli pentru buget și justițiabili.

    BizLaw: În Chișinău va fi o singură instanță. Credeți că va fi suficient, ținând cont de numărul mare de dosare?

    Oleg Melniciuc: Este important câți judecători vor fi în această instanță. CSM spunea că vor fi 154, cu 30 mai mulți decât sunt acum în toate instanțele din mun. Chișinău. Va fi mai bine. Este altă problemă, această instanță va fi greu de administrat – 5 sedii. Dacă vor fi specializări pe sedii, atunci se simplifică problema, de exemplu la Ciocana să fie pe dosare penale, la Râșcani – pe contencios administrativ etc. Dacă în fiecare sediu vor fi judecători de diferite specializări, atunci complicăm foarte tare lucrurile. Dacă se va face repartizarea nu pe specializări, dar de la sediul central, atunci vom împrăștia dosarele pe tot Chișinăul și cu recuzările va fi la fel.

    BizLaw: Este necesară specializarea judecătorilor?

    Oleg Melniciuc: Pledez pentru specializarea judecătorilor încă din 2013, când am devenit președinte. În 2014 mi-am permis, cu coordonarea unor șefi, să depun demers la CSM, dar el a fost respins ca fiind prematur. Am intervenit cu un alt demers, care a fost admis în martie 2015. Avem trei instanțe-pilot: Râșcani, Buiucani și Bălți, unde judecătorii sunt specializați. Este un lucru foarte bun. Judecătorii sunt foarte mulțumiți, au un spectru mai îngust de dosare, mai bine motivează hotărârile, mai bine se organizează. Nici din partea justițiabililor nu sunt probleme.

    Dar, specializarea este posibilă în instanțele mari. În raioane, unde vor fi 9-10 judecători, repartizați în trei sedii, despre ce specializare poate fi vorba? Am optat pentru specializare în instanțele din Chișinău. De exemplu, la noi sunt cauzele mai mult pe contencios: Banca Națională, Inspectoratul Fiscal de Stat, CNI, Inspecția Muncii, Uniunea Avocaților. Aici se cere specializare. Dar asta nu înseamnă că trebuie să mergem cu drapelul pe toată țara și să spunem că trebuie specializare. În raioane sunt dosare de o complexitate mai mică.

    BizLaw: Cum vi se pare ideea Ministerului Justiției ca medierea să se facă de către judecători, în condițiile în care ei și așa sunt încărcați cu foarte multe dosare?

    Oleg Melniciuc: Sunt două căi: medierea să fie înfăptuită de mediatori care nu au statul de magistrat sau să fie făcută de către magistrați. Nu pot spune care ar fi cea mai reușită cale, dar trebuie să încercăm să mergem măcar pe una.

    Medierea efectuată de non-magistrați ar fi bună atunci când, în calitate de mediatori, ar fi persoane notorii, cu experiență, nu niște copilași care au absolvit facultatea și care nu știu pe ce lume sunt.

    Și intanța de judecată este o cale. Posibil s-ar micșora volumul de dosare, dacă s-ar reuși soluționarea dosarelor prin mediere. Trebuie de prevăzut un mecanism. De exemplu, pe o anumită categorie de cauze medierea să fie obligatorie. Niciun început nu este ușor. Dar dacă stăm de zece ani și numai strigăm mediere, am adoptat doar o lege și am dat certificate la niște copii… Aceasta nu e mediere.

    BizLaw: Câte ședințe de judecată are un magistrat de la Judecătoria Râșcani într-o zi?

    Oleg Melniciuc: Ședințele de judecată sunt diferite, ca și complexitate. La noi sunt cel puțin zece dosare pe zi la fiecare judecător.

    BizLaw:  În asemenea situații, când au timp judecătorii să mai asculte pledoariile avocaților, care joacă un rol important în examinarea cauzei?

    Oleg Melniciuc: Anume din aceste motive, îi rugăm pe avocați să depună efort, să întocmească aceste pledoarii în formă scrisă și doar să le dea citire, să nu stea grefierul să le fixeze în procesul-verbal. Dacă se pregătesc în scris, este bine, dacă nu – situația se complică. Trebuie să îi ascultăm și, din acest considerent, munca judecătorului nu se încheie la 17:30. Deseori, suntem în ședință și la ora 19:00.

    BizLaw: Dacă avocatul are, totuși, o pledoarie lungă, cum îl întrerupeți ca să nu fiți acuzat, ulterior, că nu i-ați oferit dreptul de a-și apăra clientul?

    Oleg Melniciuc: În oricare dosar, cât de complicat nu ar fi, pledoaria poate dura un anumit timp, rezonabil, cât se face o analiză a faptelor. Mai departe sunt niște aiureli. Când încep aiurelile, faci mimica feței mai altfel, dai de înțeles că trebuie să încheie. Dar, cu respect unii față de alții, ne clarificăm.

    BizLaw: Cum se prezintă avocații în instanță? Sunt suficient de pregătiți?

    Oleg Melniciuc: Ei toți sunt cu studii superioare. Pregătirea teoretică nu este rea. Este o altă problemă, unii sunt leneși și poate grăbiți. Fiecare act care-l pregătești trebuie să se „coacă”. Aceeași cerere de chemare în judecată, ai întocmit-o, mai lași, mai chibzuiești… Corect trebuie să fie întocmite pretențiile și corect trebuie să fie indicate părțile procesului. Avem cazuri în care avocatul nu a indicat corect părțile în proces, judecătorul a omis, s-a judecat câțiva ani, a ajuns la CSJ și abia acolo se descoperă că nu a fost atras cineva. Se anulează hotărârea primei instanțe, a Curții de Apel și se ia tot de la zero. Dar trei ani sunt pierduți deja.

    Și nu fac asta din neștiință, dar e vorba de lene. Mulți avocați nu vor să pună capul în mișcare și fac tot la repezeală.

    Am auzit că spun că nu este motivare financiară suficientă: „Mi-a plătit puțin”. Nu are importanță cât ți-a plătit persoana. Dacă te-ai angajat să-l aperi, indiferent de cât ți-a plătit, depune eforturi. Pentru acea persoană oricum este important rezultatul, pentru că a dat bani, și așteaptă servicii calitative.

    BizLaw: Cum ați descrie evoluția avocaților în perioada de când sunteți judecător?

    Oleg Melniciuc: Avocații sunt mai mulți și asta este foarte bine. În sistemul avocaturii au venit foarte mulți tineri bine pregătiți. Cu tot respectul, avem avocați în vârstă, dar care nu mai lucrează la calitatea cunoștințelor lor. Pot să vă asigur că ei nici noul Cod de procedură civilă nu l-au răsfoit sau Legea contenciosului. Sunt sceptic față de avocații „cu experiență”, nu am mari așteptări de la ei. În schimb, sunt tineri care mă uimesc, foarte pregătiți, ambițioși, întocmesc cereri corect, motivează pledoariile. De-o plăcere să lucrezi. Cred că numărul avocaților mai trebuie majorat.

    BizLaw: Cât de mult contează comportamentul avocatului asupra deciziei instanței?

    Oleg Melniciuc: Indiferent ce apucături are avocatul, decizia instanței de judecată nu trebuie să fie influențată de comportamentul acestuia. E altceva că un comportament neadecvat te deranjează, te irită. Eu, fiind mai impulsiv, pot să strig, să mai dau cu pumnul în masă. Avocatul este așa cum este, dar partea ce vină are? Nu poți să nu-i faci dreptate numai pentru că avocatul e needucat, sau incompetent.

    BizLaw: Referitor la integritatea avocaților, ce rol joacă aceasta?

    Oleg Melniciuc: Noi tot participăm la discuții. Sunt dese cazurile în care pronunțăm hotărâri, trec anii, apoi auzim că pe dosarul cela avocatul a cerut atâta ca să-i dea judecătorului. Cunosc cazuri când avocații cer bani anume pentru judecători, știind foarte bine din start care o să fie hotărârea. Dar îi spune părții că dacă nu o să dai, n-o să ți se facă dreptate. A fost un caz când s-au cerut bani pentru desfacerea căsătoriei. Acolo, vrei nu vrei se desface căsătoria.

    Nu este sistemul de justiție așa de corupt cum se spune. Vrei nu vrei, pronunți hotărârea, trebuie să argumentezi. Este un act public, nu poți scrie prostii și să negi că albul e alb. Mai sunt instanțe superioare.

    Nu se mai vinde tot în sistemul de justiție așa cum se spune. Când se vorbește de corupție, nu se vorbește de cazuri concrete, dar la general.

    O să cred că este corupție, când partea se va duce la CNA și va arăta hotărârea ilegală, care putea fi luată doar pentru bani. Trebuie nume exacte. Altfel, cum să demonstrăm. Dar, așa e la modă să spui: toți judecătorii sunt corupți.

    BizLaw:  Cum credeți, de ce foarte mulți judecători și procurori, după ce pleacă din funcții, se regăsesc în avocatură?

    Oleg Melniciuc: Un judecător sau procuror, care a plecat în demisie unde se va duce? Se va duce să vândă la piață, dacă lui îi este mai aproape avocatura? Dacă el cunoaște meseria și știe că va face față, va câștiga un ban, de ce să nu se ducă? Nu am nimic împotrivă. Este altă problemă – unele persoane nu sunt pregătite. Foștii procurori, în marea lor majoritate, nu sunt pregătiți în civil. Dar ca specialiști în domeniul penal sunt bravo. Ar fi bine ca acești foști procurori să ia mai mult dosare penale. Nu trebuie să te apuci să lucrezi pe dosare pe care nu le cunoști.

    BizLaw: Mai mulți judecători și procurori, care încă sunt în funcție, au solicitat licența de avocat, ceea ce a dus la apariția neînțelegerilor între Consiliul UA și Comisia de licențiere.  Cum comentați situația?

    Oleg Melniciuc: Permiteți-mi să nu răspund la această întrebare. Am foarte multe dosare anume cu această categorie de persoane. Oricare expunere a mea ar putea fi primită incorect.

    BizLaw: Recent, au fost reținuți mai mulți judecători, executori judecătorești implicați în „spălătoria rusească”. De ce abia acum s-a reacționat, dacă se știa demult despre asta?

    Oleg Melniciuc: Ceea ce s-a întâmplat cu judecătorii acum este mai mult legat de reținerea businessmanului Platon. Din ceea ce se vehiculează, el a fost implicat în aceste acțiuni. Bănuiesc că, odată cu reținerea lui, cu obținerea de către organele de drept a anumitor materiale, au avut loc aceste rețineri ale judecătorilor. Vedeți că nu a trecut mult timp, de la sfârșitul lui august când Platon a fost aduc aici, practic în 15-20 de zile au fost reținuți acești judecători, care cu regret, într-adevăr au semnat acele ordonanțe de încasare a sute de milioane de dolari. Trebuie să recunoaștem că așa a fost.

    Dacă acea „spălătorie” a fost organizată de businessmanul Platon, atunci legătura o văd aici. Nu cred că are vreo legătură cu politica.

    Regret ceea ce s-a întâmplat cu colegii mei. Ceea ce s-a făcut este grav, 18 miliarde sau 20, spălate prin Republica Moldova cu implicarea sistemului judiciar este grav. Am vorbit cu unii dintre colegii reținuți. În momentul când au semnat acele ordonanțe, nu și-au dat seama de importanța lor, spre ce se va merge. Nu și-au dat seama la ce vor fi utilizate aceste ordonanțe și că este vorba de o eventuală spălătorie de bani.

    BizLaw: Acum, ce spun judecătorii reținuți?

    Oleg Melniciuc: Faptul că au semnat acele ordonanțe este stabilit. Faptul că nu au știut că vor fi implicați în spălare de bani – sunt convins 100%. Nu sunt probe că ei ar fi primit bani. Trebuiau să fie atenți la ce semnează, să se gândească. Noi am avut o sumedenie de cazuri când au mai fost asemenea cerere pentru eliberarea ordonanțelor, dar ele au fost restituite părților. Și eu personal am avut două cereri de eliberare a asemene ordonanțe. Nu era achitată taxa de stat integral. Am decis să nu le dau curs până nu achită taxa și după, nimeni nu a mai achitat taxa de stat. Cu certitudine știu, nu-și dădeau seama că vor fi implicați în spălare de bani.

    BizLaw: Ce pedeapsă riscă dacă se va demonstra vinovăția?

    Oleg Melniciuc: Nu pot să mă expun. Urmează să fie stabilite care au fost faptele lor, intențiile. Va fi instanța de judecată… Sunt colegii mei și nu ar fi corect să mă expun.

    BizLaw: Acum câțiva ani, judecătoria Râșcani era campioană la sancțiuni disciplinare. S-a schimbat situația?

    Oleg Melniciuc: La sfârșitul lui 2012 au plecat de la Judecătoria Râșcani mai  mulți magistrați care avea probleme în activitate, la disciplina muncii, redactarea actelor etc. Odată cu plecarea lor și cu venirea altor judecători, situația s-a îmbunătățit esențial. Știe lumea cine au plecat, în ce condiții au plecat.

    BizLaw: Judecătoria Râșcani este lider la numărul de dosare rămase restante – 8150. Cum încercați să le soluționați, ținând cont că numărul de dosare noi înregistrate este la fel de mare – 9110?

    Oleg Melniciuc: Dosare restante asta nu înseamnă că stau închise în dulap. Ele sunt pe rol, cu ele se lucrează, sunt ședințe de judecată. Este altă situație când nu se reușește, fie se îmbolnăvește o parte și nu se prezintă în instanță, respectiv ședința se amână. Dosarele judecătorilor plecați în demisie au fost repartizate repetat. S-a lucrat la dosar un an, doi, nu s-a ajuns la pronunțarea hotărârii. Respectiv, dosarul s-a repartizat la alt judecător și, vrei nu vrei, se ia tot de la început. Deja situația este mai bună, de la 800 de dosare la 400-500 pentru un judecător.

    BizLaw: Care sunt sancțiunile în cazul tărăgănării dosarelor?

    Oleg Melniciuc: Judecătorul poate fi sancționat conform Legii cu privire la răspunderea disciplinară, în cazul în care se dovedește că el poartă vina pentru tărăgănarea dosarului. Trebuie să înțelegeți că atunci când judecătorul are 500 de dosare în procedură, anunță ședința, cineva nu se prezintă și cere amânarea, care este justificată, nu poți amâna dosarul peste două săptămâni, dar peste trei luni. Dacă peste trei luni iar se întâmplă cu cineva ceva sau judecătorul este detașat la un seminar, sau se îmbolnăvește, nu poți să-i impuți că intenționat.

    Nu există judecător care să amâne ședințele pentru că așa vrea el. Ba mai mult, ne permitem uneori să examinăm dosare cu unele încălcări: cineva nu este sau nu este citarea, parcurgem la examinare, audiem pe cei prezenți, ulterior, cităm repetat. Sunt situații când se amână ședința din cauza traducătorului. Noi avem 5 traducători la 26 de judecători. Nu toți sunt calificați, dar și salariul e mizer și nimeni nu vrea să vină cu 1600 de lei. Chiar astăzi, am anunțat întrerupere și până a venit traducătorul, părțile au așteptat 25 de minute în coridor.

    BizLaw: Dvs. spuneți că nu este corupție în sistemul de justiție, deși sondajele arată altceva. Salariile mai mari îi determină pe judecătorilor să fie mai precauți?

    Oleg Melniciuc: Salariul mai mare îl face pe judecător să se implice mai mult, să fie mai responsabil. Comparativ cu alți salariați, judecătorii sunt remunerați mai bine. Dar, ei nu au salariile care ar merita să le aibă. Salariul unui judecător începător este de 8 mii de lei, dacă nu are o locuință, este complicat de întreținut familia. În Slovenia, salariul unui judecător începător este de 1700 de euro și nu cred că prețurile sunt cu mult mai mari decât la noi.

    Societatea trebuie să înțeleagă, nu poți compara judecătorul cu profesorul. În sarcina lui sunt chestiuni mult mai importante, este responsabilitate. Nu trebuie să punem judecătorul în situația ca, în timp ce examinează dosarul sau motivează hotărârea, să se mai gândească de unde să ia bani pentru întreținerea familiei.

    Nu se va primi. Noi vrem justiție europeană, dar cu salarii moldovenești. Vrem să corespundă tuturor cerințelor, dar să activeze în birouri de 10 m2.

    Dați să acordăm salarii corespunzătoare, să creăm condiții și, timp de un an de zile, dacă situația nu se schimbă… Dacă aș fi în frunte, ori le rup capul, ori îi dau afară. Să vedeți cum peste un an nu va spune nimeni că a dat cuiva ceva sau că cineva a acceptat mită.

    BizLaw: Vi s-a oferit teren de la Primărie pentru construcția unui bloc. Cum ați reușit să obțineți teren, în condițiile în care pentru Palatul Justiției nu s-a găsit?

    Oleg Melniciuc: Ni s-a oferit teren aferent aici și urma să construim o anexă. Dar, odată cu adoptarea Legii privind reorganizarea instanțelor, am renunțat la idee. S-au depus eforturi și s-a obținut terenul, certificatul de urbanism pentru proiectare. Este decizia CSM prin care ni se alocă, pe hârtie, un milion de lei pentru proiectare. Acest buget nu s-a găsit. Apoi a venit „fantoma” – optimizarea, și am lăsat mâinile în jos, pentru că nu mai are rost. Care este sensul să alerg acum și cine-mi va da bani?

    BizLaw: Un deputat a contestat Legea privind organizarea judecătorească privind modificările operate la modul de activitate al judecătorilor de instrucție: de la 1 ianuarie 2017, judecătorii de instrucție, care au activat mai mult de doi ani, au interdicția de a ocupa aceeași funcție până în decembrie 2019. Ce părere aveți?

    Oleg Melniciuc: Judecătorii de instrucție sunt judecători la locul lor, sunt profesioniști care-și fac meseria. Odată cu interdicția de a activa de la 1 ianuarie, va fi o problemă pentru sistem. Judecătorii care urmează să-i înlocuiască nu sunt așa de bine pregătiți. Deja o să avem probleme. Dar asta va fi după 1 ianuarie, când vor fi alți președinți, alți nacialnici și nu mă vor deranja asemenea probleme.

    BizLaw: Când aveți dubii asupra unui dosar, vă consultați cu cineva?

    Oleg Melniciuc: Nu este interzis să te consulți, dar nu cer opinia nimănui. Mă consult doar cu asistentul meu. În marea majoritate a cazurilor nu pronunț hotărârea imediat. Atunci când nu-ți este clar, nu ești convins care ar fi soluția corectă, amâni pronunțarea hotărârii, așa formal, până la zece zile. Apoi, te apuci de motivat hotărârea. Atunci când redactezi, devine clar care este soluția. Anterior, deseori aveam cazuri în care parcă îmi era clară soluția, o pronunțam, iar la motivarea hotărârii vedeam că trebuia altă soluție.

    BizLaw: În astfel de cazuri ce faceți?

    Oleg Melniciuc: Evident că nu mai poți să faci nimic. Trebuie să motivezi ceea ce ai pronunțat. De aceea, pledez, chiar să fie prevăzut și în Cod, amânarea pronunțării pentru a redacta hotărârea, așa cum e în penal – 30 de zile. Astfel, pronunți soluția corectă și nu ești pus în situația să adaptezi motivarea pentru soluția care s-a dovedit a fi greșită, să motivezi prostia care ai pronunțat-o.

    BizLaw: De-a lungul carierei ați dat motive presei să scrie despre Dvs: dosarul „7 aprilie”, averea, conflictele de interese, mai sunteți și finul de cununie al președintelui CSJ…

    Oleg Melniciuc: Sursele mass-media prezintă interes față de mine nu pentru că-i interesez eu. Atunci când doresc să lovească în dl Poalelungi și nu găsesc niciun capăt de ață, atunci mă lovesc pe mine. Nu prezint interes pentru presă, sunt doar unul dintre cei cinci președinți ai judecătoriilor din Chișinău. Nu sunt eu mai bogat, mai frumos.

    Cât ține de 7 aprilie, nu regret hotărârile pronunțate. În primul rând, nu am examinat în comisariat, dar în biroul 2, eram vicepreședinte. Toți cei aduși au fost implicați în distrugerea clădirilor. Pe unii i-am sancționat chiar și cu arest. În calitate de judecător, ca și om de stat, am considerat că la acea etapă trebuie să fie izolați de societate pentru a nu le permite ca mai departe să desfășoare aceste acțiuni.

    Au trecut 7 ani și nu știm ce s-a întâmplat, dar atunci era a doua zi, puteam eu să știu ce a fost în realitate acolo. Și nu a mai fost așa de grav. A stat câteva zile închis, dar nu a stat degeaba. El acolo a fost, care alerga cu o floare, care cu televizorul și au fost recunoscuți de poliție. Sunt și depozițiile lor. Nu mai este nimic grav cu acel 7 aprilie. Și acum sunt convins că am procedat corect.

    BizLaw: În ce situații ședințele de judecată se desfășoară cu ușile închise? Referitor la cazul Filat?

    Oleg Melniciuc: De exemplu, cazurile de adopție se examinează cu ușile închise. Sunt situații când e vorba de un viol și părțile cer să fie ședințele închise. Nu pot să mă pronunț pentru soluția pe care au dat-o colegii mei de la Buiucani și de la Curtea de Apel pe cazul Filat.

    Dl Filat nu a fost așa cum spune dl Leancă – un simplu prim-ministru. El a fost prim-ministru și este vorba de învinuiri de corupție în exercitarea funcției. Admit că acolo se divulgă informații care constituie și secret de stat.

    Nu pot să justific soluția colegilor, dar sunt ferm convins că e una motivată.

    BizLaw: După muncă, cum reușiți să vă detașați de dosarele/cazurile examinate pe parcursul zilei?

    Oleg Melniciuc: Încerc să uit, dar nu prea reușesc. Merg acasă, iau masa, mă joc cu copii, dar fără să vreau mă gândesc. Te culci, nu poți adormi. Te gândești la o soluție care ai pronunțat-o sau care urmează să o pronunți. Activitatea noastră de judecător nu se termină odată cu ieșirea din sediul instanței. Aceste retrăiri sunt, din aceste considerente și se permite judecătorului să iasă la pensie la 50 de ani, pentru că se epuizează.

    BizLaw: De cât timp e nevoie ca cetățenii să-și recapete încrederea în justiție?

    Oleg Melniciuc: Nu este vorba de cât timp, dar în cât timp noi o să le creăm condiții judecătorilor. Dacă noi vom ține judecătorii în aceleași condiții, atunci mult timp vom aștepta o justiție mai bună și nu o vom avea. Știți, simplul prim-ministru Leancă spunea: Voi aduce judecători din Germania. Dacă ai să aduci judecători europeni, o să le dai 200-300 de euro salariu și o să-i pui în birouri de 10 m2, și cu atâtea dosare, soluții bune nu vei avea. Dacă judecătorul are 800-900 de dosare… De aici avem și calitatea care o avem, și omisiuni, și comportament neadecvat uneori. Aici apare o scânteie și izbucnește foc.

    BizLaw: Dvs. ce regrete aveți?

    Oleg Melniciuc: La acea etapă când am acces în funcția de judecător am avut alternativă de a accede în altă funcție. Notar. Regret că nu m-am făcut notar. Și câștigul e altul, și liniștea sufletească, și simplitatea în activitate. Dacă ești deștept, ți-ai făcut modele de toate actele necesare și mai departe nu e problemă. Acum e mai dificil să accezi în profesia de notar. Atunci, în 2004, era mai simplu. Pentru mine poate ar fi fost o soluție mai bună. Dar, dacă am acceptat să fiu judecător, încerc să duc acest lucru la bun sfârșit, depun eforturi și rezultate sunt. Am un procent înalt de menținere a hotărârilor. Nu am probleme cu justițiabilii. Dacă lumea vorbește că-s corupt… arătați-mi acele hotărâri pe care credeți că am luat bani, să le studiem și atunci vom face analiza.
    sursa: bizlaw.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • DOC // Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani, urmărit de "fantoma" optimizării instanțelor judecătorești

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, critică din nou reorganizarea hărții judecătorești. Magistratul a expediat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare în care compară proiectul cu o fantomă. Potrivit lui, legea în baza căreia va avea loc reorganizarea va avea un impact negativ asupra sistemului. Astfel, judecătorul propune mai multe soluții pentru a reduce din actualele cheltuieli ale instanțelor din țară, fapt care, speră Oleg Melniciuc, ar putea duce la abrogarea legii. La ședința de marți, 21 iunie, membrii CSM au luat act de demersul președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani.  

    "Este cert că atât poporul, cât și elitele țării au multe întrebări față de Justiție, a poporului întrebări fiind mai dureroase din cauza sărăciei în care trăim. Acum, când și așa unele instanțe cu greu fac față cerințelor, în special cele din municipiul Chișinău, vine fantoma, vorba fiicei mele mai mici, iar eu așa numesc eventuala optimizare", se arată în scrisoarea lui Oleg Melniciuc. 

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, critică din nou reorganizarea hărții judecătorești. Magistratul a expediat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare în care compară proiectul cu o fantomă. Potrivit lui, legea în baza căreia va avea loc reorganizarea va avea un impact negativ asupra sistemului. Astfel, judecătorul propune mai multe soluții pentru a reduce din actualele cheltuieli ale instanțelor din țară, fapt care, speră Oleg Melniciuc, ar putea duce la abrogarea legii. La ședința de marți, 21 iunie, membrii CSM au luat act de demersul președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani.  

    "Este cert că atât poporul, cât și elitele țării au multe întrebări față de Justiție, a poporului întrebări fiind mai dureroase din cauza sărăciei în care trăim. Acum, când și așa unele instanțe cu greu fac față cerințelor, în special cele din municipiul Chișinău, vine fantoma, vorba fiicei mele mai mici, iar eu așa numesc eventuala optimizare", se arată în scrisoarea lui Oleg Melniciuc. 

    Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani susține că optimizarea instanțelor judecătorești va avea un impact negativ asupra sistemului. "La prima etapă niciun așa-numit sediu central al unei instanțe nu permite amplasarea judecătorilor și personalului unei instanțe nou-create în rezultatul optimizării, fapt ce condiționează necesitatea construirii a unor sedii noi care vor costa nu mult, ci foarte mult. Necesită şi ceva timp, aceasta în situaţia în care majoritatea sediilor instanţelor raionale au fost reparate şi acum urmează să fie abandonate. În acest răstimp oare cum va activa instanţa nou-creată în trei - patru sedii? Aici apar subtilităţile: cum vor fi repartizate cauzele printr-un PIGD comun? Dacă dosarul, care acum este de competenţa Drochiei va fi repartizat judecătorului amplasat în sediul din Glodeni, ce vor spune oamenii? Cum se vor deplasa justiţiabilii, inclusiv procurorii, avocaţii, agenţii constatatori? Care vor fi costurile de logistică, suportate pentru transmiterea dosarelor, cererilor şi demersurilor de la un sediu la altul şi în cât timp?", se întreabă, între altele, judecătorul. 

    Oleg Melniciuc vorbește și despre "instanţe de aur", referindu-se la investiţii şi cauzele examinate în cadrul acestora. "Tare mai bat la ochi de costisitoare ce sunt. Dacă acum patru ani era o situaţie mai lejeră, apoi, după ultimele îmbunătăţiri la capitolul cadre, situaţia este dramatic de costisitoare. Stimaţi preşedinţi din instanţele raionale, nu vă supăraţi, dar sunteţi boieraşi cu statele umflate în instanţele pe care le administraţi. Or, spuneţi-mi vă rog, care este necesitatea de a avea şef de secretariat într-o instanţă unde sunt cinci - zece judecători care judecă un număr relativ mic de dosare?", continuă magistratul.

    Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani vine cu mai multe soluții pentru reducerea esenţială a cheltuielilor și asta "pentru a micşora povara financiară a statului, până va veni fantoma, adică optimizarea". Judecătorul speră că astfel proiectul își va pierde actualitatea, iar legea va fi abrogată. Oleg Melniciuc sugerează reducerea unităţilor de şef de secretariat în instanţele în care activează până la 11 judecători; reducerea la minim a unităţilor de personal, menţinându-le doar pe cele strict necesare; minimalizarea numărului de posturi de judecător în instanţele raionale pentru a egala sarcina care îi revine fiecărui magistrat. "Dacă cineva îmi va reproşa că încerc să strig la cer deoarece doresc să-mi păstrez funcţia, va greşi. Nu m-am născut preşedinte de instanţă şi nu voi muri în această postură. Mă doare că nu se va reuşi reforma şi atunci le va fi greu multora", mai menționează Oleg Melniciuc.

    Judecătorul a criticat proiectul și acum câteva luni, la Adunarea Generală a Judecătorilor, spunând că optimizarea hărții judecătorești va fi un eșec total. „Înțelegem că se încearcă anumite economii, dar eu vă asigur că vor fi costuri mai mari și o incomoditate enormă a justițiabililor. Justiția nu trebuie să fie ieftină, ci echitabilă”, a punctat atunci magistratul.

    Legea în baza căreia urmează să fie reorganizat sistemul instanțelor judecătorești a fost adoptată la 21 aprilie, urmând să fie promulgată de către șeful statului. Astfel, de la 44, câte sunt în prezent, în anul 2027 vor rămâne doar 15 judecătorii. Potrivit noilor prevederi, tot până în 2027, va fi creată, prin fuzionarea judecătoriilor de sector, Judecătoria Chișinău. În schimb, vor dispărea Judecătoria Militară și Judecătoria Comercială de Circumscripție. Pentru optimizarea hărții judecătorești vor fi necesare circa 1,2 miliarde de lei. 

    Anterior, experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au efectuat o analiză potrivit căreia implementarea acestei legi va ajuta autoritățile să economisească sume importante din bugetul public, va asigura condiţii de muncă adecvate pentru judecători şi va îmbunătăţi calitatea actului de justiţie prin specializarea magistraţilor.

    Studiul cu privire la optimizarea hărții judiciare realizat tot de CRJM acum doi ani recomanda evaluarea periodică a volumului de lucru al instanțelor de judecată și alocarea posturilor de judecător și personal non-judiciar pentru a asigura un volum de lucru uniform între judecători. Potrivit experților, acest lucru este necesar atât pentru a asigura condiții pentru creșterea calității actului de justiție, cât și pentru administrarea eficientă a fondurilor publice.

    sursa: anticoruptie.md

  • Oleg Melniciuc, președintele judecătoriei sect. Râșcani, implicat într-un accident rutier. Judecătorul își recunoaște vina

    Președintele judecătoriei sectorului Râșcani,mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, a fost implicat astăzi într-un accident rutier la intersecția străzilor Sfatul Țării și Mitropolit Dosoftei.

    Contactat de ZdG, Oleg Melniciuc a confirmat că se afla la volanul mașnii sale de model Skoda în momentul ciocnirii cu un alt automobil de model Renault.

    Președintele judecătoriei sectorului Râșcani,mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, a fost implicat astăzi într-un accident rutier la intersecția străzilor Sfatul Țării și Mitropolit Dosoftei.

    Contactat de ZdG, Oleg Melniciuc a confirmat că se afla la volanul mașnii sale de model Skoda în momentul ciocnirii cu un alt automobil de model Renault.

    Judecătorul recunoște că se face vinovat de accident deoarece, spune el, nu a observat un indicator rutier și nu a cedat trecerea celuilalt automobil care circula pe un drum cu prioritate. Melniciuc ne-a mai declarat că, în urma producerii accidentului, nicio persoană nu a avut de suferit, afectate fiind doar cele două automobile.
    sursa: zdg.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Melniciuc scapă de sancțiune

    Preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani al capitalei a fost scos din nou basma curată. După ce avocata Aliona Dragomir s-a plâns că Oleg Melniciuc are un comportament nedemn în cadrul şedinţei de judecată, iar Colegiul Disciplinar a refuzat să-l sancţioneze, şi Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat aceeaşi poziţie. Examinarea chestiunii s-a lăsat cu replici acide între Dragomir şi Melniciuc.

    Avocata Aliona Dragomir îl acuză pe judecătorul Oleg Melniciuc de atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei şi de atitudine părtinitoare față de clientul ei. Deşi Completul de Admisibilitate a concluzionat că există o bănuială rezonabilă că Melniciuc a încălcat legea, Colegiul Disciplinar a încetat procedura pe numele acestuia. Atunci, doar doi din opt membri au pledat pentru pedepsirea judecătorului. Avocata nu s-a dat însă bătută şi a depus o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii, insistând pe sancţionarea lui Oleg Melniciuc. Spre deosebire de şedinţa precedentă, judecătorul s-a prezentat în faţa membrilor CSM şi a respins o parte dintre învinuiri.

    Preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani al capitalei a fost scos din nou basma curată. După ce avocata Aliona Dragomir s-a plâns că Oleg Melniciuc are un comportament nedemn în cadrul şedinţei de judecată, iar Colegiul Disciplinar a refuzat să-l sancţioneze, şi Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat aceeaşi poziţie. Examinarea chestiunii s-a lăsat cu replici acide între Dragomir şi Melniciuc.

    Avocata Aliona Dragomir îl acuză pe judecătorul Oleg Melniciuc de atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei şi de atitudine părtinitoare față de clientul ei. Deşi Completul de Admisibilitate a concluzionat că există o bănuială rezonabilă că Melniciuc a încălcat legea, Colegiul Disciplinar a încetat procedura pe numele acestuia. Atunci, doar doi din opt membri au pledat pentru pedepsirea judecătorului. Avocata nu s-a dat însă bătută şi a depus o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii, insistând pe sancţionarea lui Oleg Melniciuc. Spre deosebire de şedinţa precedentă, judecătorul s-a prezentat în faţa membrilor CSM şi a respins o parte dintre învinuiri.

    Deşi neagă faptul că ar fi insultat-o pe Aliona Dragomir, Oleg Melniciuc a recunoscut că a avut un schimb de replici cu ea pe motiv că, la ieşirea din sala de judecată, avocata a scăpat geanta cu documente.

    În acelaşi timp, Melniciuc respinge acuzaţiile de atitudine părtinitoare în şedinţă.

    După deliberare, CSM a decis să menţină hotărârea Colegiului Disciplinar. Doar doi dintre cei zece membri prezenţi au avut altă opinie.

    Hotărârea poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiţie. Nu este pentru prima dată când Oleg Melniciuc ajunge în atenţia opiniei publice din cauza comportamentului său. Acum trei ani, magistratul i-a numit pe jurnaliştii prezenţi la un proces de judecată "răpănoşi". Totodată, Melniciuc s-a numărat printre judecătorii care au condamnat tineri participanți la protestele din aprilie 2009. De menționat că magistratul este finul de cununie al preşedintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. A fost numit preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani din capitală în 2013, în pofida faptul că şeful statului i-a respins candidatura pentru această funcție pe motiv că ar fi încălcat Codul de Etică de mai multe ori şi ar fi examinat dosare aflându-se în conflict de interese. Recent, Comisia Naţională de Integritate a dispus iniţierea unui nou control în privinţa preşedintelui Judecătoriei sectorului Râşcani. Magistratul este suspectat că nu şi-a declarat toată averea pe care o deţine.
    sursa: jurnaltv.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Melniciuc, acuzat de o avocată

    Colegiul Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a examinat o plângere pe numele preşedintelui Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, dar a decis să nu îi aplice nicio pedeapsă. Un avocat l-a acuzat pe magistrat că ar fi avut un comportament obraznic în cadrul unei şedinţe de judecată. Melniciuc a negat totul. 

    Avocatul Aliona Dragomir a sesizat Inspecţia Judiciară în primăvara acestui an, nemulţumită fiind de atitudinea judecătorului Oleg Melniciuc în cadrul şedinţelor de judecată. Un Complet de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar, structură care decide dacă petiţiile ajung sau nu să fie examinate, a concluzionat că există o bănuială rezonabilă că Oleg Melniciuc a comis abaterea prevăzută în lege - atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei. Aşa că, cererea avocatului a ajuns să fie examinată în plenul Colegiului Disciplinar.

    Şeful instanţei din sectorul Râşcani a expediat membrilor Colegiului o notă informativă prin care a negat acuzaţiile şi a solicitat examinarea cauzei în absenţa sa. Avocatul Aliona Dragomir s-a arătat mirată de acest răspuns, întrucât spune ea, Oleg Melniciuc ar fi sunat-o să-şi ceară scuze şi s-o roage să retragă plângerea.
    Mai mult. Avocata a declarat că Melniciuc ar fi manifestat o atitudine părtinitoare față de clientul său și a prezentat câteva înregistrări audio din timpul şedinţelor de judecată. Acestea au provocat zâmbetele unor membri ai Colegiului Disciplinar.

    Colegiul Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a examinat o plângere pe numele preşedintelui Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, dar a decis să nu îi aplice nicio pedeapsă. Un avocat l-a acuzat pe magistrat că ar fi avut un comportament obraznic în cadrul unei şedinţe de judecată. Melniciuc a negat totul. 

    Avocatul Aliona Dragomir a sesizat Inspecţia Judiciară în primăvara acestui an, nemulţumită fiind de atitudinea judecătorului Oleg Melniciuc în cadrul şedinţelor de judecată. Un Complet de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar, structură care decide dacă petiţiile ajung sau nu să fie examinate, a concluzionat că există o bănuială rezonabilă că Oleg Melniciuc a comis abaterea prevăzută în lege - atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei. Aşa că, cererea avocatului a ajuns să fie examinată în plenul Colegiului Disciplinar.

    Şeful instanţei din sectorul Râşcani a expediat membrilor Colegiului o notă informativă prin care a negat acuzaţiile şi a solicitat examinarea cauzei în absenţa sa. Avocatul Aliona Dragomir s-a arătat mirată de acest răspuns, întrucât spune ea, Oleg Melniciuc ar fi sunat-o să-şi ceară scuze şi s-o roage să retragă plângerea.
    Mai mult. Avocata a declarat că Melniciuc ar fi manifestat o atitudine părtinitoare față de clientul său și a prezentat câteva înregistrări audio din timpul şedinţelor de judecată. Acestea au provocat zâmbetele unor membri ai Colegiului Disciplinar.

    După mai bine de o oră de deliberări, Colegiul Disciplinar a decis:

    Hotărârea poate fi contestată în timp de 15 zile la Consiliul Superior al Magistraturii, lucru pe care avocatul afirmă că îl va face. Nu este pentru prima dată când Oleg Melniciuc ajunge în atenţia opiniei publice din cauza comportamentului său. Acum trei ani, magistratul i-a numit pe jurnaliştii prezenţi în cadrul unui proces de judecată "răpănoşi". Totodată, Melniciuc s-a numărat printre judecătorii care au condamnat tineri participanți la protestele din aprilie 2009. De menționat că magistratul este finul de cununie al preşedintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. A fost numit președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din capitală în anul 2013, în pofida faptul că șeful statului i-a respins candidatura în această funcție, pe motiv că ar fi încălcat codul de etică de mai multe ori şi ar fi examinat dosare aflându-se în conflict de interese. 
    sursa: jurnal.tv

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • Sentința nu-i. Instanța a dispus reluarea examinării judecătorești în dosarul Vicol, deși lumea aștepta sentința

    Judecătoria sect. Râșcani a dispus reluarea cercetării judecătorești în dosarul FISC. Deși au mers în deliberare, urmând a reveni cu pronunțarea sentinței, cei trei judecători de la Râșcani, în frunte cu Oleg Melniciuc, președintele instanței, au revenit fără a pronunța sentința, ci o încheiere, prin care au dispus reluarea procedurii pe cauza penală. Acestora nu le-au fost clare unele momente, solicitând de la procuror câteva acte, inclusiv o ordonanță emisă de procurori într-un caz care are tangeță cu acest dosar.

    Judecătoria sect. Râșcani a dispus reluarea cercetării judecătorești în dosarul FISC. Deși au mers în deliberare, urmând a reveni cu pronunțarea sentinței, cei trei judecători de la Râșcani, în frunte cu Oleg Melniciuc, președintele instanței, au revenit fără a pronunța sentința, ci o încheiere, prin care au dispus reluarea procedurii pe cauza penală. Acestora nu le-au fost clare unele momente, solicitând de la procuror câteva acte, inclusiv o ordonanță emisă de procurori într-un caz care are tangeță cu acest dosar.

     

  • Judecătorul Melniciuc și-a tras barieră și parcare

    De cînd Melniciuc e președinte de intanță acolo au loc investiții spectaculoase, din bani publici se fac mansardă, parcare cu barieră și chiar un bloc de locuit la Botanica. Ia minune!
    Amintim, judecătoria are sediu de-asupra preturii Rîșcani, în coasta procuraturii de sector și a altor instituții de stat, dar acelea n-au parcări rezervate…

    De cînd Melniciuc e președinte de intanță acolo au loc investiții spectaculoase, din bani publici se fac mansardă, parcare cu barieră și chiar un bloc de locuit la Botanica. Ia minune!
    Amintim, judecătoria are sediu de-asupra preturii Rîșcani, în coasta procuraturii de sector și a altor instituții de stat, dar acelea n-au parcări rezervate…

     

  • Controversatul dosar Norma, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, aproape de final

    În prima instanţă, cauza a ajuns pe masa unui alt apropiat de-al lui Poalelungi - finul de cununie al acestuia, preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc. El a fost nevoit să se retragă de la examinarea dosarului, după ce presa a mediatizat conflictul de interese.
    Ulterior, un alt judecător - de data aceasta amic cu Oleg Melniciuc, Serghei Papuha, a obligat statul, în prima instanţă, să achite 26 de milioane de lei în favoarea agentului economic.

    În prima instanţă, cauza a ajuns pe masa unui alt apropiat de-al lui Poalelungi - finul de cununie al acestuia, preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc. El a fost nevoit să se retragă de la examinarea dosarului, după ce presa a mediatizat conflictul de interese.
    Ulterior, un alt judecător - de data aceasta amic cu Oleg Melniciuc, Serghei Papuha, a obligat statul, în prima instanţă, să achite 26 de milioane de lei în favoarea agentului economic.

     

  • Олег Мельничук издал оригинальное распоряжение

    Председатель суда сектора Рышкановка издал распоряжение, по которому, чтобы получить отметку о вступлении приговора в законную силу, необходимо писать дополнительное заявление и ответ на которое выдается через 3 дня (стоимость - 9 леев за каждую копию). 
    В других судах можно это сделать через несколько минут и абсолютно бесплатно.

    Председатель суда сектора Рышкановка издал распоряжение, по которому, чтобы получить отметку о вступлении приговора в законную силу, необходимо писать дополнительное заявление и ответ на которое выдается через 3 дня (стоимость - 9 леев за каждую копию). 
    В других судах можно это сделать через несколько минут и абсолютно бесплатно.

    .

     

  • PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI RÂŞCANI A FOST IERTAT DE CNI PENTRU CĂ ŞI-A PROMOVAT CUMNATA ŞI NEPOTUL

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.

     

  • Justiţie cu nemurele: Mai mulţi judecători controversaţi, promovaţi în 2014

    Anterior, în 2013, sistemul judiciar şi opinia publică au fost bulversate de promovarea altor doi judecători - Oleg Melniciuc şi Ion Druţă. Oleg Melniciuc este preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani şi finul de cununie al şefului Curţii Supreme de Justiţie. Melniciuc a fost numit în această funcţie contrar voinţei şefului statului, cu voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, unde naşul său de cununie este membru. Numele lui Melniciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. Deşi potrivit declaraţiei de avere pentru 2013, Oleg Melniciuc a avut venituri mai mici de 100 de mii de lei, judecătorul are casă luxoasă în capitală, în valoare de mai multe milioane şi maşină de 17 mii de euro. Mai mult.

    Anterior, în 2013, sistemul judiciar şi opinia publică au fost bulversate de promovarea altor doi judecători - Oleg Melniciuc şi Ion Druţă. Oleg Melniciuc este preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani şi finul de cununie al şefului Curţii Supreme de Justiţie. Melniciuc a fost numit în această funcţie contrar voinţei şefului statului, cu voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, unde naşul său de cununie este membru. Numele lui Melniciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. Deşi potrivit declaraţiei de avere pentru 2013, Oleg Melniciuc a avut venituri mai mici de 100 de mii de lei, judecătorul are casă luxoasă în capitală, în valoare de mai multe milioane şi maşină de 17 mii de euro. Mai mult.

    Pe numele mamei sale, o pensionară în vârstă de 76 de ani, sunt înregistrate trei spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de aproximativ 500 de metri pătraţi şi un teren, toate în capitală. Deşi valoarea averii înregistrate pe numele său în Chişinău se ridică la peste 4 milioane de lei, femeia locuieşte într-o casă modestă într-un sat din nordul Moldovei. Melniciuc a declarat că nu are vreo legătură cu aceste imobile.

     

  • PREȘEDINTELE JUDECĂTORIEI RÂȘCANI ȘI-A CONCEDIAT CUMNATA ANGAJATĂ CU 4 LUNI ÎN URMĂ

    Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, Oleg Melniciuc, și-a concediat marți, 11 noiembrie, cumnata, la câteva ore după ce cazul său a fost discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Melniciuc a angajat-o în luna iulie pe sora soției sale, Ludmila Bobeică, în funcția de grefieră la instanța pe care o conduce.

    Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, Oleg Melniciuc, și-a concediat marți, 11 noiembrie, cumnata, la câteva ore după ce cazul său a fost discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Melniciuc a angajat-o în luna iulie pe sora soției sale, Ludmila Bobeică, în funcția de grefieră la instanța pe care o conduce.

    Solicitat de Moldova Curată, magistratul a spus că a eliminat conflictul de interese imediat, deși legea îi permite să facă acest lucru în cel mult două luni. Cu toate acestea, Comisia Națională de Integritate s-a autosesizat pe acest caz și urmează să decidă la ședința de joi, 13 noiembrie, dacă va iniția un control pe numele magistratului pentru a vedea dacă acesta a încălcat sau nu regimul juridic al conflictului de interese.

     

  • Олег Мельничук пристроил своих родственников в Суд сектора Рышкань

    На просьбу прокомментировать ситуацию с трудоустройством родственников, Олег Мельничук предложил нам отправить ему официальный запрос. Однако он не отрицает, что в его подчинении находится его свояченица, но говорит, что он принял её на работу, потому что так решила комиссия, которая, кстати, тоже находится в его подчинении.

    На просьбу прокомментировать ситуацию с трудоустройством родственников, Олег Мельничук предложил нам отправить ему официальный запрос. Однако он не отрицает, что в его подчинении находится его свояченица, но говорит, что он принял её на работу, потому что так решила комиссия, которая, кстати, тоже находится в его подчинении.

     

  • Судья дает незаконные указания полиции с целью скрыть судебное дело от Прессы- Curaj.TV

    30.10.2014 по Делу Анатолия Матасару сотрудники суда всячески препятствовали видео фиксации публичного судебного заседания без присутствия арестованного Матасару и его государственного защитника , сотрудники суда а также полицейский исполняя устные распоряжения Председателя Суда г-а Мельничука незаконно ограничили мое право на получение публичной информации , а также свободного доступа к правосудию по данному Делу.

    30.10.2014 по Делу Анатолия Матасару сотрудники суда всячески препятствовали видео фиксации публичного судебного заседания без присутствия арестованного Матасару и его государственного защитника , сотрудники суда а также полицейский исполняя устные распоряжения Председателя Суда г-а Мельничука незаконно ограничили мое право на получение публичной информации , а также свободного доступа к правосудию по данному Делу.

     

  • Недосягаемый судья; НАК может прекратить проверку Мельничука

    Присутствующий на заседании Олег Мельничук объяснил, что 4 тысячи евро он получил от своего свекра, который работает водителем в Москве, остальную сумму ему подарила его 76-летняя мать. Хотя пенсионерка и проживает в селе Мындык Дрокиевсого района, на ее имя зарегистрированы несколько объектов недвижимости в Кишиневе стоимостью 4 млн леев. Судья отказался рассказать, как его маме, проработавшей всю жизнь в поле, удалось заработать внушительное состояние. «Я не хочу вас посвящать во все, что касается моей мамы», - сказал Мельничук.

    Присутствующий на заседании Олег Мельничук объяснил, что 4 тысячи евро он получил от своего свекра, который работает водителем в Москве, остальную сумму ему подарила его 76-летняя мать. Хотя пенсионерка и проживает в селе Мындык Дрокиевсого района, на ее имя зарегистрированы несколько объектов недвижимости в Кишиневе стоимостью 4 млн леев. Судья отказался рассказать, как его маме, проработавшей всю жизнь в поле, удалось заработать внушительное состояние. «Я не хочу вас посвящать во все, что касается моей мамы», - сказал Мельничук.

     

  • ZDG: Mama „de milioane” a judecătorului Oleg Melniciuc

    Elena Melniciuc, mama președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani are înregistrate pe numele său mai multe imobile în Chișinău, a căror valoare cadastrală depășește 4 milioane de lei. Oamenii din sat spun că aceasta nu are nici o afacere și că a lucrat toată viața în colhoz, scrie zdg.md.

    Elena Melniciuc, mama președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani are înregistrate pe numele său mai multe imobile în Chișinău, a căror valoare cadastrală depășește 4 milioane de lei. Oamenii din sat spun că aceasta nu are nici o afacere și că a lucrat toată viața în colhoz, scrie zdg.md.

     

     

  • Судьи Плешка, Мельничук, Клима и Урсаки в поле зрения НАК

    Национальная антикоррупционная комиссия распорядилась провести проверку в отношении четырех судей: председателя Апелляционной палаты Кишинева Иона Плешки, председателя Суд Буюкан Олега Мельничук, зампредседателя Суда Чокана Владислава Клима, и судьи Буюкан Корины Урсаки. Кто-то из них подозревается в сокрытии части имущества, у других же совокупная стоимость собственности намного превышает размер полученного дохода.

    Национальная антикоррупционная комиссия распорядилась провести проверку в отношении четырех судей: председателя Апелляционной палаты Кишинева Иона Плешки, председателя Суд Буюкан Олега Мельничук, зампредседателя Суда Чокана Владислава Клима, и судьи Буюкан Корины Урсаки. Кто-то из них подозревается в сокрытии части имущества, у других же совокупная стоимость собственности намного превышает размер полученного дохода.

     

  • Oleg Melniciuc și-a depășit atribuțiile, dând indicații unei judecătoare chiar în ședința de judecată

    Președintele judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, și-a depășit atribuțiile, când a intrat la o ședință de judecată și i-a dat indicații unei subalterne ca dosarul unor inculpați să fie finisat, iar aceștia pedepsiți. Declarația aparține avocatului Vitalie Țaulean și a fost lansată astăzi, 19 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, informează Politik.md.

    Președintele judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, și-a depășit atribuțiile, când a intrat la o ședință de judecată și i-a dat indicații unei subalterne ca dosarul unor inculpați să fie finisat, iar aceștia pedepsiți. Declarația aparține avocatului Vitalie Țaulean și a fost lansată astăzi, 19 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, informează Politik.md.

    Potrivit avocatului, Oleg Melniciuc îi influențează pe alţi judecători să săvârşească infracţiuni, fără a fi pedepsit. „Acesta este protejat de Consiliul Superior al Magistraturii, de aceea și-a permis să intre direct în sala de ședințe. Am auzit eu și toți, care erau în sală, cum a dat ordin judecătorului Elena Cobzac, să pronunțe o încheiere ilegală în privința unor inculpați”, a declarat Țaulean.
    Vitalie Țaulean este ferm convins că președintele Judecătoriei Râșcani urmărește cu orice preț să-i condamne la închisoare. „Nici un judecător nu are dreptul să intervină în cadrul unui proces de judecată și să dea indicații. Cu toate că avem circa 100 de probe care demonstrează nevinovăția clienților mei, acestea nu se iau în considerație. Mai mult, procurorii cer 12 ani de închisoare pentru o infracțiune organizată de către însele organele de drept”, a mai spus avocatul.
    Unul dintre inculpați, Ion Stăvilă, a confirmat faptul că a auzit ordonanțele lui Melniciuc, care spunea că de toate va răspunde el.
    Un alt inculpat, Ciobanu-Baxanian Ghevorg, s-a plâns pe faptul că i se încalcă drepturile și că de când e cercetat penal nu se poate angaja în câmpul muncii. „La ședințele de judecată, dna Cobzac cum vede că aducem vreo probă, nu ne oferă cuvântul și face presiuni asupra noastră” a afirmat Ciobanu-Baxanian Ghevorg.
    Avocatul a subliniat că a depus o plângere la Procuratura Generală pe numele lui Oleg Melniciuc, însă este sigur că nimeni nu va fi chemat la audieri. De asemenea, acesta e gata să scrie plângeri și către președintele R. Moldova, Nicolae Timofti și către premierul Iurie Leancă, prin care va cere ca președintele judecătoriei Râșcani să fie demis.
    Menționăm că inculpații sunt acuzați de furt, iar avocatul Vitalie Țaulean este convins că dosarul acestora a fost fabricat de către angajații MAI și Procuraturii Generale.
     

  • Адвокат требует призвать к уголовной ответственности председателя Суда сектора Рышкань

    „Если ранее эти вещи происходили за кулисами, на этот раз, этот дерзкий судья позволил себе вмешаться в судебное заседание и дать указания судьям как поступить в связи с ходатайством об отводе судьи Елены Кобзак. Олег Мельничук позволил себе дважды войти в зал суда, чтобы дать прямые указания судье закрыть дело в тот же день, после чего хлопнул дверью, и мы все были шокированы. Если я, адвокат, позволил бы себе так хлопнуть дверь, то уже на второй день остался бы без лицензии”, - сказал Виталие Цаулян.

    „Если ранее эти вещи происходили за кулисами, на этот раз, этот дерзкий судья позволил себе вмешаться в судебное заседание и дать указания судьям как поступить в связи с ходатайством об отводе судьи Елены Кобзак. Олег Мельничук позволил себе дважды войти в зал суда, чтобы дать прямые указания судье закрыть дело в тот же день, после чего хлопнул дверью, и мы все были шокированы. Если я, адвокат, позволил бы себе так хлопнуть дверь, то уже на второй день остался бы без лицензии”, - сказал Виталие Цаулян.

     

  • Locuințe pentru angajații din sistemul judecătoresc. Explicația lui Oleg Melniciuc

    Președintele Judecătoriei Rîșcani din mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, vine să facă mai multe precizări cu privire la solicitările de locuință a judecătorilor instanței.
    Potrivit lui, angajanții instanței au solicitat anterior Consiliului Superior al Magistraturii să le ofere spațiu locativ la un „preț rezonabil”,  însă numărul angajaților instanței care doresc îmbunătățirea condițiilor de trai este mult mai mare decât numărul de locuințe care urma a fi alocat de către Consiliul Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA cu referire la o scrisoare deschisă trimisă presei de Melniciuc.

    Președintele Judecătoriei Rîșcani din mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, vine să facă mai multe precizări cu privire la solicitările de locuință a judecătorilor instanței.
    Potrivit lui, angajanții instanței au solicitat anterior Consiliului Superior al Magistraturii să le ofere spațiu locativ la un „preț rezonabil”,  însă numărul angajaților instanței care doresc îmbunătățirea condițiilor de trai este mult mai mare decât numărul de locuințe care urma a fi alocat de către Consiliul Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA cu referire la o scrisoare deschisă trimisă presei de Melniciuc.

    Astfel, Oleg Melniciuc, în calitate de președinte al instanței, la inițiativă proprie, a înaintat demers Consiliului municipal Chișinău cu privire la alocarea unui lot de teren pentru edificarea unui bloc locativ întru asigurarea cu spațiu locativ a angajaților instanței.
    Melniciuc declară că nici judecătorii, nici ceilalți angajați ai instanței nu au fost informați despre intențiile sale. Abia după adoptarea deciziei Consiliului municipal Chișinău s-a adus la cunoștință judecătorilor, faptul că a fost înaintat demersul enunțat și că terenul a fost alocat.
    Însă, s-a dovedit că pe lotul de pământ alocat au fost depistate multiple rețele tehno-inginerești subterane, reamplasarea cărora implică cheltuieli enorme. „Aceste cheltuieli reduc rezonabilitatea valorificării după destinație a terenului, astfel a fost înaintat un demers Consiliului municipal Chișinău cu privire la atribuirea unui alt lot de pământ, ținând cont de circumstanțele invocate”, se menționează în textul difuzat din numele lui Oleg Melniciuc.
    Judecătorii ar fi fost înștiințați că s-a făcut un demers repetat către Consiliul municipal Chișinău, nu și ceilalți angajați. „Despre chestiunea în cauză urmând a fi informat colectivul numai după alocarea lotului de teren, or nu are rost să vorbești în gol și să creezi speranțe membrilor colectivului în situația în care chestiunea nu este soluționată definitiv”, spune Melniciuc..
    O listă a potențialilor pretendenți la spațiul locativ ar urma să fie întocmită în dependență de condițiile care vor fi propuse și costurile pentru apartamente.
    „Personal pe mine, problema referitoare la asigurarea cu spațiu locativ nu mă interesează, însă în calitate de președinte al instanței, am tins și voi tinde mereu întru îmbunătățirea condițiilor de muncă a salariaților, cât și a condițiilor de trai a acestora, fapt dovedit prin acțiunile întreprinse de mine, în calitate de președinte, în decursul perioadei de aflare în funcție, în partea ce ține de optimizarea și ridicare condițiilor de muncă a angajaților din cadrul instanței,  inclusiv dorința exprimată întru satisfacerea necesităților angajaților cu privire la asigurarea cu spațiu locativ”, conchide președintele Judecătoriei sectorului Rîșcani.

  • Вслед за депутатами и судьи захотели квартиры за полцены

    Председатель суда сектора Рышкановка Олег Мельничук, однако, выделенной землей остался недоволен и попросил другой участок. Муниципальный совет готов пойти на уступки и предложил территорию в два раза больше, чем на Ренаштерий, но уже на улице. Каля Орхеюлуй. Здесь будут построены квартиры не только для сотрудников суда сектора Рышкановка, но и для работников Конституционного суда.

    Председатель суда сектора Рышкановка Олег Мельничук, однако, выделенной землей остался недоволен и попросил другой участок. Муниципальный совет готов пойти на уступки и предложил территорию в два раза больше, чем на Ренаштерий, но уже на улице. Каля Орхеюлуй. Здесь будут построены квартиры не только для сотрудников суда сектора Рышкановка, но и для работников Конституционного суда.

    И это, несмотря на то, что, как сообщает источник, у многих из них есть по одной или по две квартиры и даже дома. У самого Мельничука два дома: один - площадью 162 квадратных метра, другой – 90 квадратных метров. Источник пишет, что одна из судей сектора Рышкановка задекларировала 9 квартир и дом площадью 185 квадратных метров. У другой – три дома, общей площадью 400 квадратных метров.

     

  • Apartamente pentru magistraţi

    Şi magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul municipal Chişinău a alocat un teren de 30 de ari, amplasat pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani. Cei drept, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc nu i-a plăcut bucata de pământ pe care a primit-o şi a cerut un alt teren. Acum CMC propune un lot de două ori mai mare, amplasat pe strada Calea Orheiului.

    Şi magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul municipal Chişinău a alocat un teren de 30 de ari, amplasat pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani. Cei drept, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc nu i-a plăcut bucata de pământ pe care a primit-o şi a cerut un alt teren. Acum CMC propune un lot de două ori mai mare, amplasat pe strada Calea Orheiului.

    Aici ar trebui să fie construite apartamente nu doar pentru angajaţii instanţei de la Râşcani, ci şi pentru cei de la Curtea Constituţională. Asta chiar dacă majoritatea angajaţilor din aceste instituţii au câte unul sau două apartamente sau chiar case de sute de metri pătraţi.  

    La sfârşitul anului trecut şefului Judecătoriei Râşcani, Oleg Melniciuc, a cerut de la Primăria capitalei o bucată de pământ pentru construcţia unui bloc. Recent, pe data de 3 martie, CMC-ul a aprobat o decizie prin care alocă instanţei de la Râşcani un teren de 30 de ari, amplasat pe bulevardul Renaşterii. Arhitectul Chişinăului, Ion Carpov a declarat pentru Jurnal TV că lui Melniciuc nu i-a plăcut bucata de pământ, motivând că vor fi cheltuiţi prea mulţi bani pentru repoziţionarea reţelelor de infrastructură şi a solicitat un alt teren. Acum municipalitatea a pregătit un nou proiect de decizie prin care oferă un lot de aproape 80 de ari, amplasat pe strada Calea Orheiului. Potrivit proiectului, aici urmează a fi construite apartamente pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani şi pentru cei ai Curţii Constituţionale. Documentul urmează a fi votat de CMC peste două zile. Asta în condiţiile în care din 59 de angajaţi ai instanţei de la Râşcani care şi-au depus declaraţiile de avere pentru 2012, doar 29 nu au indicat niciun imobil. Solicitat de Jurnal TV, preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc nu a putut spune pentru câţi subalterni se vor construi apartamente.

  • Judecătorul Oleg Melniciuc ”spălat” și promovat din nou

    Magistratul Oleg Melniciuc, care, într-o şedinţă publică, a numit jurnaliştii „răpănoşi”, se pare, nu va repeta soarta colegului său magistratul Ion Muruianu, care, după ce a numit presa „câini turbaţi”, a generat o reacţie dură din partea societăţii civile, a comunităţii media, dar şi a politicienilor, şi, în consecinţă, a fost înlăturat de la şefia Curţii Supreme de Justiţie. Candidatura magistratului Melniciuc, respinsă acum două săptămâni de preşedintele Nicolae Timofti pe motiv că acesta a încălcat codul de etică de mai multe ori şi a judecat aflându-se în conflict de interese, a fost din nou promovată la şefia Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău.

    Magistratul Oleg Melniciuc, care, într-o şedinţă publică, a numit jurnaliştii „răpănoşi”, se pare, nu va repeta soarta colegului său magistratul Ion Muruianu, care, după ce a numit presa „câini turbaţi”, a generat o reacţie dură din partea societăţii civile, a comunităţii media, dar şi a politicienilor, şi, în consecinţă, a fost înlăturat de la şefia Curţii Supreme de Justiţie. Candidatura magistratului Melniciuc, respinsă acum două săptămâni de preşedintele Nicolae Timofti pe motiv că acesta a încălcat codul de etică de mai multe ori şi a judecat aflându-se în conflict de interese, a fost din nou promovată la şefia Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău.

    De data aceasta, Preşedintele Timofti va fi nevoit să accepte, în termen de 30 de zile,  candidatura magistratului.

    Finul promovat de nănaş
    Păcatele lui Oleg Melniciuc nu se termină aici. Magistratul, care este şi finul de cununie al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Mihai Poalelungi, a judecat cauze aflându-se în conflict de interese, iar la 7 aprilie 2009 a făcut parte din cohorta judecătorilor supranumiţi de  presă „din iad” pentru că au condamnat, contrar legii, în comisariatele de poliţie pe tinerii care au participat la protestele anticomuniste. Magistratul, deşi a activat doar în structurile de stat, mai deţine şi o avere impunătoare: o casă, maşină şi şase terenuri, iar veniturilor sale anuale sunt de peste 2 mln. de lei. Aceasta, în condiţiile în care un magistrat în R. Moldova nu ridică mai mult de 100 mii lei anual. Cu toate acestea, Inspecţia judiciară, căreia i s-a cerut ca în termen de 10 zile să prezinte CSM un raport despre integritatea magistratului, a constat că referinţele utilizate de preşedintele Nicolae Timofti la adresa lui Melniciuc nu s-au confirmat. Oleg Melniciuc are 41 de ani şi a devenit judecător în anul 2004.

    În conflict de interese       
    Situaţia de conflict de interese în care a fost implicat vicepreședintele Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău, Oleg Melniciuc, dar şi alte nereguli au fost investigate de echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Judecătorul Melniciuc  a examinat, în noiembrie 2012, o cauză în care era implicată o rudă de a sa. A doua zi după ce faptul a fost denunţat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul a spus că nu a “observat” că în acte figura numele fiicei nănașilor surorii sale şi a depus cerere de abținere de la examinarea cauzei. La 10 decembrie 2012 Daniel Bârlădeanu, unul din participanţii la procesul respectiv a depus o nouă plângere la CSM cerând sancţionarea disciplinară a judecătorului Oleg Melniciuc. Plângerea a rămas fără răspuns, magistratul nefiind sancţionat, ci – promovat (!).  La 26 decembrie, CSM a decis să-l propună pe Melniciuc la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, rămasă vacantă după pensionarea lui Ion Timofei. De altfel, la concurs nu s-a mai înscris nimeni decât Melniciuc. "I-am speriat pe toţi", a glumit magistratul când l-am întrebat despre concurenţi.

    Solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice, membrul CSM, judecătorul Anatolie Țurcan, care a examinat prima plângere, a spus că nu a fost pornită o procedură disciplinară întrucât Melniciuc s-a autorecuzat a doua zi. Cât privește a doua plângere, Țurcan spune că a expediat un răspuns pe 21 decembrie, însă nu-și explică de ce documentul nu a ajuns la destinatar („Candidatul la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, implicat într-un conflict de interese”  http://www.investigatii.md/index.php?art=646).

    Numele lui Oleg Melniciuc a figurat şi într-o altă anchetă a Centrul de Investigaţii Jurnalistice. În 2008, magistratul, care la acea dată deţinea funcţia de preşedinte interimar al Judecătoriei Râşcani, a semnat o recomandare pentru fiica unui coleg magistrat pentru a fi înscrisă în condiţii privilegiate la Facultatea de Drept a USM („Dreptul de a fi “copil al Justiţiei” Feciori şi fiice de judecători şi procurori - privilegiaţi la înmatricularea la Drept” http://www.investigatii.md/index.php?art=347).

    Jurnaliştii numiţi „răpănoşi”
    În luna februarie anul trecut Melniciuc a fost nevoit să se retragă de la examinarea unui dosar dintre “Moldova Gaz” şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, din cauza unei ieşiri necontrolate. Magistratul i-ar fi aruncat, înainte de proces, reprezentantei ANRE: “De unde i-aţi scos pe răpănoşii ăștia de jurnalişti? Credeţi că o să v-ajute?”. După ce replica a ajuns în presă, graţie jurnalistului Ion Strelciuc, judecătorul a fost nevoit să se retragă de la examinarea cauzei, dosarul fiind preluat de un alt magistrat.

    Avere de milioane
    Casa lui MelniciucJudecătorul Oleg Melniciuc dispune şi de o avere impunătoare, la fel ca şi alţi magistraţi despre care a scris Centrul de Investigaţii Jurnalistice. În 2012, averea lui Melniciuc, potrivit declaraţiei sale de venit, a atins cifra de 3,6 milioane de lei, cu aproape 2 milioane mai mult ca în 2011. În anul 2009 averea sa era estimată la doar 1 mln. de lei. Melniciuc mai deţine 6 terenuri de pământ, estimate la aproape 800 de mii de lei, două imobile, de aproape 100 de mii de lei şi o maşină de model Audi A6, de 272 de mii de lei. . Imobilul cu trei etaje al magistratului este amplasat în cartierul Râşcani al capitalei, într-o zonă rezidenţială de lux. Într-un reportaj realizat de Jurnal TV, magistratul se plânge că nu-i ajung bani să-şi termine casa şi că din această cauză el este nevoită să locuiască cu familia la etajul de la subsolul casei, în numai 45 de metri pătraţi. Jurnaliştii prezenţi la faţa locului au prezentat casa de milioane a lui Melniciuc. Faţada casei cu trei etaje este executată din piatră albă, cu ornamente decorative şi elemente din marmură, iar în curte poate fi observată o piscină acoperită, dar şi o construcţie auxiliară. Magistratul insistă că banii i-ar fi obţinut în trecut, din funcţia de jurist la primărie şi onorariile de reprezentant legal la o serie de companii . 

  • Sancţionat, dar apărat de Melniciuc

    Judecătorul de instrucţie Anatolie Galben, supranumit "din iad", a fost sancţionat cu un simplu avertisment. Decizia a fost luată de către Colegiul Disciplinar după ce preşedintele interimar al CSM i-a intentat procedura disciplinară pe motiv că a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Chiar şi aşa, magistratul îşi neagă vina, iar pentru a fi mai convingător în faţa membrilor Colegiului, a venit însoţit de şeful judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihail Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care însă nu i-a convins pe membrii Colegiului Disciplinar.

    Judecătorul de instrucţie Anatolie Galben, supranumit "din iad", a fost sancţionat cu un simplu avertisment. Decizia a fost luată de către Colegiul Disciplinar după ce preşedintele interimar al CSM i-a intentat procedura disciplinară pe motiv că a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Chiar şi aşa, magistratul îşi neagă vina, iar pentru a fi mai convingător în faţa membrilor Colegiului, a venit însoţit de şeful judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihail Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care însă nu i-a convins pe membrii Colegiului Disciplinar.

    Petiţionarul susţine că Anatolie Galben a judecat cauza fără să înregistreze în format audio şedinţa, luând o decizie irevocabilă. Anatolie Galben s-a prezentat în faţa Colegiului Disciplinar împreună cu Oleg Melniciuc, şeful instanţei în care activează, şi anume a sectorului Râşcani , sperând că va avea o apărare mai bună. Şi-a argumentat decizia prin faptul că avocatul nu ar fi avut mandat.

    În schimb, în procesul-verbal Galben a scris că avocatul a fost prezent. Aici s-a dat de gol prin răspunsurile oferite la întrebările magistraţilor. Avocatul Ana Ursachi susţine că a avut mandat, iar Galben a făcut acest lucru intenţionat, întrucât anterior a depus două cereri de tragere la răspundere penală a judecătorului. Ursachi l-a mai acuzat pe judecătorul sancţionat şi de faptul că a extras ilegal dosarul din Procuratura municipală, afirmaţii pe care Galben a refuzat să le comenteze. Singurul care s-a grăbit să-i ia apărarea lui Galben a fost şeful său, Oleg Melniciuc, finul controversatului judecător şi preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Emotiv cum ne-a obişnuit, Melniciuc a fost rugat de judecători să coboare vocea.

  • Melniciuc descrie condițiile de muncă în care activează judecătorii

    „Judecătorii au nevoie de salarii decente și condiții adecvate de muncă pentru a oferi calitate în actul de justiție”. Declarații în acest sens au fost făcute de către președintele Judecătoriei Rîșcani, Oleg Melniciuc, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV. Acesta a enumerat câteva din probleme cu care se confruntă magistrații în activitatea de zi cu zi și a venit cu soluții, care în opinia sa, ar ajuta la remedierea acestora, notează UNIMEDIA.

    „Judecătorii au nevoie de salarii decente și condiții adecvate de muncă pentru a oferi calitate în actul de justiție”. Declarații în acest sens au fost făcute de către președintele Judecătoriei Rîșcani, Oleg Melniciuc, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV. Acesta a enumerat câteva din probleme cu care se confruntă magistrații în activitatea de zi cu zi și a venit cu soluții, care în opinia sa, ar ajuta la remedierea acestora, notează UNIMEDIA.

    „Când un judecător o să aibă condițiile de muncă, un salariu decent și va exista un control asupra actului de justiție, în urma căruia judecătorul ar putea fi demis, eu vă asigur că nivelul calității justiției se va îmbunătăți.

    Trebuie să asigurăm judecătorul cu toate cele necesare și în același timp să majorăm cerințele actelor de justiție. Justiția ieftină, rezultat ieftin”, a subliniat Melniciuc. Potrivit lui, la Judecătoria Rîșcani 22 de judecători au la dispoziție doar 4 săli de judecată.„Mai mult de jumătate din judecătorii de la Judecătoria Rîșcani examinează dosarele în birouri de 10 metri pătrați, unde stă judecătorul, grefierul, unde vine procurorul, avocatul, inculpatul, etc. Ce justiție vor face ei în birourile lor de 10 metri pătrați? Vedeți în ce condiții suntem nevoiți să activăm, mă refer atât salariu cât și locul de muncă?”, a accentuat acesta. În context, acesta a atras atenția și asupra condițiilor de muncă în care activează magistrații. „Eu am câte 12-14 dosare pe zi în calitate de președinte al Judecătoriei. Alți judecători au și mai multe dosare. Sentințele sunt pronunțate seara târziu, când noi să mai scriem aceste hotărâri? Eu lucrez până în noapte, vin și sâmbăta și duminica dacă este nevoie. Familia nu prea mă vede acasă. Eu mă duc copilul doarme, eu vin copilul iar doarme. Asta este situația”, a menționat Oleg Melniciuc.

  • ВСМ решил повторно предложить кандидатуру судьи Олега Мельничука

    Олег Мельничук будет повторно предложен на должность председателя суда сектора Рышкановка. Такое решение приняли сегодня члены Высшего совета магистратуры после того, как Судебная инспекция представила результаты дополнительной проверки деятельности Мельничука.

    Олег Мельничук будет повторно предложен на должность председателя суда сектора Рышкановка. Такое решение приняли сегодня члены Высшего совета магистратуры после того, как Судебная инспекция представила результаты дополнительной проверки деятельности Мельничука.

     

  • Олег Мельничук, отклоненный Тимофти, повторно выдвинут на пост председателя суда Рышкань

    Между тем, Олег Мельничук уклоняется от комментариев по поводу того, что Николай Тимофти в первый раз не принял его кандидатуру. По его словам, президент будет обязан действовать в соответствии с действующим законодательством и подписать указ о его назначении на эту должность.
    Олег Мельничук является заместителем председателя суда Рышкань и работает судьей с 2004 года.

    Между тем, Олег Мельничук уклоняется от комментариев по поводу того, что Николай Тимофти в первый раз не принял его кандидатуру. По его словам, президент будет обязан действовать в соответствии с действующим законодательством и подписать указ о его назначении на эту должность.
    Олег Мельничук является заместителем председателя суда Рышкань и работает судьей с 2004 года.

     

  • Судья Поалелунжь ищет новые схемы нанесения государству ущерба в 130 млн леев

    Дело компании «Norma» SRL, принадлежащей одному из близких друзей председателя Высшей судебной палаты Михая Поалелунжь, в результате которого государству будет нанесен ущерб в 130 млн леев, передано судье, находящемуся в подчинении родственника Поалелунжь – Олега Мельничука, ранее отказавшегося принимать его к рассмотрению.

    Дело компании «Norma» SRL, принадлежащей одному из близких друзей председателя Высшей судебной палаты Михая Поалелунжь, в результате которого государству будет нанесен ущерб в 130 млн леев, передано судье, находящемуся в подчинении родственника Поалелунжь – Олега Мельничука, ранее отказавшегося принимать его к рассмотрению.

     

  • Contabila instantei amenintata cu demisia

    Judecatorul Oleg Melniciuc, preşedinte interimar al Judecătoriei Rîşcani a fost surprins cum ameninţa cu uşa deschisă contabila instanţei cu demisia din cauza altui angajat eniefcient. Preşedintele N.Timofti a întors înapoi dosarul lui Melniciuc, de numire în funcţia de preşedinte al instanţei, din cauza legăturilor lui de rudenie cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi.

    Judecatorul Oleg Melniciuc, preşedinte interimar al Judecătoriei Rîşcani a fost surprins cum ameninţa cu uşa deschisă contabila instanţei cu demisia din cauza altui angajat eniefcient. Preşedintele N.Timofti a întors înapoi dosarul lui Melniciuc, de numire în funcţia de preşedinte al instanţei, din cauza legăturilor lui de rudenie cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU