Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Стратан Марианна
Căutare avansată
Foto: presedinte.md

Danilov Aliona

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Anul naşterii: 1970

Prin Decretul Președintelui RM nr. 63-VIII din 20 februarie 2017, doamna DANILOV Aliona a fost a fost numită,  în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1317-VII din 25 august 2014 numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani.

Instruire/Diplome
1987 - 1989 Tehnicumul industrial-economic secţia juridică
1989 - 1994 Universitatea de Sta din Moldova, facultatea de drep

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Anul naşterii: 1970

Prin Decretul Președintelui RM nr. 63-VIII din 20 februarie 2017, doamna DANILOV Aliona a fost a fost numită,  în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1317-VII din 25 august 2014 numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani.

Instruire/Diplome
1987 - 1989 Tehnicumul industrial-economic secţia juridică
1989 - 1994 Universitatea de Sta din Moldova, facultatea de drep

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1994 - 1995 stagiar la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
08.10.1996 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 303)
30.10.2001 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 291-III)
16.12.2005 numită în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Buiucani, pe un termen de 4 ani (Decret 361-IV)

17.06.2008 numită în funcţie de preşedinte interimar al Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău (Hot. CSM nr. 288/13)
08.10.2013 se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii (Hot. CSM nr. 728/30)
08.04.2014 exercită interimatul funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău (Hot. CSM nr. 351/12)
25 august 2014 numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 43/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Aliona Danilov nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 31/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de către judecătoarea Danilov Aliona au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Danilov Aliona, au fost obiect de examinare la CtEDO.

ISTRATII ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 27.03.2007, cererea nr. 8721/05, violarea art. 3 al Convenţiei (asistenţa medicală inadecvată) în raport cu primul reclamant – transportarea reclamantului la spital peste circa 3 ore, când reclamantul era arestat şi avea o hemoragie gravă, prinderea reclamantului cu cătuşele de radiator pe durata operaţiei şi transportarea lui peste 4 ore de la operaţie într-un alt penitenciar timp de 2,5 ore; violarea art. 3 al Convenţiei (condiţiile de detenţie) – detenţia reclamanţilor în Închisoarea nr. 3 din mun. Chişinău între 23.02.2005 şi 29.04.2005; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) – motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 4 (întrevederi confidenţiale cu avocatul) – imposibilitatea pentru avocaţii reclamanţilor în procedurile naţionale de a avea întrevederi cu reclamantul în incinta Izolatorului de Detenţie Provizorie al CCCEC, fără a fi despărţiţi de peretele din sticlă deoarece existenţa peretelui de sticlă creează suspiciunea temeinică că întrevederea nu este confidenţială.
ŢURCAN c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 10809/06, Violarea art. 3 (interzicerea torturii) – deţinerea reclamantului în condiţii rele în Închisoarea nr. 13, mun. Chişinău; Violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei) - deţinerea reclamantului sub arest fără un mandat legal după expirarea mandatului de arest.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, din 106 de hotărîri/încheieri contestate, 83 au fost menţinute (78,30%);
2014, din 102 de hotărîri/încheieri contestate, 81 au fost menţinute (79,41%);
2015, din 60 de hotărîri/încheieri contestate, 53 au fost menţinute (88,33%). 

Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate este următoarea:
2010 - 2012 este de 69,31%, respectiv 38 hotărîri casate din 133 contestate, pe cauze penale, au fost casate 13 sentințe din 48 contestate - 66,56%. Ce ține de cauze contravenționale procentajul constitute 61,9%, astfel din 104 hotărîri contestate 36 au fost casate.
2013, din 536 de cauze examinate, 13 hotărîri/încheieri au fost casate (2,42%);
2014, din 435 de cauze examinate, 17 hotărîri/încheieri au fost casate (2,90%);
2015, din 338 de cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate (1,47%).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Danilov Aliona (Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 98/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Danilov Aliona pentru participare la concursul pentru promovare în funcţie de judecător la Curtea de Apel, Chişinău. 

Prin Hotărârea nr. 43/4 din 17 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 31/3 din 31 mai 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 37/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Aliona Danilov la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 40/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura Judecătoarei Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Danilov Aliona, la concurs pentru numirea în funcție de vicepreședinte de instanță la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 43/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Aliona Danilov nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 31/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de către judecătoarea Danilov Aliona au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Danilov Aliona, au fost obiect de examinare la CtEDO.

ISTRATII ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 27.03.2007, cererea nr. 8721/05, violarea art. 3 al Convenţiei (asistenţa medicală inadecvată) în raport cu primul reclamant – transportarea reclamantului la spital peste circa 3 ore, când reclamantul era arestat şi avea o hemoragie gravă, prinderea reclamantului cu cătuşele de radiator pe durata operaţiei şi transportarea lui peste 4 ore de la operaţie într-un alt penitenciar timp de 2,5 ore; violarea art. 3 al Convenţiei (condiţiile de detenţie) – detenţia reclamanţilor în Închisoarea nr. 3 din mun. Chişinău între 23.02.2005 şi 29.04.2005; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) – motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 4 (întrevederi confidenţiale cu avocatul) – imposibilitatea pentru avocaţii reclamanţilor în procedurile naţionale de a avea întrevederi cu reclamantul în incinta Izolatorului de Detenţie Provizorie al CCCEC, fără a fi despărţiţi de peretele din sticlă deoarece existenţa peretelui de sticlă creează suspiciunea temeinică că întrevederea nu este confidenţială.
ŢURCAN c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 10809/06, Violarea art. 3 (interzicerea torturii) – deţinerea reclamantului în condiţii rele în Închisoarea nr. 13, mun. Chişinău; Violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei) - deţinerea reclamantului sub arest fără un mandat legal după expirarea mandatului de arest.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, din 106 de hotărîri/încheieri contestate, 83 au fost menţinute (78,30%);
2014, din 102 de hotărîri/încheieri contestate, 81 au fost menţinute (79,41%);
2015, din 60 de hotărîri/încheieri contestate, 53 au fost menţinute (88,33%). 

Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate este următoarea:
2010 - 2012 este de 69,31%, respectiv 38 hotărîri casate din 133 contestate, pe cauze penale, au fost casate 13 sentințe din 48 contestate - 66,56%. Ce ține de cauze contravenționale procentajul constitute 61,9%, astfel din 104 hotărîri contestate 36 au fost casate.
2013, din 536 de cauze examinate, 13 hotărîri/încheieri au fost casate (2,42%);
2014, din 435 de cauze examinate, 17 hotărîri/încheieri au fost casate (2,90%);
2015, din 338 de cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate (1,47%).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Danilov Aliona (Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 98/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Danilov Aliona pentru participare la concursul pentru promovare în funcţie de judecător la Curtea de Apel, Chişinău. 

Prin Hotărârea nr. 43/4 din 17 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 31/3 din 31 mai 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 37/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Aliona Danilov la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 40/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura Judecătoarei Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Danilov Aliona, la concurs pentru numirea în funcție de vicepreședinte de instanță la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Hotărârea nr. 608/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016

Hotărârea nr. 98/12 din 04 iulie 2016

Hotărârea nr. 31/3 din 31 mai 2013

Hotărârea nr. 37/5 din 12 iunie 2013

Hotărârea nr. 40/6 din 18 iunie 2014

Hotărârea nr. 43/4 din 17 iunie 2016

Cauze CtEDO Danilov Aliona

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 43/4 din 17 iunie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013-2015, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Aliona Danilov".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 31/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Danilov Aliona".

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 189/10 din 02 iunie 2017, a respins contestația depusă de către Smerecinschi Ghenadie, preşedintele Consiliului SA „Seminţe-Agro”, împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 27 februarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Manole Domnica şi Popova Ludmila.

Prin Hotărârea nr. 49/10 din 30 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Țopa Iurie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 27 februarie 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disiplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Danilov Aliona, ca fiind neîntemeiată.

Prin Hotărârea nr. 19/6 din 24 aprilie 2015 Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința Alionei Danilov, judecător la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, intentată în baza unei petiții parvenite în adresa Consiliului Superior al Magistraturii din 27 februarie 2015. Autorul sesizarii consideră ca judecătorul Aliona Danilov urmeaza a afi trasă la răspundere disciplinară pentru necunoașterea legislației și pentru faptul, că nu a elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, din ce considerent judecătorul este suspectat că este nepărtinitor, astfe dînd cîștig de cauză în favoarea pîrîtului fără un temei legal.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013-2015, au fost depuse 13 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătoarei au fost depuse 9 petiții, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 43/4 din 17 iunie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013-2015, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Aliona Danilov".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 31/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Danilov Aliona".

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 189/10 din 02 iunie 2017, a respins contestația depusă de către Smerecinschi Ghenadie, preşedintele Consiliului SA „Seminţe-Agro”, împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 27 februarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Manole Domnica şi Popova Ludmila.

Prin Hotărârea nr. 49/10 din 30 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Țopa Iurie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 27 februarie 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disiplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Danilov Aliona, ca fiind neîntemeiată.

Prin Hotărârea nr. 19/6 din 24 aprilie 2015 Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința Alionei Danilov, judecător la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, intentată în baza unei petiții parvenite în adresa Consiliului Superior al Magistraturii din 27 februarie 2015. Autorul sesizarii consideră ca judecătorul Aliona Danilov urmeaza a afi trasă la răspundere disciplinară pentru necunoașterea legislației și pentru faptul, că nu a elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, din ce considerent judecătorul este suspectat că este nepărtinitor, astfe dînd cîștig de cauză în favoarea pîrîtului fără un temei legal.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013-2015, au fost depuse 13 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătoarei au fost depuse 9 petiții, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 189/10 din 02 iunie 2017

Hotărârea nr. 49/10 din 30 aprilie 2015

Hotărârea nr. 19/6 din 24 aprilie 2015

Știri
  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Igor Dodon a semnat un Decret privind numirea în funcție a unor judecători la Curtea de Apel Chișinău

    Astăzi, Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a semnat un Decret prin care a numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău următoarele persoane: Vladislav Clima, Aliona Danilov, Alexandru Gafton, Ludmila Ursu.

    În cadrul ședinței cu judecătorii promovați, a avut loc o discuție cu privire la situația actuală din sistemul judecătoresc, despre și lacunele existente și necesitatea promovării unor reforme calitative în domeniu.

    Astăzi, Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a semnat un Decret prin care a numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău următoarele persoane: Vladislav Clima, Aliona Danilov, Alexandru Gafton, Ludmila Ursu.

    În cadrul ședinței cu judecătorii promovați, a avut loc o discuție cu privire la situația actuală din sistemul judecătoresc, despre și lacunele existente și necesitatea promovării unor reforme calitative în domeniu.

    Șeful statului a atenționat judecătorii promovați asupra  responsabilității directe pe care o poartă în fața cetățenilor. Igor Dodon i-a îndemnat să se conducă în activitatea lor doar de Lege, să o aplice în mod egal, indiferent de apartenența sau convingerea politică a persoanelor care se află în fața lor și să nu admită orice act de presiune politică sau de alt gen asupra lor.

    Sursa:presedinte.md

  • Șase judecători noi la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Activitatea magistratului Vladislav Clima a fost apreciată cu calificativul „excelent” de către Colegiul de evaluare. Clima a devenit judecător în anul 2006, iar în 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, pentru un mandat de patru ani.

    Acum un an, despre judecătorul Igor MânăscurtăRISE Moldova scria că ar fi în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus. El este judecător din 1997. Atât Igor Mânăscurtă, cât și Ion Bulhac au apărut în vizorul presei după evenimentele din 7 aprilie 2009. Pe numele ambilor judecător au fost depuse plângeri precum că au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    În luna iunie, Ion Bulhac și Alexandru Gafton au candidat pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Doar că atunci, CSM a decis că această funcție va fi ocupată de contracandidatul lor, Evgheni Sanduța, care la acel moment era președintele Judecătoriei Criuleni.

    Și magistrata Aliona Danilov de la Judecătoria Râșcani apare în lista judecătorilor care au solicitat apartamente. RISE Moldova scria că ea deține un apartament și un lot de teren pentru construcții. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Aliona Danilov, au fost obiect de examinare la CtEDO. Ea este judecătoare din 1996, iar în 2014 a fost numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani.

    Ludmila Ursu este o altă judecătoare care va beneficia de aprtament la preț redus. Potrivit aceleiași investigații RISE Moldova, aceasta ar fi solicitat spațiu locativ pentru copilul minor aflat la întreținere. Ludmila Ursu este judecătoare din 2006.

    Pentru funcțiile vacante de la instanța de apel și-au depus candidaturile 10 magistrați, dintre care un judecător de la Judecătoria Grigoriopol.

    Amintim că, la începutul acestei luni, mai mulți judecători și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor din sistem ar fi reforma sistemului de pensii.

    sursa:BizLaw
  • VIDEO // Drapel parcă rupt de câini, arborat pe Judecătoria Buiucani. REACȚIA HALUCINANTĂ a administrației

    Chiar dacă arborarea drapelului de stat murdar, pătat, desenat sau rupt, se consideră profanare a acestuia și se sancționează dur, legea pare să nu fie valabilă pentru toți. Astfel că, un drapel care de departe pare parcă rupt de câini, a fost arborat chiar pe sediul Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, informează Politik.md.
    Pentru că drapelul a fost arborat pe clădirea în care se află Judecătoria Buiucani, Inspectoratul Fiscal de Stat și Pretura Buiucani, am încercat să obținem o explicație, însă nimeni dintre reprezentanții administrației acestor instituții de stat nu a putut să ne-o ofere. Aceștia aruncă reponsabilitatea de la unii la alții.
    Chiar dacă arborarea drapelului de stat murdar, pătat, desenat sau rupt, se consideră profanare a acestuia și se sancționează dur, legea pare să nu fie valabilă pentru toți. Astfel că, un drapel care de departe pare parcă rupt de câini, a fost arborat chiar pe sediul Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, informează Politik.md.
    Pentru că drapelul a fost arborat pe clădirea în care se află Judecătoria Buiucani, Inspectoratul Fiscal de Stat și Pretura Buiucani, am încercat să obținem o explicație, însă nimeni dintre reprezentanții administrației acestor instituții de stat nu a putut să ne-o ofere. Aceștia aruncă reponsabilitatea de la unii la alții.
    ”Nu noi suntem responsabili. Da, suntem la ultimele etaje, dar vă duceți la Pretură, ei o să vă spună”, ne-a declarat vicepreședinta Judecătoriei Buiucani, Aliona Danilov.

    Ulterior, reporterul Politik.md a fost trimis de la Pretură, la reprezentanța Inspectoratului Fiscal de Stat din aceeași clădire, iar de acolo – la sediul central al Inspectoratului Fiscal de Stat. Astăzi, 7 august, în ziua următoare după înregistrări, drapelul a fost schimbat pe unul nou.
    Sursa: politik.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat decretul de numire în funcție a unui magistrat

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 25 august a.c., la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii, decretul de numire, pe un termen de patru ani, a doamnei Aliona Danilov în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău.

  • Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал указ о назначении на должность судьи

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по представлению Высшего совета магистратуры указ о назначении госпожи Алены Данилов на должность заместителя председателя Суда Буюкань муниципия Кишинэу, сроком на четыре года. 

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня по представлению Высшего совета магистратуры указ о назначении госпожи Алены Данилов на должность заместителя председателя Суда Буюкань муниципия Кишинэу, сроком на четыре года. 

  • Curaj.TV - Instanţa interzice filmatul fără a face o încheiere

  • Afacere fără riscuri: Au vândut medicamente contrafăcute, dar nu vor fi sancţionaţi

    Dosarul medicamentelor contrafăcute, pornit acum doi ani, este departe de final. Imperfecţiunea cadrului legal, precum şi bâlbâielile din sistemul judecătoresc, nu permit finalizarea acestui caz. Astfel, furnizorii de medicamente contrafăcute s-au ales cu pedepse neînsemnate, farmaciile care au pus viaţa oamenilor în pericol, comercializând asemenea medicamente, au scăpat basma curată, iar Ministerul Afacerilor Interne nu găseşte răspuns la întrebarea - cine trebuie să suporte cheltuielile de distrugere a medicamentelor contrafăcute?

    Dosarul medicamentelor contrafăcute, pornit acum doi ani, este departe de final. Imperfecţiunea cadrului legal, precum şi bâlbâielile din sistemul judecătoresc, nu permit finalizarea acestui caz. Astfel, furnizorii de medicamente contrafăcute s-au ales cu pedepse neînsemnate, farmaciile care au pus viaţa oamenilor în pericol, comercializând asemenea medicamente, au scăpat basma curată, iar Ministerul Afacerilor Interne nu găseşte răspuns la întrebarea - cine trebuie să suporte cheltuielile de distrugere a medicamentelor contrafăcute?

    Prozerina, prostalin, Mezim. Ceea ce vedeţi în imagini nu este un depozit al unei farmacii, ci una din încăperile din clădirea departamentului serviciului operativ al MAI. Aici sunt stocate medicamentele contrafăcute, estimate la peste 1 milion de lei. Recent, medicamentele erau vândute în mai multe farmacii din ţară, astfel punând în pericol viaţa oamenilor. Acum, însă, autorităţile nu pot să decidă, cine ar trebui să se ocupe de nimicirea medicamentelor.

    Potrivit Codului de procedură penală, nimicirea ţine de cheltuieli de judecată, pe care trebuie să le plătească condamnatul.

    "În cadrul sentinţei emise de instanţa de judecată nu s-a specificat care este soarta corpurilor delicte, din contul cui se vor achita aceste servicii de nimicire", a precizat Andrei Ciobanu, inspector principal, MAI.

    Ministerul de Interne a apelat după ajutor la Ministerul Sănătăţii. Reprezentanţii Agenţiei medicamentului au declarat că aceste probe pot fi nimicite, dar pe banii organelor de forţă. Poliţia nu dispune, însă, de 100 de mii de lei, necesari pentru această operaţiune.

    "Nu e problema noastră. Atunci când ni se oferă acest medicament sau produs medicamentos pentru distrugere, drept urmare a unei plăţi făcute, atunci noi executăm", a explicat Alexandru Coman, directorul Agenţiei Medicamentului.

    Judecătorul sectorului Buiucani Alina Danilov a aflat despre existenţa unor nereguli în hotărârea instanţei de la Publika TV. Ea susţine că procurorul nu a contestat-o şi nu a depus nici-o plângere. De altfel, s-a constatat că acest procuror nu mai este în funcţie.

    Dacă soarta medicamentelor contrafăcute este incertă, atunci cele 62 de farmacii, care comercializau aceste produse timp de 5 ani, se pare că nu riscă nimic.

    "Am primit un răspuns formal de la Camera de Licenţiere, prin care ne-au informat că nu au constatat probe suficiente pentru a iniţia procedura de retragere a licenţelor pentru activitatea în domeniul farmaceutic", a comunicat Andrei Ciobanu.

    Furnizorii medicamentelor contrafăcute au fost puşi în libertate. Instanţa de judecată le-a aplicat doar amenzi: unuia de 3 mii de lei, celuilalt - de 42 de mii de lei. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, însă, din vânzarea produselor falsificate comercianţii au încasat peste 15 milioane de lei.

  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre importantă contra Moldovei

    La 19 decembrie 2006 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărârea sa în cauza Oferta Plus SRL c. Moldova (cererea nr. 14385/04).

    La 19 decembrie 2006 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărârea sa în cauza Oferta Plus SRL c. Moldova (cererea nr. 14385/04).

    În această cauză reclamantul, o companie moldovenească, a livrat energie în Republica Moldova în sumă de peste USD 33,000,000. O parte din această energie a fost consumată de către instituţiile bugetare. Datoriile pentru energia electrică creşteau şi pentru a stinge o parte din acestea, la 27 martie 1998 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a eliberat o obligaţiune trezorerială nominativă prin care s-a angajat să plătească reclamantului până la MDL 20,000,000 (echivalentul a USD 4,240,702 la acea dată) pentru energia electrică consumată de instituţiile bugetare, conform actelor de verificare eliberate de Întreprinderea de Stat „Moldtranselectro”, până la 10 iulie 1998.

    Conform datelor Ministerului Energeticii, la 1 martie 1998 datoriile instituţiilor bugetare pentru energia electrică depăşeau MDL 27,000,000. Până la 10 iulie 1998 Ministerul Finanţelor nu a plătit suma indicată în obligaţiunea trezorerială nominativă pe motiv că Întreprinderea „Moldtranselectro” nu a prezentat actele de verificare.

    Reclamantul a solicitat instanţelor judecătoreşti să oblige Ministerul Finanţelor să plătească reclamantului MDL 20,000,000 pentru energia consumată de către instituţiile publice. Prin o hotărâre judecătorească din 27 octombrie 1999, menţinută prin hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 7 mai 2001, Ministerul Finanţelor a fost obligat să plătească reclamantului MDL 20,000,000. Judecătorii au constatat că neprezentarea actelor de verificare de către Întreprinderea „Moldtranselectro” nu poate servi drept temei pentru neexecutarea obligaţiunii trezoreriale nominative.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU